407 matches
-
vreme. Trebuia să stea ascuns și nu exista decât o singură casă unde putea face acest lucru. Omul numit Charlot îi spusese deja o minciună stăpânei sale când susținuse impostura lui Carosse și, în plus, încălcase legea dând adăpost unui colaboraționist. Era aici o pârghie pe care se putea apăsa cu putere. Dar, în timp ce ședea pe o roabă și cântărea situația, imaginația sa îi deschise o perspectivă spre un alt proiect și mai îndrăzneț. O cortină se ridică în mintea sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-și de revolverul din buzunarul actorului, Charlot se opri la o oarecare distanță și-l privi stăruitor. Credeam că ai plecat, zise el. — M-am hotărât să rămân. —Aici? În fond, e casa mea, răspunse Carosse blând. —A lui Carosse, colaboraționistul. Nu, a lui Jean-Louis Chavel, lașul. — Dacă ai de gând să joci rolul lui Chavel, ai pierdut din vedere două lucruri, spuse Charlot. — Cred că e un rol care mi-a reușit destul de bine. Dacă ai de gând să devii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
dacă eu izbutesc, atunci... știi că sunt un om generos. Era generos, într-adevăr, generozitatea făcea parte din vulgaritatea lui. — Oricum, n-am de ales. Chiar tu i-ai spus că sunt Chavel. Nu uita că știu cine ești: Carosse, colaboraționistul și criminalul. Mâna dreaptă se frământă în buzunar, degetul căută piedica de siguranță. — Crezi că sunt chiar atât de periculos? — Da, cred, răspunse Charlot privind insistent mâna. Și mai e ceva... eu știu unde este Chavel. —Unde? — Nu departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Sunt Jean-Louis Chavel. 18 —Ești nebun? strigă Carosse aspru către cel de jos, dar Chavel continuă să-i vorbească fetei cu mult calm. Omul ăsta este actorul Carosse. Poate că ai auzit de el. E căutat de poliție ca fost colaboraționist și ucigaș al unui bărbat pe nume Toupard. —Ți-ai pierdut mințile! Nu-nțeleg nimic, rosti fata. Își îndepărtă o șuviță umedă de pe frunte. Ce de minciuni! Nici nu mai știu cine minte. De ce mi-ai spus că-l recunoști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Au început să chiuie...” sau cu cea a personajelor importante din forul legislativ actual, ideologi de frunte ai socialismului, azi șefi de partide, de comisii, vajnici ctitori ai unei societăți capitaliste erodată de șomaj. Vina lui era imensă: a fost colaboraționist ! Și-a vândut sufletul unui ideal fals ! Tăcerea să-i fie pedeapsa ! Acum e rândul nostru să scriem, cei care nu am publicat sau n-am scris, sau eram încă pionieri. Nu mă grăbesc să dau un verdict. Și cine
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93025]
-
Vladimir Tismăneanu aveau oare acoperirea morală de a fi membrii comisiei de redactare a unui asemenea document,de condamnare, cică, a comunismului?. În panseurile sale imbecile (ca și autorul), Patapievici scria cândva despre români: „Canalie de facto, românul este un colaboraționist bovarizat de ipocrizia aspirației la disidență”. Și iată acum se vede clar, că Tismăneanu, și Patapievici sunt de drept acele „canalii de facto”. Și ei, ca și părinții lor, după ce au pus în mod serios, osul și mintea la consolidarea
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Ce vrei să-ți scriu Acuma, când ne despărțim? E prea târziu, Noi nu ne mai iubim. Cuvinte dragi de-amor Le-am tot rostit la timpul lor. Atât le-am repetat... Ne-am înșelat... Cei din public, îmbogățiții și colaboraționiștii orașului, putred de corupți, păreau să fi uitat până și ei Sodoma josnică și mono tonă a vieții lor. Unii tăceau, privind sticlos în fața ochilor. Alții duceau paharul alungit de șampanie la gură și beau din el mult mai mult
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
tinerilor prinți. Mulți senatori fuseseră uimiți. Pentru Tiberius însă, ei nu constituiau doar o garanție, ci și un proiect de viitor: educați la Roma, impregnați de cultura ei, conștienți de puterea ei, în timp aveau să devină cu siguranță niște colaboraționiști docili. În locuința imensă, cu pavilioane, terme și grădini labirintice, tinerii prizonieri trăiau zile obositoare, însă în cel mai plăcut mod. Tiberius considera că toate acestea erau de mare ajutor. Din marea piață de sclavi din insula Delos soseau pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
