3,948 matches
-
N-auzi iarba cum recită Dorul nostru cel stingher? Când șopteai, ce fericită M-ai făcut, poem sub cer! Te strângeam la piept fierbinte Ca pe-un abur ireal, Fată dragă și cuminte, Vine vara din Ardeal, Vine vara pe coline, Totdeauna ca un duh Versul meu e lângă tine Și te umple de văzduh... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Cântec de vară... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2343, Anul VII, 31 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright
CÂNTEC DE VARĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1496206986.html [Corola-blog/BlogPost/371731_a_373060]
-
iubitorii de vampiri din întreaga lume, scrie publicația britanică Daily Mail, care detaliază istoria fortăreței situate în județul Brașov, despre care cotidianul mai spune că este “un edificiu misterios și frumos”. “Castelul Bran, care este poziționat pe un vârf de colină de lângă Brașov, în centrul României, a fost strâns legat de Contele Dracula. Construit la începutul secolului al XIV-lea, castelul este deschis publicului, vizitatorii având posibilitatea să cerceteze camerele care scârțâie și pasajele întunecate”, scriu jurnaliștii britanici, într-un articol
Castelul Bran, edificiu misterios, care atrage legiuni de fani ai vampirilor by http://uzp.org.ro/castelul-bran-edificiu-misterios-care-atrage-legiuni-de-fani-ai-vampirilor/ [Corola-blog/BlogPost/93309_a_94601]
-
cătușele gheții boboci candizi de ghiocei sălbatici și parfumatele tămâioare, vestind detronarea din drepturi a doamnei cu colții de ger răsuflări viscolite și cortegiu-i de promoroacă și ghețuri și înscăunare la noua domnie peste plaiuri de munți, păduri și coline a împărătesei Primăvară încoronând-o natura cu diademă bătută cu aur din raze boboci și muguri cu răsuflare de suave parfumuri întâmpinată cu măreție și alaiuri de renăscuții la viață supuși: de pe ramuri o întâmpină corul poporului înaripat al pădurii
SE SCHIMBĂ DOMNIA NATURII(DIN VOLUMUL ,,UN VIS CU PARFUM DE AMURG PUBLICAT ÎN 2017 LA EDITURA ARMONII CULTURALE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1488411212.html [Corola-blog/BlogPost/383191_a_384520]
-
sfântă!” [44] Platoul pe care este așezat Ierusalimul se împarte în două, printr-o vale numită Tynopaeum, care se desfășoară de la nord la sud, adâncindu-se din ce în ce mai mult. În nord, cele două jumătăți se unesc, iar în sud formează două coline. Aici, în partea de sud, se află cetatea Iebus, numită și cetatea Sion, iar mai târziu cetatea lui David. [45] Încă înainte de David, oamenii L-au deposedat pe Dumnezeu de drepturile Sale în Ierusalim. Orașul nu mai era cetatea lui
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
și a construit în el edificii mărețee. [50] După dezbinarea regatului lui Solomon, în anul 933 î.d.Hr. Ierusalimul a rămas capitală numai a regatului Iuda. Regele Hizkia trase în nordul cetății un al doilea zid, formând astfel pe colina Gareb o a doua cetate numită Mișne. Astfel cetatea Ierusalimului era compusă acum din trei părți: Ierusalimul propriu zis sau cetatea de sus, cetatea lui David cu Sionul și cetatea a doua. [51] Dar exilul babilonic care a urmat în
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
în 1907, an în care câțiva dintre răsculați au fost ținuți în fortificație. Aici, rar se intră de bunăvoie. Cu excepția evenimentelor organizate la intervale rare de timp, accesul publicului la fort este interzis. Istoria uitată sub bălării Ascuns sub o colină fără viitor, dar cu un trecut teribil, fortul de la Jilava începe să se contureze treptat după ce părăsesc aleea principală a închisorii. Între fort și penitenciarul activ sunt câteva sute de metri. Granița între ăla vechi și ăsta nou, așa cum se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/46143-2/ [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
din lemn e meșterită De la acoperiș la temelie. Ea candela credinței ține vie, De secole ferește de ispită. Când soarele pornește spre chindie, Începe toaca jocul ei grăbită, Ca zornăitul boabelor pe sită, Și clopotul cântarea lui târzie. Așteaptă pe colina dintre dealuri Modest lăcașul de închinăciune Iar apa adormită între maluri Începe-acum tot alte basme-a spune, Strălucitoare prisme de opaluri Și armonii pe-aeriene strune. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Armonii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
ARMONII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Armonii.html [Corola-blog/BlogPost/356511_a_357840]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PESTE DEALURI ȘI COLINE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1931 din 14 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Peste dealuri și coline, așteptarea este grea Și-ndepărtarea-o ține- ghemuindu-se pe stea, Ca un pescăruș se-așază și se sprijină de stânci
