494 matches
-
schimb, ei se comportau similar cu cei din culturile individualiste față de exponenții out-grupului, la care se raportau cu multă severitate atunci cînd norma de grup era încălcată. în sfîrșit, o temă studiată în anii din urmă explorează dacă polurile individualism colectivism ale scalei unidimensionale sînt opuse, deci exclusive, sau reprezintă tendințe independente. Au existat anchete de teren care atestau că ambele orientări pot exista simultan în aceeași persoană (Singelis et al., 1999; Kashima et al., 2002), iar analiza factorială a sugerat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă, fie interdependentă. Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al colectivismului, definit prin raportarea formal solidară la grup. O caracteristică esențială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Totodată, se cuvine realizată delimitarea dintre planul cultural (vorbim despre colectivism versus individualism) și cel psihologic (independenț\ versus interdependenț\). 7.2.2. Planul cultural-societal: structuri individualiste-colectiviste Afilierea este expresia relației de interdependență, care este, totodată, echivalentul în plan individual al colectivismului, definit prin raportarea formal solidară la grup. O caracteristică esențială a culturilor colectiviste dezvăluie cum indivizii pot fi determinați să-și subordoneze finalitățile personale scopurilor unui colectiv și multe dintre comportamentele indivizilor vizează, astfel, țintele grupului de apartenență. Relația individului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizilor multe drepturi, dar nu le furnizează resurse, sprijin social și nici securitate personală în asemenea pondere ca în cazul culturii colectiviste. într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
într-o cercetare realizată în SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988) au afirmat că este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a lungul unui continuum nuanțat colectivism-individualism, dar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
SUA, Kagitcibasi (1994) a observat faptul că tendința spre afiliere corelează pozitiv cu colectivismul, dar nu corelează negativ cu individualismul. în mod asemănător, nevoia de unicitate corelează pozitiv cu individualismul, dar nu corelează negativ cu colectivismul. Prin urmare, individualismul și colectivismul nu sînt "opuse" operațional, dimensiunile impunîndu-se a fi privite conjugat. Susținînd o asemenea poziție, Triandis, Bontempo și Villareal (1988) au afirmat că este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a lungul unui continuum nuanțat colectivism-individualism, dar în momentul în care unitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
independență trebuie luate în considerare separat. Așadar, numeroși specialiști în sociologie, psihologie, istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai bine variabilele valorice și comportamentale culturale (Smith, Bond, 1998). De asemenea, individualism-colectivismul constituie ansamblul terminologic abordat cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cel mai frecvent în studiile culturale. Triandis (1995) definea individualismul ca pe o tendință a oamenilor de a fi motivați cu prioritate de propriile lor obiective și preferințe, exprimînd sinele independent (Markus, Kitayama, 1998) și nevoia de autonomie (Kagitcibasi, 1994). Colectivismul, pe de altă parte, ilustrează o tendință de a se vedea pe sine ca parte a unei rețele de grupuri sociale sau o reflecție a sinelui interdependent (Markus, Kitayama, 1998), fiind o expresie a nevoii de relaționare (Kagitcibasi, 1994). Sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
există îndoieli cu privire la acestea. oe în general, elementele culturale se schimbă foarte greu, mai ales cele care țin de stratul profund și durata lungă istorică (Braudel, 1958/ 1998). în societățile cu tradiție puternică, ce modelează semnificativ relațiile și structurile sociale, colectivismul poate persista, așa cum s a afirmat deja, în ciuda dezvoltării economice pe tipar individualist, cum este cazul Japoniei. Totuși, se pot regăsi și elemente caracteristice individualismului, născute prin diverse schimbări structurale, care dovedesc astfel complexitatea socială și economică a prefacerilor identitare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
țină cont de ceilalți; din contră, drepturile celorlalți subiecți individuali justifică anumite restricții ale acțiunilor individuale. Nici unei persoane nu ar trebui să-i fie permis să încalce drepturile celuilalt. O asemenea abordare nu intră în limitele tradiționale ale individualismului și colectivismului, ceea ce furnizează autorul fiind mai degrabă o viziune sincretică proiectată asupra lor. " Independența și interdependența reprezintă două trăsături distincte ale Sinelui, prima sugerînd separarea și unicitatea individului, în timp ce a doua pune accent pe uniune, legături, relații" (Rață, Iacob, 2002, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
social, prin căutarea de legături, prin înalta valorificare a acestora. Trebuința de afiliere este una din trebuințele sociale de baz\ regăsite în bine cunoscuta piramidă a trebuințelor a lui A. Maslow, fiind expresia relației de interdependență. Relația evocată reprezintă echivalentul colectivismului în plan individual, în contextul raportării la grup și culturi. în cadrul legăturilor cu ceilalți, persoana își manifestă particularitățile sale unice, distinctive. Structura independentă se caracterizează printr-un "Eu delimitat, dar unitar, ferm, separat de contextul social. Ea pune accentul pe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tendințe. împletirea celor două structuri bine conturate poate genera uneori conflicte interpersonale, chiar intrapersonale, dar nu trebuie să fie considerată în mod necesar o problemă. în concluzie, în plan psihologic vorbim despre dimensiunea independență-interdepdendență, în plan cultural corespunzîndu-i dimensiunea individualism colectivism. între tendințele contrare ale naturii umane, cea spre sociabilitate și cea spre libertate, e necesar a se găsi o cale de mijloc, de echilibru, pentru că, la nivel social, "prea mult individualism ucide individul, prea multă comunitate ucide societatea" (Ferreol, 2000
