643 matches
-
care suferă toți vânătorii - nu ăia cu pușcă. De ce? Pentru că, tot exterminând, adică rărind, ajung În trista situație că energia câștigată din vânat nu-mi ajunge să caut altul, cine știe pe unde. Iar două vrăbii doar, scăpate astfel de colțișorii mei, sunt În stare de multe: cuibăresc de trei ori pe an, scoțând câte 5-8 pui... Rămâne doar să zgârâi: pe vânătorul cu pușcă. Acela e În stare să extermine vânatul, ca specie chiar, numai și numai pentru că nu folosește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu mai putem să facem nimic ca lumea. Aș vrea, stimate prieten și coleg, să știi că eu nu sînt deloc de acord cu festivismul și „ocazionalele”... Eu scriu istoria literaturii române și atît! De aveți și pentru mine un colțișor, cît de la coadă, spre a publica fragmente din ce lucrez, bine, de nu, iarăși bine... Ce pot face, de exemplu acum, cînd eu am pentru Geo Bogza un capitolaș deloc festiv și deloc potrivit „ocaziei” împlinirii vîrstei de 75 de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dar considera că acesta trebuie să ia sfârșit. În acest sens, N. S. Baboeanu afirma că "trebuiau, într-o situațiune de transiție bruscă, îngrădiri nouilor vlăstare ale Dobrogei, ca nu pirul să crească, ca nu acei ce nu-și găseau colțișor în țara mamă, doritori de specule să găsească câmp deschis apucăturilor lor în paguba nouilor cetățeni neștiutori de trebile țerei nostre"1492. În concluzie, regimul excepțional a fost necesar o anumită perioadă de timp, iar "prevederile au fost drepte și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fotografieze „sit”-ul pe care e dator să-l aducă la cunoștința publică. Pușcașu avea demonul unei curiozități orgolioase care fără încetare îl împingea să afle el singur cât mai multe amănunte. Săpa, uitând să publice. Nelăsând în „sit” nici un colțișor întreg, arheologului nu i-a păsat nici de cercetătorii viitori care, pe măsură ce știința istoriei evoluează, pot eventual să tragă alte concluzii. Bătăliile sale nu numai cu colegii dar și cu proprii șefi erau acerbe. Admirabil în războiul cu granzii din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care scîncea în permanență cu tenacitatea unui biet animal lipsit de hrană și de aer respirabil. Orele s-au scurs greu și noaptea a fost mai lungă decît alte nopți. Și cred că atunci s-a instalat, undeva, într-un colțișor din mine, începutul de oboseală. Pisa a rămas pentru mine imaginea unei cetăți pline de soare și de pace. Nu pot să spun despre vestitul ei turn decît că, la fața locului, înclinarea pare infinit mai spectaculoasă. Și mai îngrijorătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
rămîn pe vecie în minte imaginile unor monumente impresionante, cum poate fi catedrala Sfîntul Petru în Vatican, mormîntul lui Timur în Samarkand sau templul Kailasanathar din Kanșipuram În alte locuri, te impresionează urbanismul în general, obiceiurile, costumele sau... gastronomia. Fiecare colțișor de lume lasă o urmă în sufletul călătorului, fie printr-un ansamblu sau printr-un detaliu infim. Două locuri din întîmplare două insule m-au marcat prin vegetație, în ciuda altor nespuse frumuseți de pe plaiurile lor: Irlanda și Creta. Irlanda este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în localități în care viețuiesc mai mulți români, au un cerc de conaționali cu care comunică, s au împrietenit, se vizitează unii pe alții, organizează împreună petreceri pentru care pregătesc bucate tradiționale ca la mama acasă, încercând să construiască un colțișor de Românie în îndepărtata și greu suportabila pribegie. O capelă sau o bisericuță ortodoxă se transformă într-un pol de atracție și de îngemănare spirituală a celor ce tânjesc după pământul țării, pe care nu l-au putut lua pe
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Într-o parte și-n alta pe balustrada vasului San Antonio] am Înțeles că vocația noastră, adevărata noastră vocație, era să ne deplasăm etern pe drumurile și mările lumii. Mereu curioși, cercetînd tot ce ne trecea prin fața ochilor, adulmecînd fiecare colțișor, dar numai cîte puțin - neprinzînd rădăcini niciunde și nerămînÎnd cît să vedem dincolo de suprafața lucrurilor; limitele exterioare ale lumii ne erau de ajuns.“ Marea era și mai atrăgătoare pentru călători decît „drumul“, fiindcă, dacă pămîntul pretinde ca pînă și cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
