2,007 matches
-
oastea cea mare a țării, se puneau militărește și în fruntea celor cu care plecau să se alăture armatelor ce înfruntau dușmanul, devenind „popi de tabără”. La modul acesta, structura obștii sătești cu matca ei răzeșească păstrată neclintit până la blestemul colectivizării, a girat o existență continuă a micilor obști independente, cu fruntașii lor moșneni independenți, pe toate locurile cu istoria ștearsă de năvăliri. Prin atari argumente, documentarea istoriei noastre coboară cu secole înainte, confirmându-și diacronia pe acest spațiu și pe
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
roșcovană și părul aspru, tuns scurt, cu o mustăcioară roșcată, á la Hitler, bine legat, cu multă dăruire pentru familia sa, un bărbat hotărât și cutezător. Înainte de a fi obligat să intre în gospodăria agricolă colectivă, atunci când s-a făcut colectivizarea Dobrogei cu forța, a stat ascuns într-un bordei la lotul nostru de vie situat la 4 kilometri de comună, o perioadă îndelungată. Acasă mergea numai noaptea, să ia alimente pentru a doua zi de muncă la câmp și nutreț
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
și un preș din lână țesut de mama în război. Tata s-a tot ascuns cât a putut cu noi la vie, însă milițianul, primarul și instructorul de partid, văzând că nu pot raporta la organizațiile raionale și regionale încheierea colectivizării în comună, până la urmă l-au pândit și l-au prins când își îndeplinea obligațiile obștești față de comună, adică căra piatră cu căruța pentru repararea șoselei de legătură cu șoseaua Constanța - Mangalia. L-au dus în beciul miliției, unde a
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350572_a_351901]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
ar mai putea fi idilică, că pitorescul ei de-aici s-ar trage, că viața de la țară n-ar mai putea deveni o paradigmă a timpului actual, copleșit de atâtea inabilități ale omului simplu ! George Nicolae-PODIȘOR Referință Bibliografică: Amintiri de la colectivizarea Dobrogei...(II) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 337, Anul I, 03 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 336 din 02 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nea Ilie Dincu, eroul „Victoriei de la Oltina” al lui Paul Anghel... Nu i-am „fotografiat” profilul literar la lectura obligatorie, pentru că încă
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
în zonele de munte (cel puțin la mine în Munții Muscelului) înregistra o „cavalcadă” derutantă și ofensatoare la bunul simț elementar pe care-l pretindeau cu toții că îl au moștenire genetică, atât „călăii” cât și victimele... Referință Bibliografică: Amintiri de la colectivizarea Dobrogei...(I) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
cum se cuvine. Am avut o copilărie minunată și amândoi ne străduiam să fim exemplari, cu rezultate bune la învățătură, disciplina fiind punctul nostru forte. Între timp, Dobrogea fusese colectivizată, Partidul Muncitoresc Romîn și Uniunea Tineretului Muncitor își măreau rândurile. Colectivizarea, forțată la început, începuse să dea roade, ridicând nivelul de trai al sătenilor prin aplicarea în practică a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
noștri cei plecați; așa vroia statul. Au și fost câteva cazuri, după cum ai zis și tu, care s-au întors și n-au mai fost împroprietăriți. Lucrurile se schimbau rapid. Mai tarziu au apărut și legionarii, ah ce mai istorii.. Colectivizarea apoi ne luase tot! că veneau la chiaburi, aceștia fiind primii vizați, si cum toți nemții eram cheaburi.. ne înșfăcau grânele, vinul... Tata avea vie mare și teren mult... Dar, în țară după război venise secetă și foametea, iar cine
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
mămica lui. Este o tăcere de acoperire, fiindcă sub ea se cunoaște planul lui Stalin de măsuri ce trebuiau înfăptuite după eliberarea României: abolirea monarhiei, lichidarea partidelor istorice, crearea structurilor represive după modelul sovietic, reforma agrară ca prim pas al colectivizării, lichidarea exploatatorilor și băncilor, închiderea țării în lagărul sovietic. Planul a fost adus de emisari sovietici, imediat după instalarea guvernului Petru Groza și prelucrat cu Ana Pauker, Pârvulescu și Doncea, dar, indirect a aflat de el și Theodor Negropontes, agent
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
activitatea mai bine de zece ani după revoluție (meserie practicată de bunic, tată, fiu), nu a avut altă soartă, aceasta fiind retrocedată vechiului proprietar, urmând, în virtutea masei succesorale, la rândul lui să moștenească o alta, confiscată tot în perioada dejistei colectivizări, ce aparținuse familiei sale, moară care, din nefericire, n-a mai venit. Istoria, această purcea pusă la îngrășat pe cincizeci de ani devoră deavalma, tratate, mărgăritare, ștroturi și viețile a cel puțin două generații de fii, consemnează undeva prin ciornele
CARTEA CU PRIETENI XXX- CONSTANTIN FIERARU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351149_a_352478]
-
loc lui A.Toma, M. Beniuc, Dan Deșliu și tuturor novicovilor și dulilor, adevărați "făuritori" și "șlefuitori" de conștiințe partinice și revoluționare. Un Sadoveanu "la comandă", cu al său Mitrea Cocor, trebuia musai să pregătească și la Rucăr "opera" de colectivizare și transformare socialistă a agriculturii, de care rucărenii auziseră că are loc în altă parte de lume românească, niciodată la ei, cu ei și pe pământul lor. După 1989, biblioteca a fost prevăzută cu un post cu normă întreagă, pe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356353_a_357682]
-
referent agricol al Consiliului Popular din sat și avea salariu, nu a putut să facă niciodată casă din copacii pe care îi tăiase.Eram opt copii. Eram săraci, că abia avea ce să ne dea să mâncăm.după ce a venit colectivizarea a fost și mai greu,Munceau la colectiv și nu le dădea nimic. Oamenii se învățaseră să fure propria muncă. Plecau noaptea și furau în coșuri și saci drugi de porumb și secerau grâul la lumina lunii. Grâul îl băteau