PESTE DEALURI ȘI COLINE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1460630317.html [Corola-blog/BlogPost/376505_a_377834]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PESTE DEALURI ȘI COLINE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1931 din 14 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Peste dealuri și coline, așteptarea este grea Și-ndepărtarea-o ține- ghemuindu-se pe stea, Ca un pescăruș se-așază și se sprijină de stânci, Ca o salcie pletoasă aplecându-se de-atunci. Într -o seară pe-o alee umbra pașilor mergând, Și -un
PESTE DEALURI ȘI COLINE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1460630317.html [Corola-blog/BlogPost/376505_a_377834]
-
de momentul ce-l aștept. A-ncremenit și vântul de tristețe și de plâns ; De la cine să -'nvețe-'ntr-o- mbrățișare - strâns, De la păsări răpitoare, care rup muguri cu gura; De la oameni și firi rare ce- 'mprăștie și ura!. Peste dealuri și coline Elena Buldum 13-04-2016 Referință Bibliografică: Peste dealuri și coline / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
PESTE DEALURI ȘI COLINE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1460630317.html [Corola-blog/BlogPost/376505_a_377834]
-
tristețe și de plâns ; De la cine să -'nvețe-'ntr-o- mbrățișare - strâns, De la păsări răpitoare, care rup muguri cu gura; De la oameni și firi rare ce- 'mprăștie și ura!. Peste dealuri și coline Elena Buldum 13-04-2016 Referință Bibliografică: Peste dealuri și coline / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1931, Anul VI, 14 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buldum : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PESTE DEALURI ȘI COLINE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_buldum_1460630317.html [Corola-blog/BlogPost/376505_a_377834]
-
lor peste chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei în magii desăvârșite, ce aduc o parte din cuprinsul infinitului în raiul multicolor călătorind lent deasupra colinelor din zări, ținând respirații îndelung ațintite, aproape pierdute, către ele. Lumina difuză a spectacolului celest îmbrățișează culmile semețe, ... Citește mai mult Lângă margini de lume ajung plutind pe nori, în tăceri prelungi, asurzitoare, umbre mărețe și speranțe împletite în ecouri
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
lor peste chipurile oamenilor, blândețea-i mințind atât de frumos prin masca-i reflectată în oglinda realității, încât serile senine se contopesc de dragul ei în magii desăvârșite, ce aduc o parte din cuprinsul infinitului în raiul multicolor călătorind lent deasupra colinelor din zări, ținând respirații îndelung ațintite, aproape pierdute, către ele.Lumina difuză a spectacolului celest îmbrățișează culmile semețe, ... VII. STRĂIN ÎN VISE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017. De e târziu iar și
CRISTINA P. KORYS by http://confluente.ro/articole/cristina_p._korys/canal [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
SATUL MEU Autor: Iacob Cazacu Istrati Publicat în: Ediția nr. 2303 din 21 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Satul meu, grădină-n floare, Nu-ai în lume - asemănare, Grădinar din viță crasă-i Satul meu, vatră duioasă. În Ponoare pe coline Auzi cântece străbune, În satul cu nemurele Unde-s dorurile mele. Satule, tu astăzi ești Făt-Frumosul din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1492781973.html [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
România se poate considera o țară bogată. Iarbă grasă e valoroasă. Și cum în alte țări, mai dezvoltate, pășunile au cam dispărut, din cauza ca și agricultură și zootehnia se industrializează, experții Uniunii Europene s-au gândit să protejeze peisajul și biodiversitatea colinelor înierbate, cu bani gratis, adică subvenții la hectar. Cine are pășune primește între 177 și 640 de euro pe fiecare hectar, pe an, în funcție de cât de valoros e terenul, ce fluturi sau păsări rare adăpostește și cât de tradițional e
Cum s-au imbogatit zeci de primari din subventii ilegale de la UE. Bani incasati pe animale moarte de ani de zile by http://uzp.org.ro/cum-s-au-imbogatit-zeci-de-primari-din-subventii-ilegale-de-la-ue-bani-incasati-pe-animale-moarte-de-ani-de-zile/ [Corola-blog/BlogPost/94056_a_95348]
-
erotice trăite. Până în zori, când pleca mergând deșelată. Era una din concubinele sale din tinerețe, extrem de devotată, dar și talentată, care-și îndeplinea foarte conștiincios serviciul solicitat mai ales că nu dorea încă să moară... Plecă, înconjurat de gărzi, către colina care se vedea la câțiva kilometri de tabără. Era, știa asta de la istoricii săi, mormântul unui mare conducător din vechime. Trecerea printre oștenii săi se produse în liniște fiindcă toți se trânteau la pământ când auzeau sunetul goarnelor care precedau
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456243743.html [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
apărându-și conducătorul! Cu alte cuvinte, reușise perfect ceea ce mii de dictatori care vor urma, deși au făcut eforturi disperate, nu au putut obține, nici măcar pe departe, rezultatele sale, cu toate că metodele de convingere au fost cam aceleași. Ajunse la baza colinei, dădu poruncă gărzilor să rămână pe loc și își îndemnă, cu multă blândețe, calul să urce. Își iubea caii. Nu lovise și nu rănise, nici măcar din întâmplare, un cal. Iar ei, caii lui, de rasă pură mongolă, mici, păroși, dar
