824 matches
-
terigen și biogen aduse de apele afluente, a condus la diminuarea zonei de coastă românești cu mai mult de 20 km 2 , în ultimele trei decenii. Apele de munte, prin specificul lor, nu sunt supuse multor agenți poluanți, în raport cu cele colinare sau de șes, însă sunt foarte sensibile deoarece au debite reduse. Acțiunea directă, cea mai agresivă, suportată cu greutate de către ecosistemele montane, se datorează impurificării apei prin compuși toxici, iar cea indirectă, prin eutrofizarea apelor stagnante, ca urmare a acumulării
INFLUEN?A MEDIILOR POLUANTE ASUPRA FLUXULUI TURISTIC by Liuba IVANOF () [Corola-publishinghouse/Science/83098_a_84423]
-
urmat de suprafețele cu pășuni și fânețe (38%) și doar 2% în privința suprafețelor cu vii și livezi; y suprafața pădurilor ocupă 52% din totalul existent pe județ; y zonele de câmpie dețin 41% din totalul terenului agricol existent, 34% cele colinare joase și doar 5% în zonele de munte; y raportat la totalul suprafețelor cu pajiști, ponderea fânețelor este de 76% și 38% al pășunilor. Ponderea suprafeței agricole o dețin gospodăriile agricole individuale (85%) din total. Numărul total al gospodăriilor individuale
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
de folosință din sectorul privat a rezultat 57% arabil, 39% pajisti, 4% vii și livezi; y sectorul privat deține ponderea în privința suprafețelor cu pajiște din zona montană (83%), și a suprafețelor cu teren arabil în zona de câmpie (23%) și colinară joasă (42%). c. La nivelul gospodăriilor populației: • pe categorii de folosință funciară ponderea este de 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1% livezi și vii; • ponderea terenului arabil este de 28% în zonele de șes (13 localități), 48% în zona
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
joasă (42%). c. La nivelul gospodăriilor populației: • pe categorii de folosință funciară ponderea este de 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1% livezi și vii; • ponderea terenului arabil este de 28% în zonele de șes (13 localități), 48% în zona colinară joasă (24 localități) și de 18% în zona colinar - montană (17 localități) și 6% din zona montană (20 localități); • ponderea pășunilor și fânețelor este de 11%, respectiv 2% în zona de câmpie; 8% respectiv 37% în zona colinar-joasă; 10% respectiv
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
de folosință funciară ponderea este de 54% arabil, 28% pășuni, 17% fânețe, 1% livezi și vii; • ponderea terenului arabil este de 28% în zonele de șes (13 localități), 48% în zona colinară joasă (24 localități) și de 18% în zona colinar - montană (17 localități) și 6% din zona montană (20 localități); • ponderea pășunilor și fânețelor este de 11%, respectiv 2% în zona de câmpie; 8% respectiv 37% în zona colinar-joasă; 10% respectiv 6% în zona colinar - montană; 40% respectiv 80% în
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
și de 18% în zona colinar - montană (17 localități) și 6% din zona montană (20 localități); • ponderea pășunilor și fânețelor este de 11%, respectiv 2% în zona de câmpie; 8% respectiv 37% în zona colinar-joasă; 10% respectiv 6% în zona colinar - montană; 40% respectiv 80% în zona montană. • majoritatea efectivelor fiind în sectorul privat și raportate la nivelul întregii țări este de 3% la bovine (idem la vacile de lapte), 2% la porcine, 3% la ovine, 2% la păsări și 2
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
substituirii parțiale a unor cantități de concentrate ce conferă prin substanțele nutritive conținute în fân și iarbă, calități organoleptice și biologice particulare crescând valoarea laptelui de vacă produs în această zonă; • Creșterea vacilor de lapte în microfermele familiale din zona colinară și montană din Moldova, în majoritatea cazurilor, are un caracter de pluriactivitate. Șeful sau capul familiei este de obicei angajat la o unitate cu același profil sau este liber profesionist, de unde obține venituri pe care le investește pentru modernizarea acesteia
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
fânului în fânare confecționate din lemn ce se află din abundență în zonă, reduc considerabil pierderile, comparativ cu depozitarea acestuia sub cerul liber; Fără a dispune de posibilități financiare pentru introducerea elementelor de progres tehnic, producătorul de lapte din zona colinar - montană, investește pentru reluarea ciclului de producție și reproducție și pentru modernizarea microfermei doar când obține venituri din valorificare eficientă a produselor proprii. În general se aplică un mecanism simplu, după care, din veniturile obținute prin vânzarea animalelor, se cumpără
REDRESAREA GOSPOD?RIILOR ??R?NE?TI PRIN PRACTICAREA AGROTURISMULUI ?N JUDE?UL NEAM? by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83105_a_84430]
-
