1,222 matches
-
În literatura de specialitate ca diplomație de tipul I (Track I diplomacy), prezentată mai pe larg, alături de celelalte tipuri, În tabelul 12.4. Activitățile caracteristice strategiei de stabilizare a conflictelor se Înscriu Într-o serie largă mergând de la măsuri non coercitive (misiuni de stabilire a faptelor, negociere, mediere etc.) până la măsuri mai constrângătoare, ca, de pildă, sancționarea și arbirtrajul. Printre contribuțiile academice cele mai importante În domeniu se numără Bercovitch (1984; 1996), Zartman (1995), Fisher și Ury (1981), precum și analizele generate
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
multe ori putându-se reacționa abia după ce situația conflictuală ajunge deja În forme avansate. În plus, odată cu declanșarea „războiului Împotriva terorismului”, după 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", comunitatea internațională a devenit mult mai interesată de o abordare mai restrânsă, coercitivă și de scurtă durată a conflictelor decât de prevenirea acestora. Menținerea păcii Aceasta este o strategie de intervenție a unei terțe părți prin care părțile implicate sunt separate pentru a le controla acțiunile, cu scopul de a preveni sau pune
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
al Africii de Sud. În alte trei cazuri - Palestinaxe "Palestina" (1984), Insulele Falkland (1982) și tensiunile dintre Iranxe "Iran" și Irakxe "Irak" (1987) -, Consiliul de Securitate a admis existența unei amenințări la adresa păcii și securității internaționale, dar nu a impus nici o măsură coercitivă (Escudero, 2002). ONU a intervenit totuși În aproape 50% din situațiile de criză sau conflicte internaționale din timpul Războiului Rece (Wilkenfeld și Brecher, 1984). Analizele realizate În cadrul International Crisis Behaviour Project 1 sugerează faptul că ONU a acționat mai ales
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
pe fondul globalizării și al fragmentării, regimul internațional de suveranitate se modifică, fiind promovate tot mai frecvent acțiunile pentru apărarea drepturilor fundamentale și a democrației. Pe baza acestor principii, comunitatea internațională a Început să dezvolte un nou tip de diplomație coercitivă, pentru a Împiedica sau limita efectele crizelor umanitare (Ruiz-Giménez, 2005). Intervenții de acest tip au avut loc, de pildă, Între 1990 și 1995, În Irakxe "Irak", Liberia, Somaliaxe "Somalia" și Rwandaxe "Rwanda", mai multe coaliții de state acționând În principal
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
prevenirea conflictelor și procesul de consolidare a păcii ca strategii de lungă durată, utilizând metode și instrumente interdisciplinare. Totuși, după 11 septembrie 2001xe "11 septembrie 2001", se poate observa un interes mult mai mare pentru o abordare de scurtă durată, coercitivă și restrânsă a conflictelor decât pentru prevenirea acestora. Cel mai important actor În domeniul reglementării și gestionării crizelor și conflictelor internaționale rămâne ONU. Comparativ cu perioada Războiului Rece, nu există modificări importante În ceea ce privește structurile internaționale relevante pentru domeniu. În același
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Printre acestea se numărau cea de „pacificator regional” și cea de „mediator al conflictelor”. Pentru fiecare dintre cele șase funcții, Hill făcea trimitere explicită la cazul iugoslav, arătând că rolul CE a fost „să acționeze ca mediator, inclusiv În mod coercitiv, atunci când pacea Întregii regiuni părea amenințată” și că datorită CE s-au Înregistrat „eforturi diplomatice considerabile și creative În fazele inițiale ale Încleștării” (Hill, 1993, p. 311). Judecând performanțele UE În anii ’90, se poate constata totuși că numai după
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
propriului său mod de a se construi pe sine ca Eu. Autenticitatea trăirilor individului este pusă între paranteze, celălalt (nebunul, străinul, negrul, țiganul, evreul, femeia, bolnavul, copilul din perspectiva freudistă ori lacaniană) fiind supus, de-a lungul timpului, mijloacelor corective, coercitive, represive, violente, instituționalizate de către societatea occidentală. Desigur, normalitatea este determinată și impusă cultural, are coduri perscriptive și chiar mitice diferite, maniera de raportare la cel care se abate de la ea fiind sancționată diferit. Altfel spus, modul „corect” de a fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