lui, zburînd cu propriul lui avion spre stratosfera propriilor visuri. Acolo am Înțeles că vocația noastră, adevărata noastră vocație, era să ne deplasăm etern pe drumurile și mările lumii. Mereu curioși, cercetînd tot ce ne trecea prin fața ochilor, adulmecînd fiecare colțișor, dar numai cîte puțin - neprinzînd rădăcini niciunde și nerămînÎnd cît să vedem dincolo de suprafața lucrurilor; limitele exterioare ale lumii ne erau de ajuns. Pe măsură ce În conversația noastră Își făceau loc toate temele sentimentale inspirate de mare, luminile din Antofagasta au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
celor 21 de ani de temniță, a câștigat multe suflete pentru Hristos. Dumitru Bordeianu povestește cum în 1955, la Gherla, în Săptămâna Mare, vrând să vorbească cu bădia Trifan, îl descoperă plângând, „cu șiroaie de lacrimi. Era retras în acest colțișor și plângea continuu, privind cu ochii sufletului și simțind cu inima suferințele Fiului lui Dumnezeu răstignit pe crucea de pe Golgota”. Costache Oprișan, coleg de celulă în Casimca din Jilava cu părintele Calciu, primește de la acesta următoarea caracterizare: „Avea o credință
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
deosebirea Între ceea ce se Întâmpla În afara capelei și semnificația nouă, dobândită de același fapt În noul ambient. Ce putem reține din exemplul de mai sus? Că e nevoie nu atât de transformarea clasei Într-o capelă, ci de amenajarea unui colțișor al clasei și mobilarea cu material didactic corespunzător, constând În suporturi concret-intuitive ce vor facilita Însușirea valorilor religioase. 9.8. Argumente pentru o educație religioasă În liceu Unele acțiuni ale factorilor de decizie din ministerul educației (dar și ale unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mult sau mai puțin frumoase, ori doar cochet aranjate... Purtau măști de protecție ori nu, pe față acoperindu-le nasul și gura. Toate aleargă de colo-colo ținând sau nu, câte ceva important în mâini; ori stau de vorbă prin câte un colțișor de coridor slab luminat, cu mirosuri nu prea plăcute, încărcat de voci răgușite. În stânga mea, lângă intrare, o canapea veche după felul cum arată, cel puțin la prima vedere... Drept în față, câteva scaune, vechi și ele, în jurul unei mese
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
umanitare, a străbătut până la ruginitul imperiu austriac, s-au ivit frații Hurmuzaki ca apostoli fervenți ai acestui curent - organul lor a fost Bucovina care a trăit puțin timp; Bucovina a luminat ca un far nestins și generațiile următoare pe acest colțișor de țară. Includerea acestui nume - Bucovina - pe fruntea acestei foi este, așadar, un tribut de recunoștință, expresia voinței țării de a simți și făptui românește; b) Astăzi menirea acestui colțișor de țară s-a schimbat. El trebuie să redevină ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
luminat ca un far nestins și generațiile următoare pe acest colțișor de țară. Includerea acestui nume - Bucovina - pe fruntea acestei foi este, așadar, un tribut de recunoștință, expresia voinței țării de a simți și făptui românește; b) Astăzi menirea acestui colțișor de țară s-a schimbat. El trebuie să redevină ce a fost sub domnia Marelui Ștefan Vodă, pază harnică la frontierele țării mari românești. În interesul statului unitar am cerut în programul nostru să se înființeze și la nordul țării
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fanteziei, a imaginațiillor eroice și a episoadelor legendar-pasionante. Pentru a crea impresia de tainic, este favorabilă o astfel de construcție a peisajului în care o parte a lui să fie ascunsă privirii. Acest gen se exprimă foarte bine prin acele colțișoare din natură tainice și sălbatice, cu joc vioi de lumină-umbră, și de asemenea prin priveliștile feerice, care se ivesc pe neașteptate de după desișuri, exercitând asupra omului o adevărată fascinație. Genul meditativ ne sugerează o atitudine contemplativă; observând fenomenele naturii sau
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
el a văzut decăderea inevitabilului viitor cu o asprime și o lipsă de grijă pe care nu o pot împărtăși" (27). Aici individul, și nu masele muncitoare, sunt incapabile să se căiască, și dacă văd crescând o violetă într-un colțișor al orașului și o culeg e ca și cum ar fi găsit iertarea în viață. Și într-adevăr, oricât este de incapabil London să treacă peste aversiunea față de viața Celorlați în cartierul East End al capitalei engleze, cel puțin el recunoaște înfrângerea
