586 matches
-
că ești ușor ca o pană... Și când colo... N-a mai apucat să-i răspundă Petroniei, prăbușindu-se în somn. Îl visă îndelung pe Chirpic din Kotonoaga prezentând, pentru a suta și una oară, cerere personală de intrare în colectivă. Se scărpina mereu în capu-i buhos, cu mâna lui, nespălată, încă din toamnă, făcând cunoscut, în mod oficial, pe când indica spre sala urâtă, cu podele date cu motorină din căminul cultural: Colectiva am pus-o pe roate... De acuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
una oară, cerere personală de intrare în colectivă. Se scărpina mereu în capu-i buhos, cu mâna lui, nespălată, încă din toamnă, făcând cunoscut, în mod oficial, pe când indica spre sala urâtă, cu podele date cu motorină din căminul cultural: Colectiva am pus-o pe roate... De acuma, trebuie numa' să facem pavazarea... Pe urmă, să-i raportăm lu' Tovarășului Popescu!... Grămădi toată noaptea, sub cap, perna cu pumnii, așa cum fac boxerii, trezindu-se doar când auzi cum cântă, de sub zăpezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ales că îți e și cumnat ? Nicanor n-a încercat să atragă pe nimeni de partea propunerii sale, părerea sa zvâcnită în univers rămânând la jumătatea drumului între idee și faptă, până ce începură să se subțieze nămeții apoși. Atunci președintele colectivei coborâtor dintr-un slăvit neam, de bețivi ce erau după o ședință stătută, unde Nicanor picotea într-un nor rânced de nicotină, pe la al treilea cântat al cocoșilor, rostise sonor: Înainte!.. Sub burniță-pulbere rece, care făcea pufoaicele noi ale goldăneștenilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sonor: Înainte!.. Sub burniță-pulbere rece, care făcea pufoaicele noi ale goldăneștenilor să miroase a efecte din sărăcie, Lanz-Buldogul, rămas de la Petrea Păun, ieși conștiincios la Loturi. Odată pornit, zăcu și el, mai multe zile, lângă boii porumbi și nehrăniți ai colectivei din Goldana, care urinau des, din cauza șalelor ude. Asta până când, președintele colectivei, care se îmbătase, între timp( "s-a făcut, cum ți-e holțul!", interpretase Iuga), încetă să mai țină ședințe inutile în care urla, fără motiv, la oameni. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
miroase a efecte din sărăcie, Lanz-Buldogul, rămas de la Petrea Păun, ieși conștiincios la Loturi. Odată pornit, zăcu și el, mai multe zile, lângă boii porumbi și nehrăniți ai colectivei din Goldana, care urinau des, din cauza șalelor ude. Asta până când, președintele colectivei, care se îmbătase, între timp( "s-a făcut, cum ți-e holțul!", interpretase Iuga), încetă să mai țină ședințe inutile în care urla, fără motiv, la oameni. Atunci, ciocănelele ornicului vechi din turnul înalt al bisericii trosniră răsunător în bronzuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
el pe poartă. Fără să pornească vreun iureș, printre potlogarii cu picioarele pline de rapăn nici socialismul, cea mai înaintată societate a omenirii, nu face vreo brânză cu desculții! medită goldăneșteanul sări șanțul, călcă nepăsător prin lanul de lucernă al colectivei și ieși, cu Stalin de lanț, pe cuprinsul Baisei. "Am ajuns la Loturi", se corectă el, oficial: "împreună cu bătrânul Stalin". Se opri, admirativ, lângă patrulaterul sclipitor de sfere lucii, tolănite pe urzeala de curpeni cârlionțați și de umbre prelinse din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ceva mai încolo, nu, direct, pe produsele agriculturii noastre socialiste! După ce isprăvi cu luarea unor asemenea măsuri de organizare, își porunci, el singur, alinare: Da', ajungă-ți zbucium, măi Nicanor! Conform indicațiilor ordonate de secretarul de partid și de președintele colectivei, își așternu culcuș de trifoi sălbatec, rupt cu mâna din fostele răzoare și, deschingându-și chimirul de piele, se pregăti să apere neabătut proprietatea socialistă, de sabotajele posibile ale rămășițelor reacționare, întinzându-se, cu un oftat de mulțumire, în cuibul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
paner de papură. Totuși, nu cedă știrilor aduse de necunoscuți binevoitori, precum că toată Goldana și toată Kotonoaga îl foarfecă, pentru egoismul lui. Părăsi, temporar, postul său de santinelă, numai după ce îl jură pe Marin Tărniceru, coleg de serviciu la colectivă și fost leat în armată, știut în patru hotare pentru spiritul lui de obstinată disciplină și de obediență nelimitată, de la care smulse un angajament ferm, precum că nimeni nu se va atinge de magnifica Pepenoaică. Cedă, în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
