602 matches
-
economică". Soft power este putere de seducție, de cooptare, în opoziție cu hard power care este putere de constrângere, abilitatea unui stat de a impune modelele sale de conduită. Puterea este clasificată în cinci forme principale:48 forță, persuasiune, autoritate, coerciție, manipulare. Din punct de vedere fizic, forța implică controlul corpului în raport cu persoana. Când forța este amenințare ea devine putere. Puterea este diferită de conceptul de forță; forța este o componentă a puterii sau un instrument al puterii și se caracterizează
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
de forță; forța este o componentă a puterii sau un instrument al puterii și se caracterizează prin gradul de lovire, de distrugere și de producere de daune materiale și umane. Mai precis forța este instrumentul de realizare a puterii prin coerciție, fiind dimensiunea esențială a puterii. Între putere și influență în viața internațională există o legătură directă. Prin putere se influențează, în sensul că statul deținător de putere exercită determinări care contribuie la modificările în comportamentul celuilalt stat, fără folosirea violenței
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
unui stat față de intențiile sale agresive se realizează prin unirea eforturilor altor state pentru a demonstra că puterea lor este mult mai mare în situația când statul agresor ar încerca să-și promoveze politica sa de forță în politica internațională. Coerciția este o formă de putere care constă în controlul oamenilor prin amenințări deschise sau tacite. Aplicarea presiunilor coercitive asupra unui stat are loc atunci când acesta poate deveni un actor periculos în destabilizarea situației internaționale. Metodele diferă, de la aplicarea embargoului economic
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
non-coercitivă (negocierea, ancheta, medierea, concilierea, arbitrajul, reglementarea juridică, acțiunile organismelor regionale); capitolul VII tratează acțiunile conduse în caz de amenințări contra păcii și înfăptuirea actelor de agresiune (întreruperea relațiilor economice și a comunicațiilor, ruperea relațiilor diplomatice) și luarea măsurilor de coerciție în restabilirea normalității (operații de natură militară). Articolul 43 din capitolul VII prevede că statele membre ale O.N.U. se angajează să pună la dispoziția Consiliului de Securitate, la invitația sa și conform unui acord special, forțe armate, asistență
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
reprezintă militarii. Astfel, managementul crizelor ia forma operațiilor de menținere a păcii și vizează revenirea la normalitate prin desfășurarea forțelor armate, configurate ca număr și putere, în funcție de situațiile și persoanele aflate în conflict. Acțiunea militară răspunde la diferite grade de coerciție și îl pune în scenă pe militar în configurațiile care modifică funcția sa tradițională de luptător. Militarii desfășurați în operații de management al crizei sau operații de pace sunt puși la dispoziție în mod temporar de către statele participante la operație
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
a menționat, legitimitatea este un element fundamental al operațiilor de management al crizei, o condiție de eficacitate și de succes al acestora. Dar managementul crizei contemporane este confruntat cu o criză de legitimitate. Nivelul de reprezentare, imixtiunea în afacerile interne, coerciția operației, combinată cu durata prezenței sale plasează legitimitatea în centrul unei politici de management al crizei, făcând dificilă percepția durabilă a acesteia. În acest context, unul din obiectivele politicii de management al crizei este promovarea legitimității actorilor și instituțiilor interne
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Iași, 2012, p. 41: "La începutul secolului al XIX-lea cea mai mare parte a Europei utiliza moneda fiduciară". 604 Jörg Guido Hülsmann are o părere contrară. El consideră că "banii de hârtie au fost dintotdeauna discreționari, adică impuși prin coerciție statală". Vezi și Deflație și libertate, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, Iași, 2012, p. 67. 605 Frédéric Bastiat crede că statul a inventat banii de hârtie din dorința de a-și subjuga cetățenii. Iată textul: "Dacă poporul suferă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
optica unor gazetari care, repetenți tocmai la școala muncii și a pâinii câștigate în mod cinstit, cred că activitățile desfășurate de către copil la „mama acasă” ar însemna exploatarea copiilor de către părinți... Învățarea, mobilurile învățării, însăși școala familiei, școala și copilăria, coerciția în educație dar mai cu seamă școala vieții, sunt subdiviziuni ale textului care nu fac doar didactică și pedagogie, ci foarte multă lecție de viață cotidiană, autorul subliniind pregnant că sunt multe cazuri în societatea de astăzi când, din cauza corupției