având drept cosecințe excluderea prin internare, prin azilare a celui etichetat (diagnosticat). În multe situații, limbajul este instrumentul ales de societate pentru a-și impune regulile, normele și prin care își exercită puterea asupra individului. Limbajul are forța prescriptivă și coercitivă de a controla indivizii ca membri ai unei colectivități. Rezultatul asumării acestei metanoia cu funcție represivă a limbajului de către părinți, spre exemplu, care pot folosi double-binde (limbajul dublu) în relația cu propriii lor copii, are consecințe dezastruoase pentru identitatea copiilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și comisia de apărare) sunt desemnați pentru cel puțin un an pentru a asigura instituției și acuzatului continuitatea de-a lungul procesului de tratament. În perioada de recuperare, delincventului i se va aplica o pedeapsă inteligentă, ceea ce înseamnă că puterea coercitivă a instanței se distribuie către încurajarea acuzatului adictiv să urmeze complet tratamentul. În timpul procedurilor, rolurile practicienilor din sistemul de justiție penală și al furnizorilor de tratament se modifică și se metamorfozează, permițând instanțelor să devină în principal terapeutice, păstrându-și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fi trimis la tratament și când se poate încheia colaborarea ca urmare a performanțelor slabe. Furnizorii vor informa instanța asupra fiecărui progres al clientului, astfel încât să-i fie furnizate recompense sau sancțiuni adecvate. Expertiza și consultanța furnizorilor determină utilizarea puterii coercitive a instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri într-o formă de autoritate eficientă, orientată spre obiectivul terapeutic. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă tipul de sistem bazat pe tratament terapeutic capabil să identifice cauzele profunde ale infracțiunilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de pregătire universitară/postuniversitară, precum și formarea continuă a profesioniștilor din domeniu Termen de evaluare: anual 4.II. Reducerea ofertei 1. Considerații generale Autoritățile române au fost preocupate de asigurarea unui regim special al substanțelor stupefiante, prevăzând în acest scop măsuri coercitive de natură penală, administrativă sau contravențională, în cazul nerespectării prevederilor legale. Politica restrictivă aplicată până în anul 1989 privind libera circulație a persoanelor a permis controlul strict al frontierelor, determinându-i pe traficanții de droguri să ocolească teritoriul României, fapt pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în fapt, un paznic al respectării tradiției, chiar dacă aceasta pare absurdă; el practică ritualuri rustice, sumbre adesea, pe care toți sunt chemați să le păzească pentru că altfel mor, așa cum s-a întâmplat cu ai lui Gheorghe Mărginean. „Strigoiul” este forța coercitivă a societății închise, pentru care prezent și trecut se confundă. De sub tăria acestei legi, fiecare dorește uneori să evadeze, urmărind o himeră, precum Mârzuț (Vâlva băilor), sau se întoarce la locul de baștină, pentru a se stinge în pace (Lina
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
dușmani. Dă să surâdă, dar nu-i iese. Așa că degeaba te înfurii gândindu-te la greșelile altora. Se împinge mai aproape și o bate cu palma, liniștitor, peste coapse. — Prefer să-i educ prin legi, prin binefaceri, chiar prin măsuri coercitive, ca să se cumințească. — Vezi să nu! răspunde Livia cu ironie. Augustus începe să se enerveze: — Mai mult decât să-i urmăresc și să-i veghez atent să nu poată înfăptui răul n am ce face! Cască apoi zgomotos și-și
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pot mult mai puțin decât cei de sub pământ. — Știu și pot la fel, că doar tot zei sunt, suspină abătut principele, doar că noi îi implorăm prin rugi și sacrificii să ne acorde sprijinul lor, în timp ce decăzuții ăștia folosesc ritualuri coercitive pentru a-i sili să le îndeplinească dorințele nesănătoase. Nesănătoase! urlă Livia isteric, gesticulând alandala din brațe. Nesănătoase, ăsta-i cuvântul! — Ho! Ce te-ai pornit așa? o calmează bătrânul. Femeia se oprește să-și tragă răsuflarea. Continuă apoi la fel de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
să fie înconjurată de vestale când își va da duhul. Înghite în sec. O viață inutilă. — Pedeapsa pe care o vei primi pentru greșelile obișnuite va fi bătaia. Vestala Mamă oftează. Nu față de vestale are nevoie Marele Pontif de drepturi coercitive, căci sunt incluse în jurisdicția domestică pe care o are asupra lor. Atât ele, cât și flaminii sunt plasați sub puterea lui paternă, în calitate de fii și fiice. Numai de rex nu se poate atinge, chiar dacă îi este subordonat din punct
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
societatea japoneză și au plecat pe un continent care părea plin de oportunități. Cei mai mulți erau tineri, foarte talentați, bine educați, și aveau în minte viziuni noi și ambițioase. Considerau că, atâta timp cât vor rămâne în Japonia, o țară cu o structură coercitivă, nu vor putea să-și folosească energia interioară în mod eficient. Tocmai din cauza aceasta au plecat în căutarea unui teren experimental, chiar dacă asta presupunea abaterea de la viața normală. În acest sens, au avut motivații pure, au fost idealiști și, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
marasmului moral în care se află o mare parte din populația țării. Dar toate aceste fărădelegi nu pot fi explicate, cred, numai referindu‐ne la mizeria materială. Carențele grave în educația prea multor oameni, îngroșate multă vreme de sinistrele măsuri coercitive, pentru formarea „omului nou”, se prefac, iată, acum, în tot felul de acte oribile. Parcă nu mai există la mulți semeni ai noștri nici măcar frica de Dumnezeu, nici urmă de bun simț. și această stare de violență, de ură, de