muiată în apă rece, a continuat la cuvânt cu o anume amintire Zicând: bunicul din partea tatei, care se numea Carol Braiu, a trăit mult, așa de mult, că ajunsese să nu fie nici el bucuros Și pe când s-a făcut colectiva, cu ordin de la Partid, în Țara noastră românească, niște tovarăși de la oraș, care se ocupau cu înscrierea obligatorie a agricultorilor în colhoz, au venit și au intrat în ogradă la Tata-bătrân Moșneagul, cam ghebos fiind și cam țeapăn, dar încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
că el le-ar fi răspuns: am fost adus pe lume, taman când venise în Țară, Vodă Cuza. Și eram mărișor când, Domn puternic și liberator și gospodar s-a rânduit Vodă Carol Întâiul Și acei tovarăși care umblau cu colectiva s-au mirat tare, făcând din buze: Țțț! Și iar Țțț! apoi i-au zis că: să trăiești, Moșule Braiu, o sută de ani! Iar Tata-bătrân și-a scos luleaua din gură și a răspuns Zicând: apăi că, tocmai am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
potrivite cuvinte, zicându-i să nu-i fie de deochi, că la etatea lui se ține ca bradul și că lui i se pare că nu se dă pe un flăcău din ziua de azi Apoi, un alt musafir cu colectiva a ținut să afle care-i secretul de a trăi mult și că să-i spună și lui: cum a făcut de a atins suta de ani și a și trecut de ea, de sută? Încât moșneagul a scos iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ne Îmbrățișarăm. CÎnd fu Încredințat că eram singuri, spuse simplu: - Lung a fost arestat. De asta am venit. - Lung? - Da. A vorbit de rău colectivizarea; a Înjurat, nu știu exact ce-a spus, a fost nemulțumit de ceva și președintele colectivei sau altcineva l-a pîrÎt. De asta am venit la dumneavoastră... - Și unde e acum? unde l-au dus? - Tocmai asta e: nu știm; l-au luat și l-au dus. Se spune că n-o să fie proces, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
este, în parte, un produs derivat din memoria colectivă. Lucrarea dezvoltată în această secțiune este că mișcările naționaliste recurg la extracția esenței identitare din memoria colectivă. Se subînțelege de la sine, fără a mai avea nevoie de elaborări suplimentare, că memoria colectivă însăși, ca bază pentru construirea identității naționale, este la rândul ei o construcție culturală mai degrabă decât o oglindă fidelă a trecutului ori un rezervor de amintiri factuale comune despre trecutul istoric.Construirea națiunii române și a identității naționale este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prisma grupului, ca membru al unei colectivități sociale. Ca atare, cadrele sociale modelează memoria individului, conferindu-i un caracter perspectival grupal. Teoria cadrelor sociale ale memoriei a lui Halbwachs se referă însă doar la memoria individuală, nu și la cea colectivă. Elaborând pe baza acestor concepții halbawachsiene, poate fi dezvoltată "teoria cadrelor societale ale memoriei colective", construită prin extrapolarea concepției individualiste a lui Halbwachs la nivelul memoriei colective. Liniile de forță ale teoriei cadrelor societale ale memoriei colective enunță faptul că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
astfel intrarea ca înger păzitor al României Socialiste. În sat la noi (1951) sau Ăștia nu sunt oameni ! Cu În sat la noi, Jean Georgescu și Victor Iliu își iau o sarcină grea : să convingă țăranii să se înscrie în colectivă. Structura clasei țărănești după război era următoarea : micii proprietari de pământ însumau, după împroprietăririle interbelice succesive, 89,6% din suprafața cultivabilă a țării, moșierii, doar 10,4%. Existau și țărani cu pământ puțin sau deloc, care munceau la alții, așa-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deci o realitate cu totul paralelă, un sat de operetă, al bunei lumini, în care chiaburul este o bestie incorigibilă, un neom menit exterminării. Când Dumitru, fiul de chiabur, interpretat convingător de Liviu Ciulei, vine la ședința de constituire a colectivei, „am venit și eu, să văd ce e, ca omu’”, protocomunista Maria se ridică și strigă : „Care om ? Tu ești om ? Ăștia nu sunt oameni ! N-au inimă ! Vrea să intre în colectivul nostru ca viermele în rod !”. Sunt cuvinte-emblemă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Motivul era simplu : Vladimirescu avea nevoie de suportul boierilor pământeni în efortul său de a- i înlătura pe fanarioți. Pe aceștia îi numește, cu o expresie rămasă celebră, „tagma jefuitorilor”. Un surâs în plină vară (1963) sau Bisnismenul față cu colectiva Filmul, regizat de Geo Saizescu, trece drept o comedie. Prezența cunoscuților actori comici Sebastian Papaiani și Dem Rădulescu ar putea fi o garanție în acest sens. Idila cu final fericit dintre Făniță (Papaiani) și Liorica (Florina Luican) l- ar intersecta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
