764 matches
-
fost publicată de John Mason Neale în 1853 și ar putea fi o traducere a unui poem al poetului ceh Václav Alois Svoboda. Orografierea uzuală în engleza americană a numelui Ducelui Wenceslas, "Wenceslaus", este întâlnită ocazional în variantele ulterioare ale colindei, deși el nu a fost folosit de Neale în versiunea lui. Venceslau nu trebuie să fie confundat cu regele Venceslau I al Boemiei (Venceslau I Premyslid), care a trăit cu mai mult de trei secole mai târziu. O statuie ecvestră
Venceslau I, Duce al Boemiei () [Corola-website/Science/336000_a_337329]
-
și Joan Fontaine (în rolul Ludmilei). O piesă de teatru scrisă de Alick Rowe și difuzată în 1987 de postul de radio BBC, "Crisp and Even Brightly", cu Timothy West în rolul lui Venceslau, este o repovestire comică a poveștii colindei, prezentând complotul unui paj pe nume Mark și al unor spioni pentru a-l detrona pe rege. Imaginea sa a fost reprezentată pe bancnota de 5000 de coroane emisă la 24 februarie 1944 de Banca Națională pentru Boemia și Moravia
Venceslau I, Duce al Boemiei () [Corola-website/Science/336000_a_337329]
-
prin ornamente țesute sau cusute în culori. Până la vârsta școlară copii erau îmbrăcați într-o cămașă largă din pânză, atât fetițele, cât și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar jocul era la o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
turcii sunt cinstiți cu „jinars” (țuică de prune) și cozonac, iar „chizeșul” (organizatorul jocului) cu bani, alaiul pleacă chemat de sunetul unui „bucin”. Însurații și nevestele formează cete mixte de colindători și își colindă neamurile, prietenii și preotul satului. Poezia colinzilor este cu precădere religioasă, cântând Nașterea și Botezul Domnului, mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mai ales fiind o localitate de ciobani și păstori, existând și o temă laică a celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
celor „trei păstori” care uneori împletesc cunună de flori, dar alteori se împart în taberele motivul mioritic. Indiferent de caracterul religios sau laic al poeziilor colinzilor, acestea sunt închinate gazdei și se termină cu urarea "„Să fi gazdă sănătoasă!”". Vremea colinzilor, când toată comunitatea se reîntâlnește și se naște din nou o dată cu pruncul din iesle, este un timp al iertării și păcii în care se împlinește mesajul "„Și nu uita ca de Crăciun,/ Române să fi bun”". Acea noapte a Ajunului
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
poezii și cântece le sărbători religioase și istorice. Jocurile populare sunt : învârtita iute, înceată și ceardașul maghiar și cel țigănesc, jucat în perechi, jucul femeiesc jucat separat. Colindul de Crăciun: grupuri de băieți și fete intra în curtea gospodarului și colinda la ușă sau la fereastra în seara zilei de 24 Decembrie după care sunt invitați în casă și serviți cu prăjituri și vin cald. Uratule de An Nou: în seara ultimei zile de a anului băieți cu bice și clopoței
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Cele mai populare colinde sunt: „Mărire-ntru cele-nalte”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „Sus la poarta raiului”, „Colindița”, „O ce veste minunată”, „Plecarea magilor”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Florile dalbe”, „Colinde - strigate colindătorilor”, „Colind de fereastră”, și „Colindul Crăciunului”. Obiceiul de mers la colindat a fost promovat de Ion Creangă în "Amintiri din copilărie". Cel mai vechi cântec creștin de Crăciun este „Jesus refulsit omnium”, compus de St. Hilary din Poitiers
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
englezesc îi aparține lui Ritson (1410). Oliver Cromwell a interzis colindele în Anglia între 1649 și 1660. Martin Luther și adepții lui s-au împotrivit acestei idei, unii find nevoiți să emigreze. În 1649, John de Brebeur a scris prima colindă americană de Crăciun, numită „Isus S-a Născut”. Piesa religioasă, „Pătimirea”, a fost jucată în Oberammergau, Germania în 1634 și de atunci este interpretată la fiecare 10 ani. În anii 1700, muzica lui Mendelssohn și a lui Händel a fost
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
om (informatorii mei). Semnul se înțelege astfel: are să se întâmple ceva cu turma (pagubă, boală, fiară), cu păcurarul și, în ultimă instanță, cu cei din familie, de acasă. Iminența adversității e cu totul crezută” Acestă credință este reflectată într-o colindă din Lăpuș (Maramureș): “Coborât-o de la munte / Florile dalbe (refren) / Trei păcurari cu oi multe / Florile dalbe de măr (refren). La o verde poieniță / La o rece fântânița, / La oi le dădură sare / Ii să prinsă de gustare. / Când gustară
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
Chișinău, Editura “Abeceluș” 10. Prăbușit în flori, 2000, versuri, Chișinău, prefață de Gheorghe Vodă și Victor Teleucă, postfața de Nicolae Dabija, CRIC ” Informcom” 11. Anna Ahmatova, Ivan Bunin. Versuri tălmăcite de TRAIANUS, 2000, Chișinău, postfața de autor, CRIC “Informcom” 12. Colinda pentru niciodată mea, 2000, antologie de versuri, Timișoara, Editură “Augusta” 13. Moartea în Premieră, 2001, versuri, Chișinău, prefață de Tudor Palladi, referințe critice de Arcadie Suceveanu, Grigore Grigorescu, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru și Anatol Ciocanu, Editura ” Pasărea Phoenix”-”CRIC Informcom