de păpădie, rugină, urzici, răscoage și Dumnezeu știe câte altele. O asemenea invitație clară la abominabila coloană a cincea i-a zguduit profund pe tata și pe vecinii lui; Întreaga lor compasiune s-a mutat către vecinii imediați ai acestui colaboraționist, aflați acum sub invazia constantă a trupelor parașutate de compozee și răscoage. Am trecut Într-o zi de iarnă rece pe lângă această dovadă de neglijență crasă, și spre bucuria mea am văzut una dintre cele mai rare și mai frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Din câte știu eu, colaboratorii nu poartă tricouri cu deviza „colaborator“ pe piept. Al-Shafi se aplecă înainte și se uită la Maggie fără să clipească. —Ascultați-mă, domnișoară Costello. Îmi cunosc poporul și știu cine e trădător și cine nu. Colaboraționiștii sunt fie tineri, fie săraci, fie disperați. Sau îi apasă un secret rușinos. Sau israelienii dețin ceva de care au nevoie. Nici una din situațiile astea nu se aplică la Ahmed Nour. În plus... — Nu știa nimic. Dintr-odată Maggie își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
pe mitralieră împotriva parașutiștilor și a celor din Legiunea străină, și din adolescență moartea îl însoțise pe drumul său și continuase să-l însoțească în primii ani ai mandatului său, când fusese nevoit să condamne la spânzurătoare o mulțime de colaboraționiști. Prin urmare, nu avea dreptul să se sperie de moartea a paisprezece temniceri, doar că pe acești temniceri îi cunoștea, pe fiecare în parte, știa numele și gusturile fiecăruia și mai știa și că li se tăiase beregata în propriile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
avea acte franțuzești În care scria că-i din Soissons. — Sans doute c’était un Collabo, spuse Claude. — Ei, a fugit, nu? interveni Red. Claude i-a zis să se oprească În cea mai curată franceză. — Trece-l ca și colaboraționist, spusei. BĂgați-i actele la loc În buzunar. Ce căuta tocmai aici, dacă-i din Soissons? Întrebă Red. Soissons e mult În spate. — A tot fugit din fața trupelor noastre pentru că-i un colaboraționist, explică Claude. — Are o față rea, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mai curată franceză. — Trece-l ca și colaboraționist, spusei. BĂgați-i actele la loc În buzunar. Ce căuta tocmai aici, dacă-i din Soissons? Întrebă Red. Soissons e mult În spate. — A tot fugit din fața trupelor noastre pentru că-i un colaboraționist, explică Claude. — Are o față rea, spuse Red privindu-l. — I-ai mai stricat-o și tu. Claude, ascultă-mă. Bagă-i actele la loc și nu te atinge de bani. — O să-i ia altcineva. Da, dar tu n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
patrulă, n-or să ne zboare creierii cînd aud arme de friți? Avem puncte de observație pe drum. O să le semnalizeze cu fanioane ca să n-o ia pe aici. Nu te ambala. Nu mă ambalez. Doar ce-am Împușcat un colaboraționist dovedit. Ăsta-i singurul pe care l-am omorît azi, dar o să omorîm mulți friți cu capcana asta. Pas vrai, Onie? — Merde, spuse Onèsime, și exact atunci auzirăm o mașină care venea cu viteză foarte mare. Am văzut-o venind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mînă placheta unui colonel de securitate) ca să redebutezi". Părea aproape normal totul, nu? Puteam să fac din nou critică literară. Pasăre îmi dăduse temă pentru acasă. Doar administra cultură, nu altceva, la revista Uniunii Scriitorilor. Avea nevoie de colaboratori. De colaboraționiști. Ce să fi făcut? Am scris recenzia la cartea colonelului. Paul Goma are încă o dată dreptate: să mă judece numai cei care au trecut prin situația asta și n-au cedat. Culmea e că recenzia n-a apărut. Nici mercenariatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tributului revenea căpeteniilor locale. Au devenit tributare mongolilor și regiunile neafectate de invazie, precum cnezatul Novgorodului. Supravegherea și controlul direct al căpeteniilor politice din țările supuse erau exercitate de amintiții baskaci, care aveau la dispoziție mici detașamente militare. Ei erau colaboraționiști din rândul localnicilor, în sudul Rusiei, denumirea unor așezări (Baskaci, Baskakovo, Baskeci) păstrează amintirea șederii baskacilor și cetelor lor. De reținut că astfel de toponime nu se întâlnesc în regiunile ce aparțineau efectiv Hoardei de Aur, ci numai în țările
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
îndoielii. În mediul rural fuseseră înființate două organizații de rezistență majore cu conduceri rivale și programe politice, naționale și sociale diferite. Trebuie să menționăm că o dezbinare asemănătoare exista și în ținuturile slovene, unde existau neînțelegeri atît în cadrul grupurilor de colaboraționiști, cît și între organizațiile de rezistență de dreapta și de stînga. Situația din Macedonia era și mai confuză din cauza rivalităților naționale și a luptei dintre partidele comuniste bulgar și iugoslav în privința controlului asupra mișcării de rezistență. Nu mai este nevoie
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
