723 matches
-
statului, în agricultura rusă înființându-se două sectoare: sectorul de stat, reprezentat de sovhozuri și sectorul colectivist, reprezentat de colhozuri. Odată cu debutul reformei în Rusia, cunoscută sub numele de Perestroika, în 1988 s-au produs modificări importante în evoluția fostelor colhozuri. În 1988 a fost promulgată o nouă lege referitoare la cooperative, care cuprindea următoarele prevederi mai importante: neutralitatea cooperativelor față de stat ; toate mijloacele de producție trec în proprietatea deplină a cooperativei, care are dreptul să le vândă, să le arendeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Caravana cinematografică săptămânală, jurnalele, radioul și alte cele ale soitarilor cu fețe cenușii, prin conferințe, prin cuvântări, prin cântece populare aranjate, prin descântece băbești măsluite, tocau nervii țăranilor din toate stările, trăitori în Goldana, vorbindu-le de viața nouă din colhozuri (aceleași moșii, cu alți stăpâni!), în care trebuia ca toți să tragă la jug, sub steagurile roșii. Copiii veneau cu nasuri vinete de frig, de la școala fără lemne în sobă, fredonând, neștiutori și candizi, cântece despre un erou vajnic, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
îi asigura convingător, pe cei de acasă, că acesta intrase de curând " În Gospodăria mare/Cu Frăsina, baba lui / Și i-a spus chiaburului". Ce pierdere de vreme, să-i mărturisească și să-i zică moș Mardare, despre intrarea în colhoz, tocmai chiaburului se ghionteau, chicotind, copiii Goldanei! Chiaburul (zugrăvit mereu în caricaturi, în afișe propagandistice, în cântece, nu numai fiindcă are un pântece, care îl face tare caraghios, ci și pentru a i se observa, de către oricare, pidosnicia obstinată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de către oricare, pidosnicia obstinată și recalcitranța de bou față de construirea vieții celei noi și plină de belșuguri hiperbolice), chiaburul, vă zic, oricum, n-avea cum să-l laude pe moș Mardare, fiindcă o trăsese pe baba Frăsina, după el, în colhoz, mai exact, în suszisa, Gospodăria cea mare. Ba, atât în Goldana, precum și în Cotonoaga, sat de nevoiași, pitulat hăt! dincolo de creasta Baisei, se credea că, dimpotrivă: în capul lui, chiaburul îl socotea pe Mardare cel mai mare tolomac! Îndârjiți în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
astfel încât, femeile și bărbații să fie munciți nu numai fizic, ci și în alte rafinate feluri de tortură. Chicotitul de hiene al oaspeților se intensifica, atunci când, în grupuri de câteva zeci, intrau în casa celor care nu se înscriau în colhoz și constatau că, la domiciliu, nu se afla decât țăranca și copiii săi, urlând și zbierând spăimos, de năvala și de mulțimea străinilor. După ce, stând pe capul femeii, îi tolocăneau o zi întreagă că "somnul în huzur este imposibil" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
detașa figura hazlie de prostovan al lui Chirpic, supranumit Faraon, cel ce venea noaptea din Cotonoaga, și mai aducea, plin de râvnă, încă o cerere de intrare în colectivă: Tovarăși dragi, vezâcă, io-te, încă, o cerere pentru intrarea în colhoz. Vezâcă, în vorbirea lui Faraon, suplinea, mai expresiv, pe obișnuitul care va să zică. Careva, de la masa oficială, simulând, un entuziasm plictisit, față de demersul cretin al lui Faraon, îi lua grijuliu hârtia mâzgălită din mâna-i umedă și neagră, așezând-o ceremonios, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
colectivă! Am să-i raportez lu' Tovarășului Popescu... De când Partidul clasei muncitoare începuse marea operă de transformare socialistă a agriculturii din Goldana, Chirpic din Kotonoaga prezentase peste o sută de cereri, în nume propriu, intrând astfel a suta oară în colhozul, căruia, la început i s-a spus Gospodărie agricolă colectivă. Nicanor Galan ar fi întins și el mâna spre pană și spre hârtia albă, dar își amintea de jalea din privirea Petroniei și de mustața, ca o flacără, a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
S-a spus și la radio: "Socialismul a învins deplin și definitiv, la orașe și sate". Nici n-a mai fost nevoie să semnez vreo cerere de intrare în colectivă. Partidul ne-a făcut pe toți colectiviști, băgându-ne în colhoz, pe rudă, pe sămânță... Petronia nu-l mai bodogăni, deloc, în noaptea aceea epocală. Nicanor, cu simțământul nelămurit că, în această iarnă, copleșită de geruri muscălești, nu are nici un punct de sprijin în neant, se lăsă în voia neștiutei forțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu lua în seamă ce avea să se întâmple în curtea lui, de parcă mai petrecuse de nu știu câte ori asemenea așteptări. Ca și mai înainte, se întorcea acasă noaptea, târziu, hlizind prostește. În adunările generale, ținute, la căminul cultural, de președintele colhozului și de colectiviștii din Goldana, la convocarea Partidului muncitorilor și țăranilor, se măcinau multe cuvinte, dar se alegea înțelepciune puțină, ca o mână de mălai, în zilele de foamete. Aici, nici lui Nicanor nu-i deschidea nimeni mintea despre: ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
