423 matches
-
devotate. Timpul a trecut repede, nemilos timp. Și a venit o zi.. Floarea soarelui s-a trezit și a întins mâna să-și mângâie prietenul. Acum însă mâna se izbi cu zgomot sec de zid, un zid din multe pietre colțuroase. Aproape șocată privi în jur și amuți de uimire. Nu-i venea să-și creadă ochilor. Printre buzele strânse de spaimă abia îndrăzni să întrebe: - Cine a ridicat zidul, când? S-a apucat să strige cât o ținea vocea, dar
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
monstru, cu păr rar pe creștet și cu umărul drept aplecat mult față de umărul stâng. Stă cocârjat asupra unui caiet, mâzgălind de zor, și își ridică pri virea din caiet doar când suntem la doi pași de el. Are figura colțuroasă acoperită de o inexpresivitate solemnă, ca de mort, și ochii (la fel de cenușii ca ai lui Eduard) par desenați într-o formă grotescă, din cauza pleoapelor căzute care îi acoperă aproape de tot. Mai întâi am un reflex de respingere. Dar, apoi, tocmai
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de sensibilitățile anumitor persoane. Faptul că nu agreez comunismul, nu face automat din mine un pro-hitlerist, replică aproape cu severitate colonelul Pietrosu. ...... Din pâlnia telefonului aproape că se aude tonul ridicat al celui care vorbește. Ascultând răspunsul interlocutorului său, fața colțuroasă, ușor asimetrică a colonelului se crispează, semn al unor nervi încordați la maximum. Domnule general, dacă aveți puțin timp liber, vă rog să-mi acordați câteva momente. Cât despre linia-ntâi, aceasta nu mă sperie. Este un loc ca oricare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
rostogolesc pe pantele abrupte ale muntelui. Disperați, încearcă să se prindă de cioturi și copaci. Pier, plonjând drept în prăpastie. Înainte! Pas alergător! urlă Marius cu voce răgușită. Pornește în fugă către culme, luând-o de-a curmezișul peste lespezile colțuroase, verzi-cenușii, apoi în sus, către creastă. Numai așa pot ieși de sub focul violent. Ajung aproape de stâncă. Unii își pregătesc grenadele. Deodată, o perdea arzătoare de foc crapă văzduhul. Mitraliere care până atunci tăcuseră viclene, îi iau în primire. Soldații se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
luăm prânzul sau să bem ceva? În cel mai rău caz, dacă era să meargă afară - indiferent unde - Gorrold trebuia să-și pună o haină pe el. Dar ochii cenușii, sfidători, se mulțumiră să se holbeze el, de pe fața aceea colțuroasă, - Am băutură chiar aici. Totuși, individul nu se mișcă să aducă "băuturile". Stătea acolo, pur și simplu, în spatele biroului lucios, în cămașa și vestă, și zâmbea sarcastic. Părea să fie o cămașă scumpă dar nu destul de călduroasă pentru ger. - Eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
nouă - se spune - nu se poate limita la o problemă tehnică, căci însăși existența ei „este condiționată de mai marea sau mai mica ei înverșunare împotriva oprimării”. Prin urmare, nu contează doar apropierea de viața imediată, poemul trebuie să fie „colțuros și zbârlit în materia lui embrionară”. Se respinge în egală măsură poezia umanitaristă, de „avânturi didactice”. Aspirația de a scrie altfel vine din conștiința rolului ce revine poeziei „în limpezirea și precizarea formelor de viață, cântând dintre tendințele obscure ale
VIAŢA IMEDIATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi” au fost abordate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vișiniu iar la cele rezistente față de această boală petele se necrozează, iau o formă colțurată, sunt limitate de nervuri datorită reacțiilor celulare de apărare a plantei împotriva ciupercii. Către toamnă, când frunzele devin mai rezistente, în urma infecțiilor apar pete mici, colțuroase, de 1-2 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, în timp ce restul frunzei rămâne de culoare verde. Această formă de atac poartă numele de "pete de mozaic". În această fază ciuperca nu mai produce pe partea inferioară a limbului sporangiofori
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a fost semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii cu un halo mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar perforate. Pe lăstarii tineri, boala poate căpăta un caracter foarte grav; pe suprafața acestor organe, începând
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
instalării bolii și de condițiile climatice, putând depăși 80% la soiurile sensibile netratate. Simptome. Atacul apare în perioada iunie august sub formă de pete izolate sau confluente, de decolorare, cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează o eflorescență brună. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla de zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După necrozarea țesuturilor, acestea se desprind
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sau cu discursul. Astfel se explică proliferarea în cadrul structuralismului a construcțiilor care denumesc diferite tipuri de structurări autonome cu raporturi inerente unor spații închise. În morfologie, sînt menționate cîmpurile derivaționale pentru a grupa elementele care pornesc de la aceeași bază (colț-colțos, colțuros, încolți, colțar, colțișor), iar fonetica operează cu cîmpurile de dispersie ale fenomenelor care cuprind ansambluri ale variațiilor rezultare prin vecinătatea dintre cuvinte. S-au distins și cîmpuri sintactice ale cuvintelor care corespund rețelelor de articulații frastice și sintagmatice care circumscriu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu răsărirea fasolei, pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos, pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, transparente, verzigălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe fața inferioară a frunzei. În condiții optime de temperatură (26-28șC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele se unesc și inelele de decolorare ajung la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1957 E. Docea și Olga Vulpe au depistat-o în culturile de mazăre din jurul capitalei. Simptome. Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale unde se constată prezența unor pete mici, de 1-6 mm în diametru, cu aspect umed, colțuroase, galbene-cafenii la început, apoi brune. Petele de pe tulpini, care sunt alungite, verzi-măslinii, pot să se unească și să dea naștere la dungi brune de până la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a codiței frunzei. Infecțiile primare, timpurii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în perioadele secetoase și călduroase, putând produce pagube similare cu ale manei, 25-50 % când este semnalată pe foliaj și chiar mai mari dacă boala se extinde la tuberculi. Simptome. În cursul lunilor mai-iunie pe frunze apar pete ovale, circulare sau colțuroase, pe suprafața cărora se observă cercuri concentrice. Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f. sp. solani, în timp ce A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observă prin pete brune-închis ușor scufundate în dreptul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de condițiile climatice, putând depăși 80 % la soiurile sensibile care nu au fost tratate. Simptome. Atacul apare în perioada iunie-august sub formă de pete izolate sau unite, de decolorare, cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează un puf brun. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla pentru zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După uscarea țesuturilor, acestea se desprind
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boala produce pagube destul de mari. Simptome. Ciuperca atacă numai frunzele. Primele simptome de atac se observă pe frunzele de la bază unde apar pete bine conturate galben-brune cu suprafața încrețită. Pe frunzele inferioare (mai întâi) apar pete de decolorare, circulare sau colțuroase, delimitate de nervuri, de 1-1,5 cm în diametru. După uscarea parțială a frunzișului, boala se extinde și pe frunzele din etajele superioare. Pe fața inferioară a frunzelor în dreptul petelor, în țesuturile uscate se observă câteva puncte mici, negre (fig
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse de ciuperci 4.2.4. Mana soiei Peronospora manshurica Boala a fost semnalată în 1948 în România de Tr. Săvulescu, iar acum produce pagube însemnate în anii ploioși, sau în culturile irigate. Simptome. Frunzișul plantelor mănate prezintă numeroase pete colțuroase, mici, de 2-4 mm, de culoare la început verde-gălbuie, transparente, apoi brune pe fața superioară (fig. 77). În dreptul petelor, pe fața inferioară a frunzei, apare un puf cenușiuviolaceu, apoi în scurt timp zonele afectate sau chiar toată frunza se usucă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioada 1928-1930. În prezent, ciuperca este răspândită în toată țara producând pagube foarte mari în culturile din seră și solarii sau în culturile din câmp, în anii ploioși și călduroși. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor atacate apar pete neregulate, colțuroase, delimitate de nervurile frunzelor, de culoare galbenă apoi brună. În dreptul petelor, pe fața inferioară apare un puf cenușiu violaceu. În final frunzele mănate se usucă, devin sfărâmicioase, iar fructele rămân mici și nu ajung la maturitate (fig. 79). Transmitere-răspândire. Agentul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost semnalată în America și în Europa. Din anul 1953 boala este prezentă și pe teritoriul României. În 1999 ea a produs pagube însemnate în culturile de ardei gras din jud. Vaslui și Iași. Simptome. Pe frunze apar pete colțuroase sau oval alungite, de culoare albicioasă, cu marginea delimitată de o dungă subțire, brună-negricioasă. Petele inițial au 1-5 mm, dar se pot uni și în acest caz acoperă porțiuni mari din frunzele care se brunifică și cad. În centrul petelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala are o mare răspândire, fiind cunoscută la o mulțime de bostănoase cultivate, solanacee cultivate (tomate, ardei, vinete) sau spontane precum și la alte specii de plante ierboase sau lemnoase. Simptome. Pe frunzele tinere de la castraveți apar pete galbene-verzui, circulare sau colțuroase, delimitate de nervurile secundare (fig. 111). Simptomul clasic de mozaic se observă la frunzele bătrâne, unde alternează petele verzi-deschis cu cele galbene, iar limbul frunzei prezintă gofrări, încrețiri evidente. Cozile frunzelor, ca și internodurile vrejilor sunt scurtate și cu simptome
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și col., în 1940. Bacteria produce pagube însemnate atât la culturile de câmp cât, mai ales, celor din solarii și sere, scăzând cantitativ și calitativ producția. Simptome. Încă de la începutul vegetației, pe primele 2 frunzulițe apar pete mici, circulare sau colțuroase, verzi-închis, cu aspect umed; acestea se brunifică și se usucă. Pe frunze apar pete colțuroase, situate între nervurile secundare, de culoare verde-închis, umede, care în final capătă o colorație gri-bej, se usucă și se desprind din frunză (fig. 114). În
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ales, celor din solarii și sere, scăzând cantitativ și calitativ producția. Simptome. Încă de la începutul vegetației, pe primele 2 frunzulițe apar pete mici, circulare sau colțuroase, verzi-închis, cu aspect umed; acestea se brunifică și se usucă. Pe frunze apar pete colțuroase, situate între nervurile secundare, de culoare verde-închis, umede, care în final capătă o colorație gri-bej, se usucă și se desprind din frunză (fig. 114). În condiții favorabile (vreme umedă) petele ce la început au 2-7 mm, pot uni și sunt
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la începutul acestui secol, iar în România a fost semnalată în 1928 în sudul țării. În Moldova ea a apărut abia după anul 1970. Simptome. Mana atacă numai frunzele, sub forma unor pete verzideschis pe fața superioară, pete de formă colțuroasă, bine delimitate de nervurile frunzelor. Culoarea petelor se schimbă în galben, apoi în brun, iar pe fața inferioară, apare un puf cenușiu-violaceu sau bej (fig. 116-a). În condiții favorabile, petele se pot uni și este distrusă o mare parte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]