430 matches
-
apare cel mai frecvent în practica DEVCOM. La rândul ei, poate fi de cointeresare prin conjugare de interese publice și private sau poate fi cointeresare prin interes pentru accesul la bunul public produs prin acțiunea comunitară. Altfel spus, poate fi cointeresare extrinsecă, bazată pe o motivație diferită de rezultatul acțiunii comunitare, sau una intrinsecă, asociată cu rezultatul acțiunii respective. Adoptarea unui anumit model despre participanții la acțiune este extrem de importantă. Cred că atât participarea prin cointeresare de tip intrinsec, cât și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară. Altfel spus, poate fi cointeresare extrinsecă, bazată pe o motivație diferită de rezultatul acțiunii comunitare, sau una intrinsecă, asociată cu rezultatul acțiunii respective. Adoptarea unui anumit model despre participanții la acțiune este extrem de importantă. Cred că atât participarea prin cointeresare de tip intrinsec, cât și cea prin cointeresare de natură extrinsecă sunt de maximă relevanță pentru majoritatea acțiunilor de tip DEVCOM. 8. Lucrarea include și pagini de manual standard 1, cu rezumarea și prezentarea unor analize anterioare din domeniul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe o motivație diferită de rezultatul acțiunii comunitare, sau una intrinsecă, asociată cu rezultatul acțiunii respective. Adoptarea unui anumit model despre participanții la acțiune este extrem de importantă. Cred că atât participarea prin cointeresare de tip intrinsec, cât și cea prin cointeresare de natură extrinsecă sunt de maximă relevanță pentru majoritatea acțiunilor de tip DEVCOM. 8. Lucrarea include și pagini de manual standard 1, cu rezumarea și prezentarea unor analize anterioare din domeniul de referință, dar și pagini decercetare. Acestea din urmă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este însă așa, întrucât tipul de motivație care trebuie stimulat pentru participarea comunitară este determinant pentru modul în care sunt structurate politicile DEVCOM, pentru organizarea acțiunilor comunitare. O simplă clasificare a motivațiilor de implicare în acțiunile de interes comun în funcție de cointeresare și voluntariat indică patru tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitară este determinant pentru modul în care sunt structurate politicile DEVCOM, pentru organizarea acțiunilor comunitare. O simplă clasificare a motivațiilor de implicare în acțiunile de interes comun în funcție de cointeresare și voluntariat indică patru tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al unui grup social considerat a fi comunitatea. Pe cale de consecință, ideologiile și campaniile, facilitarea și acțiunile DEVCOM se centrează pe ideea mobilizării la nivelul proceselor de înțelegere, al atașamentului comunitar, al identității comunitare etc. Este controversat statutul participării prin cointeresare. Antreprenorul local care contribuie cu bani sau utilaje la realizarea unei școli din localitate nu pentru că dorește, ci pentru că are nevoie de aprobări, facilități sau pur și simplu de credit de încredere de la primărie, poate fi considerat un actor cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
actor cu participare comunitară? Mai mult la modul informal decât formal, astfel de rețele de interese sunt frecvent puse în funcțiune de autoritățile locale atunci când au de realizat acțiuni de infrastructură locală de interes public. Includerea sau neincluderea participării prin cointeresare în sfera DEVCOM depinde de definiția folosită. În accepțiunea adoptată aici, participarea prin cointeresare este o formă de participare și, implicit, dezvoltare comunitară prin simplul fapt că cel care o realizează este membru al comunității și participă la o acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de interese sunt frecvent puse în funcțiune de autoritățile locale atunci când au de realizat acțiuni de infrastructură locală de interes public. Includerea sau neincluderea participării prin cointeresare în sfera DEVCOM depinde de definiția folosită. În accepțiunea adoptată aici, participarea prin cointeresare este o formă de participare și, implicit, dezvoltare comunitară prin simplul fapt că cel care o realizează este membru al comunității și participă la o acțiune de folos public, chiar dacă în baza unei motivații de tip interes personal. Diferitele forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
personal. Diferitele forme de parteneriat implicate în DEVCOM sunt acțiuni cu funcție de realizare a unor bunuri publice prin conjugarea unor interese de ordin diferit, inclusiv în variantă public-privat. Singura problemă pe care o pot crea formele de participare comunitară prin cointeresare este cea legată de variate acte de corupție care îi pot fi asociate. Proceduri de transparență și formalizare a relațiilor de interes ce pot duce la DEVCOM sunt esențiale pentru a reduce riscurile de corupție în promovarea stimulării prin cointeresare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cointeresare este cea legată de variate acte de corupție care îi pot fi asociate. Proceduri de transparență și formalizare a relațiilor de interes ce pot duce la DEVCOM sunt esențiale pentru a reduce riscurile de corupție în promovarea stimulării prin cointeresare. La fel ca în cazul oricărei acțiuni umane, motivațiile pentru implicarea în DEVCOM pot fi asociate cu tradiția, valorile, sentimentele sau raționalitatea raporturilor dintre scopuri și mijloace 1. „Comunitatea” din DEVCOMtc "„Comunitatea” din DEVCOM" Referentul de bază al acțiunilor de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