totul străin. Cât privește gogoșile și ouăle, ele reprezintă mica producție de mărfuri, care, potrivit lui Lenin, generează capitalism zi de zi, ceas de ceas și în proporție de masă, drept pentru care trebuie stârpită. Făniță încearcă și un compromis cu colectiva, propune să lucreze pe bază de contract la construirea unei stupării după proiectul lui, cerând să primească 20% din profitul afacerii. Deci el nu cere un salariu fix, asigurat, își condi ționează procentual câștigul de succesul întreprinderii. Corect și curajos
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe viață și eliberat în 1964. În ziua eliberării Silber se duce să își viziteze iubita, întâlnirea are loc în sufrageria dominată de Plata dijmei, pânză de care Belu Silber râde, văzând în ea o sugestie a practicilor prezente în "colectiva" inventată de regimul comunist: Chiar în prima zi dăduse fuga la casa ei, s-o vadă. Scena o știu, povestită de amândoi. Aceasta se întâmpla în sufrageria semiobscură, cu șemineu bătrân, având în dreapta pe perete o pânză veche din secoul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
semiobscură, cu șemineu bătrân, având în dreapta pe perete o pânză veche din secoul al XVII-lea: Plata dijmei. Tabloul de care râdea Belulică, privindu-i pe țăranii umili de pe pânză, aducându-i smeriți daruri Seniorului. Era - zicea el - ca la colectivă, una pe la o mie șase sute și ceva14. În amplul fragment ce evocă tabloul flamand putem identifica trei părți. Prima parte nu este atât o descriere a compoziției plastice, cât a contextului în care pânza a intrat în familia Merișor și
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de suplețe și de economicitate, în timp ce structura organizatorică a celeilalte întreprinderi este mai puțin suplă și destul de costisitoare. De asemenea, prin aplicarea unui chestionar tuturor cadrelor de conducere din întreprindere (fie că este vorba de conducerea operativă, fie de cea colectivă) prin care să se solicite părerea lor cu privire la felul cum structura întreprinderii lor răspunde celor nouă parametri, s-ar putea strânge un material valoros în acest sens. Înscrierea datelor recoltate într-un grafic ne-ar putea facilita stabilirea profilului structurii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decizie luată de grup, sugerată direcției și acceptată de ea; la Coch și French, decizia este luată de direcție, sugerată muncitorilor și acceptată de aceștia numai în urma participării. Cercetările sugerează că eficiența deciziei nu este independentă de caracterul ei, cea colectivă dovedindu-se a fi net superioară deciziei individuale. Aceasta din urmă își dovedește superioritatea doar atunci când este facilitată, sprijinită, precedată de o situație colectivă oarecare, cum ar fi discuția în grup. În astfel de condiții, chiar dacă decizia este individuală, ea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
vaste (incluziune) sau cu care se suprapune parțial (intersecție). De altfel, suntem adesea martorii unor personificări de genul „Algeria dorește...”, „belgienii sunt harnici” etc. (Lipiansky, 1998b, p. 145). Apartenență culturală și apartenențe colective Dincolo de articularea dintre identitatea individuală și cea colectivă, se pune problema articulării dintre diferitele tipuri de apartenențe. Apartenența la o colectivitate culturală se bazează, desigur, pe trăsături care țin În principal de cultura Înconjurătoare și de identitățile care se raportează la aceasta. Însă ea nu constituie singurul tip
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nici un caz privilegii, ci dispoziții necesare pentru a restabili această egalitate. Aceasta este, pentru Kymlicka, justificarea acordării de drepturi colective. Unii comentatori pun la Îndoială coerența acestei abordări, nu atât pentru că Încearcă o reconciliere laborioasă Între interpretarea individuală și cea colectivă a anumitor drepturi, cât pentru că identitatea este evolutivă și „determinarea compoziției grupului nu este obiectivă” (Pallard, 2001, p. 118). Totuși, așa cum notam mai Înainte, putem, fără a cădea În esențialism, să recunoaștem evidența limbilor și culturilor; de asemenea, nu trebuie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
raporturilor dintre adversari, ceea ce evită asumarea de riscuri. Pentru Talcott Parsons, manifestarea violenței de stat ar avea ca efect demonstrarea dominației, pedepsirea celor ce Încalcă normele și descurajarea violenței. Printre formele de violență, distingem: violența individuală (automobilistul irascibil) și cea colectivă (deținuți care se răscoală); violența Îndreptată Împotriva persoanelor (violul, tortura, răpirea, transformarea În sclavi) și cea Îndreptată Împotriva bunurilor (furtul, distrugerea, ocuparea teritoriului); violența declanșată la inițiativa unui grup și cea manifestată ca răspuns la atacuri sau provocări. Poate fi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]