gurii cu aromele tari ale trascăului cotidian, președintele le anunță cu emfază. Avem, pe ordinea noastră de zi, un prim punct de discutat: Unu, Construirea unui grajd din chirpici, pentru ferma zootehnică. Doi, Construcția avântată a socialismului. Anunțând că, deocamdată, colhozul din Goldana nu are chirpici, președintele făcu pauza de rigoare, pentru ca, în dosul acesteia, să lanseze un alt fascinant proiect: Să trecem direct la Construcția desfășurată a socialismului! Parcă simțindu-se atrași de ofertele nenumărate ale hazardului, participanții aprobară în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
trăit mult, așa de mult, că ajunsese să nu fie nici el bucuros Și pe când s-a făcut colectiva, cu ordin de la Partid, în Țara noastră românească, niște tovarăși de la oraș, care se ocupau cu înscrierea obligatorie a agricultorilor în colhoz, au venit și au intrat în ogradă la Tata-bătrân Moșneagul, cam ghebos fiind și cam țeapăn, dar încolo se ținea bine, i-a chemat în casa cea mare și i-a așezat, care pe lavițe, care pe scaune, întrebându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
au fost condamnați la moarte, se spune, nevinovați, vîrfuri din conducerea Partidului și a Armatei. Instalarea terorii. Se spune că... nu mai știu În ce an s-a dat țăranilor sămînță infestată, ca murind de foame să se Înscrie În colhozuri, cu sila adică... - Nu se știe dacă e adevărat... - Adevărat... asta nu se știe... dar ce credeți despre un stat despre care se aud numai asemenea zvonuri... Ceva trebuie să fi fost. Nu știu, vorbesc cu dumneavoastră, cu altcineva mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
credinței cvasireligioase în comunism. Așa cum Aurel Baranga și Dinu Negreanu în Viața învinge îi cereau intelectualului șovăielnic să creadă nestrămutat în viitorul luminos desenat de Partid, Jean Georgescu și Victor Iliu îi cer țăranului pragmatic să creadă în Pământul Făgăduinței, colhozul sovietic care se va înstăpâni și la noi. Este începutul unui proces de alungare a gândului de pe teritoriul României, pentru a fi înlocuit cu mistica Partidului și mesianismul Tovarășului, avându-l ca model pe Stalin. Există în În sat la
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
deceniului precedent ! Aidoma lui Mitrea (Cocor), Mitru (Moț) se întoarce de pe front, dar nu mai aduce cu el credința în Stalin și puterea sovietică, ci niște conserve nemțești cu carne de porc. Nici o referire la URSS în Setea. Nimic despre colhoz și colectivizare - acțiunea e restrânsă la perioada împărțirii pământurilor boierești țăranilor sub presiunea activiștilor PCR, în anul 1946. Mitru Moț nu mai este un țăran comunistoid pur și dezinteresat încă din burta mamei sale. El vrea puterea, se consideră foarte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
condițiile în care prețurile la alimente și obiecte de primă necesitate sunt ... la nivel european. În Transnistria, ,,republica” separatistă, acestea sunt cu 30% mai ieftine. După o viață în care s-a ocupat de educația copiilor care învățau la grădinița colhozului din Cărpineni, Evdochia Mandiș primește o pensie de 500 lei, în situația în care un medicament de care are indispensanbilă nevoie costă 400 lei moldovenești, în vreme ce costurile acestuia se ridică în România la 32,50 lei. Un muncitor în agricultură
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
sus menționată, amintind de persecuțiile îndurate în vremea în care ,,binele” adus de tancurile sovietice între 1940- 1941, și mai apoi, după 1944, care s-a cuantificat în deportări și înfometare organizată, execuții și umilința muncii oamenilor gospodari în slujba colhozului, în menținerea RASSM într-un grad de înapoiere economică intenționată, cu o industrie concentrată în stânga Nistrului, în Transnistria, și plata produselor agricole și a salariilor înainte de disoluția URSS sub nivelul altor republici unionale. Un adversar potențial al europenizării Republicii Moldova
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Plugaru Ştefan () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92388]
-
limba de predare) iar primarul V. Markovici - Verbovschi și secretara Nina Plămădeală știu românește. Moldonorika raionul Krimsk, protopopiatul Novorosiisk are cca 8.000 de locuitori și ni se comunică numărul de telefon la care se poate vorbi românește cu președintele colhozului Serghei Pedan. La Tamaha, raionul Seversk, toți locuitorii vorbesc românește. Localitățile menționate precum și cătunele apropiate locuite de români au fost înființate în sec. al XIX-lea prin colonizarea populației originară din Basarabia. 1996 Agenda activităților Ianuarie 1996 - Se depun la
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