problemelor și consecințelor care îi sunt asociate sunt de natură să ducă spre instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1) că implicarea populației în acțiuni de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre cele trei tipuri de participare comunitară - dezinteresată, cointeresată și grupală - implică o cultură specifică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
rural decât în mediul urban, pentru populația vârstnică, feminină și cu un nivel deeducație relativ redus. La segmentele sociale pentru care sentimentele identitare sunt mai slabe este de așteptat o mai slabă participare comunitară pe baze strict culturale. Formulele de cointeresare, de asociere a motivației personale cu cea pentru producerea unor bunuri publice, pot fi mai eficiente în astfel de cazuri în vederea mobilizării lor. Un studiu realizat la nivelul a 14 sate (vezi, mai jos, anexa despre participarea comunitară în 14
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cultură bazată pe vină”. Pe de altă parte, există și o cultură care acceptă riscul, numită cultură „se poate face” (can do), care se caracterizează prin: inovarea și motivarea sunt cele mai apreciate valori; există preocupare pentru exploatarea oportunităților și cointeresarea personalului; luarea deciziilor majore este problema managementului general, iar abilitatea luării deciziilor de rutină este transmisă întregii organizații; orientarea principală a organizației este externă, urmărind în general asigurarea serviciilor clienților; strategiile și politicile se schimbă frecvent pentru a reflecta schimbarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Prima calitate de care trebuie să dea dovadă un director descurcăreț este abilitatea de a-și crea relații, de a intra în grațiile șefilor administrativi și politici sensibilizând-i față de problemele unității pe care o conduce. După această operație de cointeresare a celor de care depinde stabilitatea scaunului său, directorul s-a asigurat de fonduri, de mobilier și aparatură performantă, de protecție împotriva invidioșilor și a celor care râvnesc la înalta sa calitate de lider, și începe să culeagă roadele strădaniilor
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Spațiul"; • educația și formarea profesională sunt valorizate și le este acordat un loc si un titlu distinct Titlul XII din Tratat; • coordonarea acțiunii statelor membre și cooperarea acestora; • sunt stabilite: obiectivul general al politicii si mijloacele generale pentru atingerea acestuia; • cointeresarea Comisiei, Consiliului și Parlamentului Uniunii Europene în elaborarea inițiativelor în acest sector; • obligativitatea Comisiei de a prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului privind rezultatele obtinute si pe cele așteptate în acest sector; • reglementarea instrumentelor de actiune în domeniul cercetării-
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
modificare a gândirii legiuitorului român; participarea la o asociație internațională a parcurilor științifice și tehnologice; implicarea sa într-o activitate publicistică de rezonanță pentru domeniul de activitate al parcului; implicarea sa activă în viața științifică și de cercetare a Iașiului; cointeresarea universităților ieșene în dezvoltarea Parcului; promovarea parteneriatelor publice- private în cadrul Parcului, alăturate unei politici guvernamentale orientate spre potențarea acestui sector. România are potențialul necesar să devină inovatoare și să se integreze în europiața cercetării-dezvoltării-inovării, prin: investițiile în educație în general
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr [Corola-publishinghouse/Administrative/1439_a_2681]
-
1. Concept, funcții Salariul ocupă un rol important în teoria și în practica economice, reprezentînd o componentă esențială a pieței muncii și exercitînd o influență directă asupra nivelului de trai și a calității vieții. În același timp, el contribuie la cointeresarea salariaților, reflectîndu-se asupra calității muncii depuse, asupra condițiilor desfășurării acesteia și asupra creșterii aportului acestui factor de producție la asigurarea creșterii și dezvoltării economice. Cunoașterea și clarificarea acestui concept are, din acest motiv, o mare importanță în fundamentarea deciziilor și
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