cât și de întărire a rezistenței la oboseală și efort fizic. În general, oamenii de la munte, unde aerul este mai bogat în ioni negativi, au o rezistență fizică mai bună și sunt mai longevivi decât cei care locuiesc în zone colinare sau de câmpie. Pentru organismul uman, ionii negativi au o importanță deosebită, întrucât întârzie îmbătrânirea organismului, ajută la tratarea astmului bronșic sau a unor afecțiuni ale aparatelor respirator și circulator, ale sistemului nervos și ale glandelor endocrine. S-au făcut
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
asociații pe domenii specifice (crescători bovine, porcine, cultivatori de plante tehnice) care sunt preocupați să realizeze și asemenea unități economice la nivelul a mai multor comune asociate. Asemenea asociații au apărut după 1998 cu deosebire în județele situate în zonele colinare și montane. În plus sunt necesare acțiuni de concentrare, specializare, integrare a producției, de promovare a progresului tehnic, de susținere a învățământului agricol, de organizare a piețelor agricole interne și de protejare a producției naționale de concurența produselor străine. Pentru
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
de procesare primară sau de valorificare integrală a materiilor prime obținute din cultura plantelor, pomicultură, viticultură, legumicultură și horticultură, zootehnie. Există județe cu un important potențial agricol care pot dezvolta și susține cu resurse asemenea unități. În plus, în zonele colinare și de podiș și în cele cu munți de altitudini medie, toate activitățile agricole (producție și valorificare) pot susține turismul. Pentru a valorifica potențialul agricol pe care îl deține, agricultorul trebuie să intre în relații cu furnizorii de echipamente, servicii
MODALIT??I DE VALORIFICARE A PRODUSELOR AGRICOLE. COMPLEXELE AGROINDUSTRIALE by Sorin LEESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83095_a_84420]
-
Grupurile de munți, cuprinși Între Valea Prahovei și Culoarul Depresionar Cerna-Timiș-Bistra-Hațeg-Ștrei-Orăștie, ocupând o suprafață de cca 15300 km², poartă numele de Carpații Meridionali. Această denumire este un rezultat al poziției lor geografice, oarecum În centrul țării și la Sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Grupul de munți, cuprinși Între Valea Dunării (la cazane) În sud, Culoarul Timiș-Cerna la est și Valea Someșului la nord, desfășurați pe o suprafață de peste 17300 km², au fost numiți Carpații Occindetali, denumire rezultată, tot prin luarea În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la est și Valea Someșului la nord, desfășurați pe o suprafață de peste 17300 km², au fost numiți Carpații Occindetali, denumire rezultată, tot prin luarea În considerare a poziției lor geografice În spațiul românesc, respectiv față de Carpații Meridionali și de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. 1.2.2. Delimitarea Carpaților Meridionali Delimitați la est de Carpații de Curbura (Carpații Orientali) de Valea Prahovei, la vest de culoarul Timiș-Cerna de Carpații Occidentali, la nord de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar la sud de cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
respectiv față de Carpații Meridionali și de Depresiunea Colinară a Transilvaniei. 1.2.2. Delimitarea Carpaților Meridionali Delimitați la est de Carpații de Curbura (Carpații Orientali) de Valea Prahovei, la vest de culoarul Timiș-Cerna de Carpații Occidentali, la nord de Depresiunea Colinară a Transilvaniei, iar la sud de cele 3 grupe de subcarpați, respectiv: Subcarpații Curburii (Între Prahova și Dâmbovița), Subcarpații Getici (Între Dâmbovița și Motru) și Podișul Mehedinți (Între Motru și Dunăre) Carpații Meridionali sunt la rândul lor Împărțiți În următoarele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muncă activă este în agricultură, deși sursa principală a deficitului comercial exterior al țării este sectorul agroalimentar. Dualismul agrar se reconstruiește prin presiuni regionale antagonice: la câmpie reapar marile întreprinderi agricole, însă fără efect asupra populațiilor sărăcite, pe când în zonele colinare și submontane se menține o densitate agricolă ridicată, ce îngreunează mult modernizarea. Peste tot la țară se remarcă o tendință profundă de îmbătrânire. Integrarea activităților agricole în circuitele economice și diversificarea activităților în lumea rurală bat pasul pe loc. Virulenta
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de a proteja mediul înconjurător, de a da o nouă lumină acestei așezări foarte vechi și cu nume frumos, de susur lin de izvoare... I.1. Așezarea geografică Originea și evoluția comunei Șipote Comuna Șipote este situată geografic, în Câmpia colinară a Jijiei, unitate naturală cunoscută în literatura geografică și sub numele de Depresiunea Jijia -Bahlui. Din punct de vedere hidrografic se încadrează în bazinul Miletinului,afluent al Jijiei. Având o suprafață de 8968 ha, comuna Șipote este amplasată în județul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