STAFIILE DE TITINA NICA TENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355819_a_357148]
-
întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat mi-am dat seama ce comoară se afla acolo și ce eroare uriașă făcuse Marin cînd a topit strălucitoarele pagini scrise despre familia lui în niște îndoielnice proiecte romanești... Mi-am petrecut toată noaptea de revelion citind. Marin stătea
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
și cu servicii sociale corecte, inclusiv muzee vii, tv didactic, colecții de cărți bune și mediateci. Prin urmare, în sfera axiologică, vedem și încremenim că tocmai capitalul român și străin desăvârșește dizlocarea matricii etnice sătești mioritice, începută de bolșevici prin colectivizarea industrială forțată. Acum, noi postacii, postănacii, cameleonii, chibiții, zdrențele, tablagiii, cocalarii, popândăii, cârcotașii, ratonii, tonomatele și sconcșii, ca nechezoli potențial virtuali, deosebim cu mâhnire între Cărturar, Diplomectual, Microintelectual și Intelectual. Cărturar este iubitorul de zăbava cetitului. Desigur, ispitit el este
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
în casa acestora, din care plecaseră cele două surori ale lui după ce s‑au măritat. Toți patru munceau în CAP‑ul din localitate. Grădina de aproape o jumătate de pogon era singura avere pe care o aveau. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu’ Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s‑o învârtă la arie
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]
-
copilul lor a fost sechestrat pentru că vaca familiei a intrat pe tarlalele sale. După ce H. Mosser a luat în arendă suprafețele de teren agricol, a început să are inclusiv drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
cu Universitatea din Craiova unde și-a început cariera universitară. A afirmat cu părere de rău că în cultura românească nu există o tradiție a înregistrării și că aspecte principale din istoria țării precum: Cel de-al Doilea Război Mondial, colectivizarea, starea țărănimii nu sunt tratate corespunzător în literatura română. Intenționează chiar să scrie un eseu cu titlul “Uitarea la români”, pornind de la cele două afirmații ale bunicii: “Mă, ești în treabă, toți te întreabă.”, “Mă, nu muri, dacă ai murit
PROF.UNIV.DR. EUGEN NEGRICI, DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369028_a_370357]
-
lor ordinare la Securitate, despre mediul concentraționar și tratamentul bestial cu care se „pricopseau” cei declarați dușmani ai poporului, mai ales la faimosul de tristă amintire lagăr de muncă de la Canal unde erau internați, fără alegere, țăranii care se împotriviseră colectivizării sau cei proveniți din elita politică, militară sau intelectuală din fostul regim, constituind, de altfel, o temă prezentă în alte câteva scrieri anterioare, la care revine obsesiv ori de câte ori are ocazia. Explicarea etimologiei și a sensurilor cuvintelor „ursitoare” și „moange” pentru
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
nr. 2302 din 20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
devenit frecvente loc de refugiu și apărare a avutului locuitorilor de rând, meseriași sau agricultori. Țăranul a strâns mici averi constituite de vite de muncă, pluguri de fier și alt inventar gospodăresc necunoscut în cealaltă parte a Carpați-lor. La marea colectivizare din timpurile așa zis comuniste sa dovedit cu acte că inventarul unui țăran sărac ardelean depășea simțitor nivelul de chiabur din Oltenia, de exemplu. Etniile trăiau în Ardeal într-o convenabilă coabitare. În țările române, împroprietărirea țăranilor a avut loc
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
aflat sub cisma comunismului criminal. Cartea se constituie din suma realității directe și al prototipului autoarei, personaj principal, acțiunea desfășurându-se de la primii ani de școală, trecând prin trăirile dramatice ale familiei sale și a țăranului din Oltenia în perioada colectivizării, colorând acțiunea cu obiceiuri și tradiții din zona ce se află între Jiu și Olt, perioada studenției din Regie, continuând cu repartiția într-o comună din zona Sighișoarei, unde cunoaște familia jumătății mitologice, a soțului. Viața de studentă, dar și
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370740_a_372069]
-
publicat în Ediția nr. 2302 din 20 aprilie 2017. Haiducii În vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
îndepărtate numeroase grupuri de lotri. Aceștia ațineau ... Citește mai mult Haiduciiîn vremea când aveau loc evenimentele ce am a vă relata, lunca Oltețului era un mare zăvoi ce se unea, cu mici întreruperi, cu pădurea. Acest zăvoi a existat până la colectivizare când comuniștii au pus oamenii să-l defrișeze și să-l redea agriculturii.Îmi amintesc de multe întâmplări legate de aceste zăvoaie de pe lunca Oltețului, povestite de bătrânii satului. Unele dintre ele comice, altele tragice. Această întâmplare pe care vreau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
română căreia îi alungase mulți ierarhi dreptcredincioși precum și toți preoții peste 50 de ani împliniți în anul 1949, aceștia fiind pensionați obligatoriu pentru ca parohiile să fie date unor tineri formați în spiritul supunerii față de puterea comunistă și gata să slujească colectivizarea care, distrugând familia și proprietatea ei, servea bolșevismului internațional și ca principală armă de smulgere a oamenilor din tradiția națională. Acest preot-politician pus a controla aservirea Bisericii, a fos trimis de comuniști la Iași concomitent pentru mai multe îndeletniciri: Și
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]