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o suprapunere considerabilă între dimensiunile evidențiate în cele două cercetări, în pofida faptului că subiecții provin din culturi cu patternuri valorice semnificativ diferite, iar datele au fost colectate în perioade și pe eșantioane distincte. Se poate trage concluzia că dimensiunile individualism/colectivism, feminitate/masculinitate, distanță față de putere prezintă o validitate sporită și pot fi considerate convențional "universale". în egală măsură, evitarea incertitudinii și disciplina confucianistă în muncă pot fi catalogate ca fiind "mai puțin universale", deși își au importanța lor operațională și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ridicate ale orientării sinelui, stimulării și hedonismului și valori scăzute de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
transcenderea sinelui întărirea sinelui. Scorurile pozitive evidențiază valori ridicate ale universalității și ale bunăvoinței, iar scorurile scăzute reflectă valori ale hedonismului, realizării și puterii. Scorurile negative ilustrează contrariul. La nivel cultural, această dimensiune este diferită și separată de individualism și colectivism. Merită subliniat faptul că eșantioanele naționale din alte 21 de culturi au arătat pentru aceste două dimensiuni-sinteză scoruri înspre polul independenței și spre polul concentrării asupra altora (Viglones, 2011, în curs de apariție). Scorurile specifice pe eșantionul românesc la nivelul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
corelație negativă) și armonia (corelație negativă); cu o dimensiune a lui Smith (1996, apud Leung, Bond, 2008) implicarea loială; cu două dimensiuni ale lui House și colaboratorii săi (2004), care descriu statutul actual al unei culturi orientarea către oameni și colectivismul în cadrul grupului și trei dimensiuni care descriu starea ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea asupra viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și colectivismul în cadrul grupului și trei dimensiuni care descriu starea ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea asupra viitorului și egalitatea între sexe (corelație negativă). Aceste corelații sugerează că externalitatea dinamică este în general asociată cu distanța mare față de putere, colectivismul și conservatorismul. în plus, din cauza punerii în relație a externalității dinamice cu nivele mai modeste de dezvoltare socioeconomică, corelarea sa cu un grad mare de evitare a incertitudinii și o orientare crescută asupra viitorului poate sugera că munca grea și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cele mai mari scoruri specifice pe ansamblul eșantioanelor naționale). în privința dimensiunii culturale centrale a modelului G. Hofstede, individualism-colectivism, se poate observa atît pe lotul din preuniversitar, cît și pe cel ce provine din învățămîntul universitar o puternică tendință spre colectivism, mult mai pronunțată decît cea semnalată în cercetări similare pe eșantioane românești (Gavreliuc, 2009). în registrul patternurilor relaționale care examinează "autonomia personală", portretul grupal poate fi descris în următorii termeni: manipulativi (scoruri mari la Scala MACH IV), puternic automonitorizanți, preponderent
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism social românesc de astăzi își află explicația și în această raportare duplicitară și instrumentală la "celălalt" necunoscut, achiziționată după lungi decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi de subiecți ilustrează cît de importantă este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte studii (Singelis, 1994
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte studii (Singelis, 1994), precum cea cu independența-interdependența cea mai ridicată din întreaga matrice corelațională (r = +0,78, p < 0,01) -, asocierea puternică, statistic semnificativă a colectivismului cu cinismul social (r = +0,40, p < 0,01) reprezintă încă un exemplu al legăturilor dintre implicitul social deresponsabilizant și nevoia de plasare în rețelele sociale eficace. De asemenea, relația negativă dintre cinismul social și independență (r = -0,29, p
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și deresponsabilizante, calificate drept "comportamente disfuncționale în mediul educațional"), oferindu-se un sprijin real și pentru o intervenție în școală mai adecvată și mai eficientă. CAPITOLUL 8 O sinteză asupra dimensiunii culturale cu cel mai sporit grad de "universalitate": individualism colectivism și asocierea sa cu alte variabile psihosociologice 8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
8.1. Rezumatul definițiilor consacrate privitoare la individualism-colectivism Cum se observă din perspectivele teoretice și metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism colectivism (Hofstede, 1980/2001; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010; Triandis, 1995, 1999; Schwartz, 1994a, 2001). Constructele colectivism/individualism descriu poziția pe care o persoană se plasează simbolic în raport cu ceilalți din mediul său (Vochin, 2004). Individualismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
metodologice sistematizate pînă acum, cea mai reprezentativă dimensiune psihosociologică cu resurse transculturale, capabilă să furnizeze evaluări pe culturi naționale ale variațiilor interculturale, este dimensiunea individualism colectivism (Hofstede, 1980/2001; Hofstede, Hofstede, Minkov, 2010; Triandis, 1995, 1999; Schwartz, 1994a, 2001). Constructele colectivism/individualism descriu poziția pe care o persoană se plasează simbolic în raport cu ceilalți din mediul său (Vochin, 2004). Individualismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a fi motivat în primul rînd de scopurile și preferințele personale, articulînd la scara societății
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Spector et al., 2001a, p. 817) și reprezintă expresia nevoii de autonomie. Individualiștii promovează exprimarea self-ului, gîndirea proprie, independența și realizarea personală. Individualismul este asociat cu relațiile de egalitate și rolurile flexibile, cu proprietatea privată. Pe de altă parte, colectivismul caracterizează culturile ce încurajează tendința individului de a se vedea și caracteriza ca parte a unui grup social, generînd self-ul interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interdependent și reprezintă expresia nevoii de relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism/ colectivism apărînd în Republica lui Platon, iar cele legate de valorile individualiste, în învățăturile sofiștilor. Individualismul a fost asociat impunerii legale a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]