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și plăcută. Stilul de muncă al învățătorului, dragostea și înțelegerea sa față de copii, utilizarea unei palete largi de metode, procedee și mijloace de învățământ influențează pozitiv atitudinea elevilor față de învățătură și față de școală, nefiind frustrați de bucuriile și binefacerile copilăriei. Coerciția în educație O zicală populară cu valoare paideică spunea că pe copil să-l bați cât încape să doarmă de-a curmezișul patului, lăsând să se înțeleagă că începând de la o anumită vârstă bătaia nu mai are putere de îndreptare
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
copiilor norme de comportament disciplinat, să ia atitudine față de exprimările verbale și de manifestările emoționale și relaționale nepotrivite. Activiștii în domeniul drepturilor copilului și șefii lor ar putea să strâmbe din nas când aud de instituirea unor forme raționale de coerciție în educație. Îi asigurăm pe respectivii domni că noi nu pledăm pentru încălcarea drepturilor copiilor ci doar pentru o educație rațională, normală și eficientă care să ducă la înflorirea personalității acestora. Educatoarele și învățătorii, cărora le este încredințată educația copiilor
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
modul cum se realizează educația copiilor ei. Educația familială, școlară și socială nu se poate înfăptui în mod normal fără respectarea unor principii și reguli, fără ordine în toate, fără disciplină. Toate acestea presupun însă și un anumit grad de coerciție, exercitată cu rațională măsură de către părinți și educatori. Școala vieții Este viața o școală cu adevărat? Da! Viața este o școală permanentă pe tot parcursul ei, de la început și până la sfârșit, aflată la îndemâna tuturor. Omul învață cât trăiește, spune o
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Vă mai amintiți de aceste „apucături”, căci, nu-i așa, ați trecut prin stadiul de educați. Este normal ca ceea ce apare din exterior să fie Întâmpinat cu opoziție. În ochii elevului, profesorul este simbolul autorității, al forței ce apasă, prin coerciție, dinafară. În fapt, cine nu-și scurge „veninul interior” Înspre alteritatea Înstăpânitoare a dascălului, prin reflexe „dușmănoase” sau demolatoare, nu are bucuria de a descoperi cum trebuie ceea ce i se propune. Cine nu trece prin momente de cumpănă și retractări
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care dintre ei este apt să se perpetueze și În ce condiții. Cine merită să aibă urmași și cine anume este suficient de disgenic Încât trebuie Împiedicat să o facă, fie prin metoda tolerabilă a educației, fie prin cea a coerciției directe: impozite mari pentru disgenici, eventual chiar prin sterilizare forțată. Oamenii, potrivit tradițiilor neliberale, au probleme de discernământ. Puțini au acces la ceea ce este bine, drept și corect, chiar și pentru ei Înșiși. Acei puțini (prin educație, poziție, rasă sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
reflectă această speranță că tehnocrații aveau o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua ordine eugenică. Încrederea În puterea persuasiunii și a educației este cea care ordonează viziunea despre reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. O posibilă sursă a poziției lui Moldovan față de problema descentralizării ar putea fi dezamăgirea sa În legătură cu felul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
aspectele vieții private și care să Încerce să obțină mobilizarea socială cu orice preț. Moldovan avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară a cetățenilor la aplicarea principiilor eugenice, o dată ce acestea erau Înțelese. Coerciția urma să aibă un rol minimal În succesul eugeniei ca program eficient de reformă radicală a statului, esențiale urmând să fie activitățile și implicarea voluntare a cetățenilor În crearea și menținerea bunăstării organismului național, chiar dacă alegerile individuale erau mult limitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
colegii săi, cu excepția unui avocat simpatizant al mișcării legionare, erau În favoarea unei aplicări pe baze voluntare a acestei măsuri 86. Deși aflat În minoritate, Făcăoaru rămânea neclintit În convingerea sa că singura modalitate de a obține Îmbunătățiri eugenice era folosirea coerciției de către stat. În 1940, Făcăoaru s-a alăturat mișcării legionare, găsind, astfel, În cele din urmă contextul În care putea să ofere o tonalitate și mai agresivă ideilor sale. El a identificat viziunea sa eugenistă cu „Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
fie greșit interpretată ca slăbiciune. Trebuie să fiți conștient că, indiferent dacă reușiți în orice alt aspect al președinției, tot eșuați în ansamblu dacă nu luați decizii înțelepte privind când și cum să folosiți forța. Având în vedere capacitățile Statelor Unite, coerciția militară poate fi întrebuințată ca un instrument tăios pentru a distruge orașe întregi sau cu grija unui chirurg pentru a salva un aviator singuratic captiv în spatele liniilor inamice. Deși războiul necesită forță, forța nu necesită război. Un conflict tradițional împotriva