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un apartament. I: Unde anume? D: În L. (numele unui cartier). I: Și care au fost oamenii importanți pentru tine în perioada aceea? D: Ea a fost, fără îndoială. M-a ajutat mult cu studiile. Simplul fapt că aveam un colțișor plăcut în care să mă întorc seara și că nu trebuia s-o iau prin oraș în căutare de distracții, când eram atât de ocupat cu munca și cu învățatul [mi-a făcut mult bine]. A fost o datorie pe
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
curând prof. Crevedia în Antologia sa, în curs de apariție. Ne-ar bucura mult dacă 1-2 catrene ar putea apărea și în revista 594 Dv. „Zori Noi”, bineînțeles cele pe care le considerați reușite. S-ar putea găsi, cred, un „colțișor” în apreciata dvs. revistă, epigrama fiind un gen destul de apreciat de cititori. De curând, un grup de epigramiști au scos un volum („Litera”) care a publicat 5 catrene ale amicului meu595. 594 De fapt ziarul „Zori noi”, organ al P.C.R.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
baie o "mică bibliotecă"! Din rațiuni dictate de conservare, având în vedere și clima, călduroasă și umedă, spațiile nu sunt accesibile, putând fi "cercetate" doar cu privirea, prin geamurile și ușile deschise și te uimești ce poate să ofere fiecare colțișor: camera lui Hemingway cu picturi mexicane, harta Africii, piei de leu, mașina de scris, biblioteca, sub geam colecția de mocasini, sandale și bocanci soldățești, cuțite, centuri și în debara 6 puști și un pistol! Soții Hemingway s-au așezat "gospodărește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
minți, să minți! Doamne, dă-mi putința să mă vindec de scârbă, sau ia-mi viața, căci una cu cealaltă nu se împacă! și această grandilocvență care este o minciună... și lipsa acestei grandilocvențe, care ar fi o minciună... Nici un colțișor cât de mic pe care să te poți rezema cu sigu ranța că e al tău și că e adevărat... O zi de coșmar kafkian. Toți aprozii sunt fonfi fatalmente! Viața și a spus Viața: — Lăsați oamenii să vină la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
altcineva decât sahaja yoghinii - corp și spirit. De fiecare dată am plecat de la spectacolele de muzică și dans sahaj, pășind fericit și cu convingerea că acel spectacol a fost cel mai tare, cel mai frumos, că vibrațiile au umplut fiecare colțișor din sală și din sufletele noastre; de data aceasta însă, cu certitudine, a fost cea mai... vibratorie manifestare artistică! Spectacolul complet, bine pregătit și inspirat prezentat, a încântat prin abandonul total al artiștilor, prin inedit și ne-a transportat într-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
după studiile pe care le au făcut, după modul în care au evoluat, s-au perfecționat ca autodidacți, apoi o clasificare după modul în care pictează, adică pictori detailiști, care lucrează cu o pensulă numărul zero câteva ore la un colțișor de tablou, sau pictori mai grosieri, care lucrează cu pete mari de culoare, fără a intra în detalii. Toate aceste tipuri de pictură naivă sunt preferate mai mult sau mai puțin de anumite părți ale amatorilor de artă naivă. Dacă
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
ea. Îmi amintesc de un coleg al meu care mergea în tabăra de la Izvoru Mureșului unde se adunau „cadre de bază“. Trebuie să spun că și eu am mers acolo la tabăra de la Izvoru Mureșului, pentru că în tabărĂ era un colțișor și pentru reviste studențești. Și atunci am fost o dată sau de două ori la Izvoru Mureșului luându-l pe frate-meu ca blatist, fărĂ asta nu știa ce e viața stu‑ dențească, că după 1989 a dispărut complet. Taberele studențești
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
au distribuit sfânta Taină sutelor de participanți la masa euharistică. Din acest moment, pelerinajul nostru la Lourdes se poate spune că a luat sfârșit. Ne vine cât se poate de greu să ne despărțim de acest loc sfânt, un adevărat colțișor de rai pe pământ. După amiază, la orele 17, ne vom reîntoarce iarăși pe pământul țării noastre, cu inimile debordând de bucurie sfântă. Ajunși acasă vom avea ce povesti zile întregi cunoscuților și prietenilor noștri cele ce le-am văzut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Mangopul e un început! Vom avea un pământ "al nostru"! Un adăpost "al nostru"! Nu vom mai rătăci de ici-colo prin lume, principi fără țară și fără coroană! Și se va ști că pe fața pământului a mai rămas un colțișor pentru urmașii Împărăției celei de "A doua Romă"! Pe temeiul acesta cât o fi el de mic multe s-or putea înălța mai apoi! Să dea Dumnezeu să fie așa cum năzuiești tu, Alexandre. Mai e un lucru pe care te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]