poziție dominantă în cadrul AVNOJ și al forțelor armate; existența activă a oricărui centru politic rival nu avea nici o șansă. Liderii partizanilor au profitat de posibilitățile oferite de situația postbelică nu numai ca să se răzbune pe cei care fuseseră cu adevărat colaboraționiști, ci și ca să împiedice organizarea oricărei opoziții politice. Forțele cetnicilor, care reprezentau vechiul regim, nu prezentau nici un pericol. Spre sfîrșitul războiului, ele se reduseseră la 10.000-12.000 de oameni, majoritatea lor fiind apoi prinși și împușcați. Însuși Mihailović a
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avantaje materiale. O bună parte din populație nu vrea să se lipsească de ele, așa că se face forte să întrețină legături amiabile cu ocupanții. La Paris, în cabarete, la dineurile organizate la restaurantul Chez Maxim's, în lojile teatrelor, nevestele colaboraționiștilor și ale speculanților de pe piața neagră stau alături de soțiile demnitarilor naziști. Bărbați și femei de lume, artiști, acceptă să intre în anturajul germanilor, iar uneori întrețin cu aceștia raporturi ambigue. Însă cei și cele care se afișează în felul acesta
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
demnitarilor naziști. Bărbați și femei de lume, artiști, acceptă să intre în anturajul germanilor, iar uneori întrețin cu aceștia raporturi ambigue. Însă cei și cele care se afișează în felul acesta cu inamicul sunt considerați de mulți niște trădători, niște "colaboraționiști". Se știe de altfel ce soartă le va fi rezervată, după Eliberare, femeilor care îndrăzniseră să colaboreze "pe orizontală" cu nemții: li se va tăia părul, vor fi înjosite și insultate public. Dintre acestea, cu siguranță, unele nu făcuseră altceva
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
încă întreg teritoriul național, Franța trăiește, în această vară a anului 1944, un anotimp violent 129. Violent este șuvoiul de resentimente, de ură reprimată care țâșnește deodată. Violentă este epurarea anarhică și spontană care se abate pretutindeni în țară asupra colaboraționiștilor, reali sau presupuși. Violentă este de asemenea incandescența senzuală a acelor zile de vară. Violentă este bucuria de a trăi, regăsită în sfârșit. Interzise sub regimul Vichy, balurile sunt acum înjghebate la fiecare colț de stradă, în toate piețele. Ele
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
constitui o sursă de informare de prim ordin pentru istorici, prozatori, politologi. Aici se reproduc textele cuprinzând condițiile păcii de la Buftea, se consemnează evenimentele din Rusia, culminând cu instaurarea bolșevismului. Nu în ultimul rând, lectura articolelor de fond, semnate de colaboraționiști, poate stârni interesul pentru o mai bună înțelegere a modului lor de raportare la evenimente ori ca posibilitate de a estima polarizarea apărută în cadrul societății românești sub presiunea evenimentelor. Primul număr se deschide cu un Ordin de zi din 7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
trupele de ocupație. De altfel, publicația este însoțită permanent de versiunea în limba germană, „Bukarester Tageblatt”. Menită să exprime, sub aspect politic, optica Puterilor Centrale asupra războiului, G.B. nu are preocupări literare. Sunt tipărite totuși articole de propagandă, semnate de colaboraționiști ori de autori germani, dintre care unii erau, probabil, ofițeri ai armatei de ocupație, pe tema interferențelor culturale (Hermann Kienzl, Poeta germană a României Mite Kremnitz, Emanuel Kremnitz, Cu prilejul aniversării morții Carmen Sylvei), recenzii la unele plachete de poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
1997 de redacția revistei Lire) se Înscrie În același “teatru al cruzimii” artaudian. Romanul, monologat În cea mai mare parte, este o fișă clinică a unei bătrîne mame (mama naratoarei) bolnavă psihic În urma uciderii, În 1943, a fratelui ei de către colaboraționiști naziști În perioada guvernului de la Vichy. Numai că fișa este completată la mai bine de cincizeci de ani după tragicul eveniment, de către o fiică exasperată de imaginea bestialului asasinat rămas În memoria mamei, de pe care timpul nu putuse să șteargă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
episoade și personaje ale istoriei recente, mai ales din anii ’40 și ’50, care fuseseră absente din manuale și din lucrările de referință sau fuseseră prezentate denaturat de către autorii apropiați Partidului. Piese de teatru sau filme, scrise uneori de notorii „colaboraționiști”, împrăștiau în cercuri și mai largi aceste viclene forme de distanțare față de trecut, o parodie de sorginte locală a acestui proces necesar (numit de germani Vergangenheitsbewältigung; în Est, diferența mare constă în distanțarea simultană de mai multe trecuturi). Era neîndoielnic
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]