confirmarea finală a întregului sistem criterial, dar ponderile sînt diferite, în funcție de factorii de influență și mutațiile ce intervin pe piața muncii, ca și de natura producției și de strategia dezvoltării. Dintre funcțiile salariului reținem: * sursă principală de venit; * mijloc de cointeresare; * instrument de echilibru între nevoile și resursele de muncă; * instrument de echilibru între cererea solvabilă a populației și volumul de bunuri și servicii de care dispune societatea; * mijloc de stimulare a creșterii productivității muncii și a eficienței economice. 8.1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
minim brut). Se mai pot practica diverse mixturi, combinații ale formelor prezentate. O corelație necesară este cea stabilită între productivitatea muncii și salariu, care să stea la baza proporțiilor și echilibrelor microeconomice și macroeconomice, iar respectarea ei antrenează o bună cointeresare și o folosire eficientă a mîinii de lucru. Sporirea productivității muncii trebuie să constituie unica sursă de creștere a salariilor reale. Mai mult, în economie operează necesitatea creșterii mai rapide a productivității muncii în raport cu salariile, care să satisfacă și interesele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
pieței muncii; * gestiunea resurselor umane; * dereglementarea pieței muncii; * compromis social, parteneriat și negociere; * formare, calificare, reconversie profesională; * salariul real și salariul nominal; * salariul minim pe economie; * rata naturală a șomajului; * fondul de salarii; * capcana lichidității; * cheltuieli de personal; * cerere solvabilă; * cointeresare materială; * forme de salarizare. Probleme de studiat: * Ce este piața muncii? * Care sînt situațiile la care poate conduce raportul dintre cererea și oferta de muncă pe piață? * Ce reprezintă ocuparea deplină, sau echilibrul pe piața muncii? * Ce reprezintă subocuparea, sau
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
sau din valoarea nou creată la nivel microeconomic. El se autonomizează ca formă a produsului net din rațiuni economice, pentru că are menirea de a asigura, pe de o parte, resursele pentru autofinanțarea întreprinderii, iar pe de altă parte, resursele pentru cointeresarea salariaților. Prin urmare, îndeplinește și rolul de instrument de conducere a firmelor și de stimulare materială a salariaților, în vederea desfășurării unei activități eficiente. Potrivit lui Ludwig von Mises, "ceea ce determină apariția profitului este faptul că antreprenorul care estimează prețurile viitoare ale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
lei producție marfă: C1000 = ((qxc/(qxp) × 1000. 9.1.3. Factori și căi de creștere a eficienței economice Printre factorii de creștere a eficienței economice, direcți sau indirecți, enumerăm: • progresul tehnic; • perfecționarea organizării producției, muncii și manageriatului; • ridicarea calificării personalului; • cointeresarea și stimularea salariaților în mod adecvat; • reducerea consumurilor materiale pe unitatea de produs; • creșterea productivității muncii; • sporirea randamentului capitalului fix; • utilizarea deplină a capacităților de producție; • îmbunătățirea calității produselor; • optimizarea structurii produselor, unităților și ramurilor economiei, deci a structurii tehnicoproductive
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
muncii concură un număr variat de factori. Principalele categorii de factori sînt: 1) factori tehnici, ce au în vedere nivelul științei, tehnicii și al tehnologiei etc.; 2) factori economici și sociali, legați de organizarea producției și a muncii, sistemul de cointeresare, condițiile de muncă și viață ș.a.; 3) factori umani și psihologici, legați de pregătirea profesională, de nivelul de cultură, de adaptabilitate la condițiile specifice ale muncii, climatul social, viața de familie, influența tradiției și educației, a religiei ș.a.m.d.
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
cheltuirii muncii. Dintre acestea reținem: • automatizarea, robotizarea, cibernetizarea proceselor de producție și promovarea, pe această bază, a tehnologiilor noi și modernizate; • modernizarea capacităților de producție existente; • înnoirea producției; • perfecționarea organizării producției și a muncii; • pregătirea și perfecționarea pregătirii resurselor umane; • cointeresarea materială a muncii, atît sub raportul stimulării, cît și al răspunderii ș.a. Productivitatea nu privește numai munca vie. Ea rezultă din ansamblul factorilor de producție, din combinarea acestora și nu este doar rezultatul muncii. Vorbim, astfel, de productivitatea globală, ce
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
pozitiv asupra rentabilității numai cînd înregistrează o creștere superioară salariului mediu. În cazul în care o parte cît mai mare a profitului rămîne la dispoziția producătorului respectiv și este utilizată pentru constituirea mijloacelor financiare necesare lărgirii și modernizării producției, precum și cointeresării materiale a celor care au participat la crearea lui, crește și rolul stimulativ al rentabilității, creînd premisa potențării factorilor de creștere a productivității muncii; 2) reducerea costurilor de producție, bazată atît pe diminuarea cheltuielilor materiale, cît și a celor cu
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]