România). Dar nu există nici o lucrare care să trateze regiunea ca unitate uman-geografică . Având în vedere poziția geografică și întinderea teritorială a comunei Șipote, istoricul cercetărilor fizico-geografice se suprapune în cea mai mare parte cu istoricul cercetărilor efectuate asupra Câmpiei colinare a Jijiei. Așadar,se poate spune că,din punct de vedere fizico- geografic,teritoriul studiat este relativ bine cunoscut, având în vedere că geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
efectuate asupra Câmpiei colinare a Jijiei. Așadar,se poate spune că,din punct de vedere fizico- geografic,teritoriul studiat este relativ bine cunoscut, având în vedere că geografii, geologii și biologii ieșeni au studiat amănunțit Podișul Moldovei și îndeosebi Câmpia colinară a Jijiei, din care face parte și comuna Șipote. Există și cercetări geografice locale foarte valoroase, deși puține, cu privire la studiul solurilor, geohidromorfologiei și geologiei teritoriului comunei Șipote. Lucrări ce prezintă un interes științific deosebit, aparțin cercetătorilor ieșeni :V. Butnaru (1959
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a studiilor geologice de ansamblu, ce se referă la cea mai reprezentativă unitate de platformă de pe teritoriul României - Platforma Est -Europeană și la subunitatea pe care este amplasată zona studiată,subunitate cunoscută sub denumirile:, ,Câmpia Moldovei” (V. Băcăuanu,1980), , ,Câmpia colinară Jijia - Bahlui ” (C. Martiniuc, 1955) sau, ,Câmpia colinară a Jijiei” (Al. Ungureanu,1993). Sabba Ștefănescu (1894,1897),ocupându-se de depozitele sarmațiene din România, face referiri și la zone din Moldova de nord,în care citează asociații cu Mactra podolica
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la cea mai reprezentativă unitate de platformă de pe teritoriul României - Platforma Est -Europeană și la subunitatea pe care este amplasată zona studiată,subunitate cunoscută sub denumirile:, ,Câmpia Moldovei” (V. Băcăuanu,1980), , ,Câmpia colinară Jijia - Bahlui ” (C. Martiniuc, 1955) sau, ,Câmpia colinară a Jijiei” (Al. Ungureanu,1993). Sabba Ștefănescu (1894,1897),ocupându-se de depozitele sarmațiene din România, face referiri și la zone din Moldova de nord,în care citează asociații cu Mactra podolica Eichw . și Tapes gregarius Partsch. In 1895, Gr.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al XIX- lea,importante sunt cercetările și lucrările elaborate de geologul ieșean Gr.Cobălescu,care în una din lucrări (1883), referind-se la zona dealurilor din Moldova,emite ideea originii sculpturale a Podișului Moldovei,în care este inclusă și Câmpia colinară a Jijiei, ce include, la rândul ei, și zona studiată (com.Șipote). În 1925, Gh. Munteanu-Murgoci își exprima opinia asupra originii tectono-erozive a acestei regiuni. Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai David, primul geomorfolog care a studiat Podișul Moldovei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Printre cercetătorii perioadei interbelice se remarcă Mihai David, primul geomorfolog care a studiat Podișul Moldovei; printre altele, în 1920,M. David a făcut o primă regionare a acestei părți a teritoriului țării noastre. Probleme care interesează întreaga zonă a Câmpiei colinare a Jijiei sunt abordate și de V. Mihăilescu (1922-1936). Un alt geograf de prestigiu al României, V.Tufescu, a studiat și unele aspecte fizicogeografice ale limitei de vest a Câmpiei colinare a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
țării noastre. Probleme care interesează întreaga zonă a Câmpiei colinare a Jijiei sunt abordate și de V. Mihăilescu (1922-1936). Un alt geograf de prestigiu al României, V.Tufescu, a studiat și unele aspecte fizicogeografice ale limitei de vest a Câmpiei colinare a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea,,Cercetări geografice și antropogeografice în depresiunea Jijiei, în care analizează și condițiile naturale din această parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a Jijiei. În 1931, geograful Iulian Rick elaborează lucrarea,,Cercetări geografice și antropogeografice în depresiunea Jijiei, în care analizează și condițiile naturale din această parte a țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
țării. După al doilea război mondial, în cercetarea geomorfologică, lucrări valoroase asupra geomorfologiei Câmpiei colinare a Jijiei au publicat C. Martiniuc (1954-1962), N. Barbu, I.Sârcu (1956, 1971), V.Băcăuanu (1968 ) ș.a. Pe lângă studiile de sinteză referitoare la geomorfologia Câmpiei colinare a Jijiei au fost realizate și studii analitice asupra teritoriului comunei Șipote. Astfel, în 1958, C.Martiniuc și N.Barbu realizează chiar cercetări locale asupra reliefului comunei Șipote, elaborând lucrarea :,, Câteva observații asupra terasei inferioare a Miletinului la Șipote”. Tot
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]