autocritici. Obiectivele - utopice și delirante - sunt fixate: muncind și noapte, chinezi trebuie să egaleze puterea economică a Marii Britanii în câțiva ani, și cea a Statelor Unite în decursul unui deceniu; datorită „comunelor populare”, înființate în iulie 1958 și mai ambițioase decât colhozurile sovietice, să comunizeze țara și să industrializeze satele; iar, pe plan extern, să oblige Moscova să recunoască China ca fiind noul pol revoluționar. Totuși, foarte curând, veștile proaste despre comune se tot înmulțesc: acestea sunt prea mari și sunt prost
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
executați. Totuși, cele trei Mari Procese nu trebuie să mascheze punerea în scenă, la ordinul lui Stalin, a mai multor zeci de procese în orașele de provincie, din august până în decembrie 1937. Vizându-i pe responsabilii comuniști locali - conducători de colhozuri etc. -, aceste procese nu se bazează pe „mărturiile” acuzaților, ci pe reclamațiile colhoznicilor și sunt menite să pună în cârca acestor mici personalități locale disfuncțiile producției agricole, acreditând grija lui Stalin pentru „popor”. Nenumărate victime ale Marii Terori trebuie să
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
o dinamică a violenței care conjugă simultan colectivizarea și industrializarea*, aduse de teroarea* de masă care se abate asupra a numeroase grupuri sociale. Cele circa 20 de milioane de exploatări țărănești de dinainte de 1929 sunt transformate în 240 000 de colhozuri, ceea ce răstoarnă ordinea tradițională, prin ruperea echilibrelor rurale, și distruge grupul țăranilor înstăriți și al țăranilor mijlocași, pe care NEP reușise să-i aducă din nou să facă negoț cu orașul. Dacă războiul împotriva țărănimii - țărănime pe care Lenin o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
se bazează pe valorizarea sferei private, în schimbul non-contestării ordinii politice. Dacă credințele religioase sunt reprimate fără întrerupere, ele sunt totuși tolerate, de îndată ce sunt reduse la credințe private, îndeaproape controlate de poliție. Numeroase circuite informale caracterizează schimburile între ferma colectivă sau colhoz și deținătorii peticelor de pământ, ceea ce permite îmbogățirea țăranilor și, deopotrivă, aprovizionarea generală, sau chiar deținerea individuală de „mici grădini”, în afara obligațiilor colective. Importanța fenomenului dacea poate fi măsurată după migrările la sfârșit de săptămână către acest teren particular, în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
acționează în sensul "reducerii spectaculoase a conflictului politic interior".4 În timpul campaniilor electorale, acestea își dispută sufragiile acelorași grupuri sociale, afișează aceleași programe și au aceleași evoluții. 2. Formarea clivajelor În timpul perioadei sovietice, structura socială era simplă: muncitorii, țăranii din colhozuri și intelectualii. Politologii 6 au descris societățile Europei Orientale ca fiind societăți "nediferențiate", ca rezultat al politicii regimului comunist. Nivelul precar de diferențiere socială și economică a avut drept consecință și faptul că preferințele politice ale cetățenilor nu au fost
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
La fel, fiii de „chiaburi”, care nici nu erau măcar astfel - „chiaburi” (cuvânt urât, depreciativ, pe care văd că-l folosesc și azi unii jurnaliști sau tineri scriitori!Ă -, ci progenituri ale unor țărani care refuzaseră să se Înscrie În colhozurile numite CAP-uri sau bieți posesori a câtorva hectare de pământ și care aveau Însă, spre ciuda propagandiștilor și a oportuniștilor locali, o anume autoritate În satul românesc al anilor ’50 - dar și mai târziu! - și care asistau țăranii, prinși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu l-ar fi rostit niciodată", fără să bănuiască măcar pentru o clipită că această "molimă varvariană" afectase ulterior și pe mulți din țăranii basarabeni care nu se lăsară deloc entuziasmați, la destrămarea imperiului sovietic, să-și ia pământurile din colhozurile staliniste. Deși gurile rele vorbesc despre acest Săsărman că "se cam scrântise", învățătorul Rebega se arată convins de contrariu, "anume că Săsărman era varvarianul cel mai normal cu putință". Cu adevărat, o lume întoarsă pe dos, o lume contaminată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din sat au urmat exemplul Anicăi și s-au făcut tractoriste. Cu comportament identic. Pe măsură ce se apropia sorocul, Anica era tot mai nervoasă, supărată pe lumea asta idioată, care nu se dădea la comunism. Abia se făceau întovărășirile, iar despre colhoz nici vorbă încă. Cînd a născut plodul, așa de tare răcnea Anica, încît se adunase jumătate din sat să asculte și să facă glume. Femeile alergau care încotro, pline de mister. Țîncii aflau, în sfîrșit, că nu barza îi aduce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]