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
care, din pricina că vroiau cu orice preț să-și păstreze În cadrul Întregului propria individualitate, aveau, ca și masterandul Oliver, foarte mult de pătimit. Profesorul și asistenții, ca să nu mai vorbim de infirmieri, Încercau prin tot felul de mijloace, inclusiv cele coercitive, uzând de bătăi și strânsul degetelor În ușă, să-i Îndrume pe „calea cea bună”, anihilându-le voința și aducându-i la același numitor. Acum ei resimțeau victoria lui Oliver ca pe propria lor victorie. Nu era de mirare că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mai spus, fiecare clipă a vieții este o lecție. Sunt experiențe aducătoare de satisfacții și împliniri, dar și lecții corective. În timp ce în școala familială și cea instituțională își află loc înțelegerea, îngăduința și chiar toleranța, în școala vieții educația este coercitivă, dură și în multe cazuri necruțătoare. Aici nu funcționează pedagogia duhului blândeții, nici permisivitatea, nici mila. Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
autocratica - stil de gestiune centrat pe sarcina; interes maxim pentru producție și un interes minim pentru individ; preocupară principala a acestui stil de lider este de a menține un randament care să permită atingerea obiectivelor organizaționale; el poate adopta măsuri coercitive pentru a atinge aceste obiective; nu este preocupat de trebuințele, opiniile, ideile, atitudinile sau sentimentele angajaților; • gestiunea paternalista - stil de gestiune centrat pe relație; interes minim pentru producție și maxim pentru individ; preocupară principala - menținerea unor relații pozitive și armonioase
ANALIZA RELA?IILOR DINTRE STILUL DE MUNC?, IMPLICAREA ?I SATISFAC?IA PROFESIONAL? A CADRELOR DIDACTICE by VERGINA ?ERBAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83885_a_85210]
-
lipsite de orice bază. Guvernul Regal afirmă că tot ce s-a pus în sarcina sa privind așa numitele presiuni, intimidări sau violențe exercitate direct sau indirect asupra membrilor „Sfatului Țării” este complet inventat. Niciodată n-au fost luate măsurile coercitive despre care este vorba, nu s-a impus niciodată un ultimatum, cu un termen de 3-4 ore sau de 24 ore, „Sfatului Țării”. Este posibil ca unirea de la 27 martie să fi nemulțumit profund și să fi decepționat câțiva aderenți
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
psihologie și către școlile de business și management (Borgatta și Montgomery, 2000, p. v). Contribuția sociologiei la cercetarea motivației în mediul organizațional este slab reprezentată, aceasta fiind redusă de Shamir (1990) la distincția dintre trei tipuri ideale ale relației individ-organizație: coercitivă, morală și centrată pe evaluări numerice. Turner și Stets (2006) sintetizează contribuția sociologiei la studiul motivației: Sociologii au fost reticenți în a conceptualiza motivația dincolo de câteva idei simple, cum ar fi: oamenii sunt motivați să-și confirme identitățile, oamenii sunt
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
metodă neutră, dimpotrivă aceasta poate fi percepută de subiecți ca o pedeapsă ce conduce la reducerea performanței; c) scăderea performanței ca urmare a administrării recompensei este determinată de modul în care subiectul percepe mesajul asociat acesteia; recompensa poate avea valențe coercitive, poate fi expresia aprecierii sau poate confirma performanța (exemplul utilizat de Bandura este sugestiv: este greu de crezut că un pianist își va pierde interesul față de clapele pianului, doar pentru că primește onorarii mari pentru recitalurile sale); d) din punct de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
respectarea legalității, prevenirea și descurajarea unor acțiuni care vizează tulburări sociale sau manifestări de violență pe timpul adunărilor și manifestațiilor publice, activităților culturale și sportive, precum și altor manifestări similare la care participă un public numeros; i) restabilirea ordinii publice - ansamblul măsurilor coercitive întreprinse de forțele de ordine și rezultatul acestora de a readuce în starea inițială ordinea și siguranța publică grav tulburate; j) evacuarea spectatorilor - ansamblul măsurilor imperative desfășurate de către structurile de ordine, de scoatere în mod organizat din locul de desfășurare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
cel care a respins o astfel de formă considerată a fi o "prezență a școlii în afara școlii". Pentru elevi această "devenire școlară" nu însemna altceva decît constrîngere. Muzeele interactive nu au fost indicate de subiecți ca purtătoare a unui mesaj coercitiv. Pentru 13 % din public, muzeul este un spațiu de distracție. Este cazul unor muzee în aer liber care prin activități specifice dezvoltau această latură. 63 % consideră descoperirea, explorarea, în comun cu ceilalți membri ai grupului, ca fiind o atitudine majoră
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]