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
trebui retrase din Afganistan și din Irak. Sprijinul pentru războiul împotriva terorismului condus de Statele Unite a scăzut aproape peste tot. În multe țări suntem considerați a fi cea mai mare amenințare la adresa păcii. Așa că ce spuneți de mijloace nonviolente de coerciție? Ce avem în cutia cu instrumente care să poată fi suficient de coercitiv încât să schimbe comportamentul țărilor fără să se arunce o bombă sau să se scoată un pistol? În 2002 mi s-a făcut onoarea de a fi
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
224, 246, 272 Clinton, William Jefferson "Bill" 8, 10, 11, 26, 27, 31, 35, 41, 50, 52, 58, 65, 66, 67, 79, 82, 101, 106, 116, 117, 132, 149, 168, 174, 183, 199, 223, 235, 260, 273 CNN 21, 138 coerciție 90, 101, 283 Cohen, Bill 59 Columbia 132, 183, 186 Comisia ONU pentru Drepturile Omului 205 Comisia ONU pentru India și Pakistan (UNCIP) 229 Comitetul Șefilor de Stat Major 51, 58, 95, 122, 286 comunitatea evreiască din America 262 conferințe
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
acest caz, putem vorbi despre ilegitimitate 1. Așa cum sublinia Juan Linz, "niciun regim nu e legitim 100%, nici în ceea ce privește guvernanții, nici în ceea ce privește timpul, tot așa cum e puțin probabul ca un regim să fie cu totul ilegitim și întemeiat exclusiv pe coerciție"2. Legitimitatea nu întrunește niciodată unanimitatea, iar oamenii nu recunosc în întregime autoritatea puterii politice, întrucât există pături populare apatice și subculturi rebele, dizidenți pacifiști și teroriști înarmați, dar între cele două extreme găsim și inși care sunt doar în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
considerare frecvența actelor violente, mișcările dizidente, numărul polițiștilor și alți indici ai sprijinului popular 3, chiar dacă e greu să măsori în mod empiric violența și mișcările dizidente. Cu cât e mai mic gradul de legitimitate, cu atât mai mare e coerciția. Pentru a operaționaliza conceptul de legitimitate, putem defini mai multe criterii: libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de a manifesta, gradul de intervenție militară în arena publică, derularea unor alegeri cu adevărat competitive, libertatea instituțiilor religioase, independența magistraților, competiția
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
unei respingeri conștiente trebuie să vorbim de ilegitimitate"38. Așa cum subliniază Juan Linz, "niciun regim politic nu este legitimat 100% de către populație, nici întreaga sa conducere, nici pentru totdeauna și probabil foarte puține regimuri sunt total ilegitime bazate doar pe coerciție"39. Legitimitatea nu reunește niciodată unanimitatea. Nu toate grupurile și nu toți indivizii evaluează în mod egal autoritatea puterii politice. Există straturi apatice și subculturi răzvrătite, oponenți pacifiști și teroriști înarmați, și între aceste extreme, majoritatea este doar parțial convinsă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
elitelor politice unite. Conform uneia dintre ele, toate grupurile sau aproape toate grupurile aparțin unui partid sau unei mișcări dominante și împărtășesc aceeași ideologie, aceeași credință religioasă sau același crez etno-naționalist o configurație "ideocratică" care stă înainte de orice sub semnul coerciției 30. O astfel de elită politică "unită ideocratic" apare de obicei în urma unei crize revoluționare în timpul căreia un grup extremist câștigă, își distruge majoritatea rivalilor și ordonă că de acum înainte oricine deține puterea sau aspiră la acapararea ei trebuie
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
al veniturilor poate varia. Aceasta privește cel puțin politica salariilor în sectorul public sau, mai mult, poate prevedea fixarea unui salariu minim pe economie, poate să se extindă la controlul tuturor salariilor și, rareori, al tuturor veniturilor. După gradul de coerciție, se disting politici fondate pe norme imperative de blocaj sau de încadrare a salariilor (ex.: Administrația Nixon în perioada 1971-1972) și politici indicative, bazate pe cîteva linii directoare privind evoluția salariilor (ex.: Administrațiile Johnson între 1964-1966 și Carter 1978-1979). Printre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
am ales-o noi. Este necesară dedicarea de sine, și ea este cea care îl transformă pe martir din cineva care suferă și moare în cineva care poartă mărturie. Trebuie să ne ridicăm crucea; nu doar ni se impune prin coerciție exterioară. Suferința devine creativă, iar moartea devine sacrificială, dacă și numai dacă sunt acceptate de bunăvoie de cel care trebuie să sufere sau să moară<footnote Bishop Kallistos of Diokleia, What is a martyr?, în Sobornost (incorporating Eastern Churches Review
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]