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456243743.html [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
nu rănise, nici măcar din întâmplare, un cal. Iar ei, caii lui, de rasă pură mongolă, mici, păroși, dar foarte iuți și rezistenți, păreau a ști că sunt singurele ființe din lume pe care Marele Han le iubea. Ajuns în vârful colinei se întoarse cu fața spre vest și privi cu înfiorare cerul învăpăiat de culorile sângerii ale apusului. Soarele ajuns în buza orizontului părea că oferă doar pentru el acest splendid spectacol. Culoarea îi rămăsese dragă încă din copilărie când văzuse
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456243743.html [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
viitoarele cuceriri. Simți cum lumina sângerie a apusului îi intră ca o forță în trup și o bucurie fără seamăn îl cuprinse. Era într-adevăr stăpânul lumii! *** Zorii se iviră iar comandantul gărzilor se neliniști. Stăpânul era tot pe culmea colinei, tot călare și nu dăduse nici un ordin. Începu să se foiască și să se consulte cu ceilalți șefi. Ce era de făcut!? Că dacă-l deranjai din meditație fără un motiv serios deveneai mai scurt cu un cap. Și, oricât
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1456243743.html [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Grupul de călăreți se distingeau năluci întunecate, peste întinderile albe încarcerate sub cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor peste întinderile cernite din Valea Întunecată, străbătută de râul ale cărui valuri de un albastru tulbure, șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare în acest anotimp, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
printre timpuri, Ai uitat să-ți numeri anii. De la Decebal încoce, Tu ți-ai cam uitat trecutul, Decebale, Decebale, Unde ți-ai îngropat scutul? Printre marile simboluri, Ți-ai ascuns de tot misterul, Sarmisegetuza doarmne, Oglindind în ea tot cerul. Colinele cu văile întinse, Cu tinda veche din bordei, Cu ulcica de pământ, Ți le-au furat pe toate ei. Drumărind prin munții tăi, Doar în fotă și-ntr-o ie, Ți-au luat aurul și sarea, Grânele de pe câmpie. Limba
DACIE SFÂNTĂ (ROMÂNIA MEA) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Dacie_sfanta_romania_mea_ion_ionescu_bucovu_1354288492.html [Corola-blog/BlogPost/359396_a_360725]
-
Miercuri, 12 Aprilie 2017 Din Săptămâna Patimilor Puterile mă lasă, mi-e trupul tot mai greu, Destul am fost „pribeagul” plecat prin țări străine, Vreau să mă-ntorc Acasă, acolo-n Satul meu, S-ascult cum crește iarba durută pe coline, Cum susură izvorul de sub costișa noastră, Vâlceaua mea natală să îmi rămână-aproape Și împăcat cu soarta, în liniștea albastră Să îmi adoarmă gândul înveșnicit sub pleoape... Mi-e dor de Curătură și de Zăpodea sfântă Pe unde mai aleargă bezmetic
VREAU SĂ MĂ-NTORC ACASĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1491978915.html [Corola-blog/BlogPost/380384_a_381713]
-
Acasa > Strofe > Valori > AL FLORIN ȚENE - TEOFIL MÂNDRUȚIU - POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Poet înzestrat cu harul talentului, discret, născut în satul Badon, aflat pe două coline din Valea Zalăului, din județul Sălaj, interiorizat, și cu spiritul disciplinei în sânge, câștigat în mediul militar unde a activat o viață, Teofil Mândruțiu se prezintă în fața cititorilor săi cu un evantai de cărți cu poezii în care descoperim o
TEOFIL MÂNDRUŢIU – POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455606612.html [Corola-blog/BlogPost/368195_a_369524]
-
în credință, era silită să se unicizeze, să-și particularizeze stările, singură cu ea însăși, în nopțile ce vorbeau între ele în șoaptă, pom înflorit noaptea, curgând din el lumină și gânduri.Șoptea noaptea suspine traversând în vis câmpii și coline, având agățați în plete bănuți vechi, în timp ce sufletul său adăsta un cântec neștiut de nimeni, venit din alte timpuri, din alte zări, din alte lumi îndepărtate. Se trezea din sudoarea visului cu chipul livid, de zăpadă, cu inima ce-i
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/mariana_didu_1423819707.html [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
care nu se întrezărește: “Dar eu? Vai, dinaintea atâtor dulci tablouri / Zadarnica-mi privire zadarnic mi-o mai port - / Asemeni unei umbre contemplu lut și nouri: / Luminile solare n-animă pe cel mort. / Plimbându-mi fără țintă privirile pustii / Peste coline, până înspre imensa treaptă / A zării, între noapte și între miazăzi, / Niciunde fericirea, îmi zic, nu mă așteaptă . Singurătatea e omniprezentă în poezia lui Lamartine, ceea ce-l face pe poet să ignore frumusețile din jur înnobilate de soare, de stele
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/A_sti_sa_descifrezi_cu_inima_ganduri_si_sentimente_cronica_la_vol_eugen_dorcescu_talmaciri_.html [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]