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
din sat este cunoscută și păstrată de generații, fără să mai vorbim de formația în care feciorii din ceată se deplasează. În dimineața zilei de Crăciun, aproximativ pe la ora 8, membrii Cetei se întâlnesc la Gazdă, de unde urmează să pornească colinda. Tot la Gazdă vor veni și muzicanții special "tocmiți" pentru perioada dintre Ajunul Crăciunului și ziua de Sf. Ion. Costumul popular folosit pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
obicei un acordeonist și/sau un saxofonist, și un toboșar), după care urmează ajutoarele cetei: părinți sau prieteni ai feciorilor din ceată, care îi ajută pe aceștia să care bucatele ce le sunt puse pe masă ca și compensație pentru colindă. Colindatul se termină aproape de dimineața zilei de Crăciun, întotdeauna la același gospodar, după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
după care feciorii merg la Gazdă pentru a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o colindă laică, nu una religioasă. În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele nu au copii sau nepoți care se pot căsători în viitor, gazda solicită expres Cetei
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
a se pregăti pentru mersul la biserică la slujba de Crăciun. Ceata din Lisa, spre deosebire de majoritatea cetelor de colindători din zona Făgărașului, cântă pe la casele gospodarilor (gazde, în limbajul vorbit din zonă) o colindă laică, nu una religioasă. În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele nu au copii sau nepoți care se pot căsători în viitor, gazda solicită expres Cetei să cânte o altă colindă. De obicei
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
În esență, colinda este adresată copiilor gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele nu au copii sau nepoți care se pot căsători în viitor, gazda solicită expres Cetei să cânte o altă colindă. De obicei se cântă Trei Păstori sau Nașterea. Atunci când intră în casa unei gazde, vătaful mare întreabă: Pe cine colindăm? iar gazda, răspunde, după caz, cu numele fetei sau băiatului ce va fi menționat în cadrul colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
să cânte o altă colindă. De obicei se cântă Trei Păstori sau Nașterea. Atunci când intră în casa unei gazde, vătaful mare întreabă: Pe cine colindăm? iar gazda, răspunde, după caz, cu numele fetei sau băiatului ce va fi menționat în cadrul colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul Lăsatului Glugii este specific Cetei din Lisa, negăsindu-și un corespondent clar în satele din jur. Gluga reprezintă în limbajul locului traista în care Vătaful Mare adună banii primiți ca cinste de la Gazde, atunci când Ceata colindă
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
altă colindă. De obicei se cântă Trei Păstori sau Nașterea. Atunci când intră în casa unei gazde, vătaful mare întreabă: Pe cine colindăm? iar gazda, răspunde, după caz, cu numele fetei sau băiatului ce va fi menționat în cadrul colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul Lăsatului Glugii este specific Cetei din Lisa, negăsindu-și un corespondent clar în satele din jur. Gluga reprezintă în limbajul locului traista în care Vătaful Mare adună banii primiți ca cinste de la Gazde, atunci când Ceata colindă. Vătaful Mare ține
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Robert Mitchum. Filmul este o interpretare modernă, plină de umor negru, a poveștii lui Dickens, cu un producător TV jucat de Bill Murray. Frank Cross (Bill Murray) conduce un post de televiziune din SUA care planifică o adaptare live a Colindei de Crăciun de Charles Dickens. Copilăria lui Frank nu a fost una deosebit de plăcută, prin urmare el nu a apreciat niciodată cu adevărat spiritul Crăciunului. Cu ajutorul vizitelor fantomelor Crăciunului trecut, Crăciunului prezent și Crăciunului viitor, Frank își dă seama că
Poveste trăsnită de Crăciun () [Corola-website/Science/333219_a_334548]
-
În consecință, folclorul începe sa fie cules și publicat industrial, ilustrînd noile idealuri sociale ale creatorilor populari. Este evident că totul este contrafăcut. Cum remarcă Emil Iordache: "După evenimentele din decembrie 1989, Televiziunea nu a găsit printre înregistrările sale nici o colindă netrucată, nelaicizată silnic. Deci, legătura intimă și afișată dintre putere și popor se realizează de fapt printr-un pseudo-folclor, care, în idee dar niciodată în practică, ar trebui să transcrie un conținut socialist în forma națională". Un întreg capitol este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la primăria Negrești și biserica Parohială „Sfânta Treime” din Frenciugi. În cursul anului 2011 activitatea la atelierul de cruciulițe și metanii s-a făcut sporadic. Aproape de sfârșitul anului s-au făcut repetiții pentru corul de colindători. S a mers cu colinda În sat, la diferite instituții din Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de filme religioase și discuții pe
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Negrești, la diferite persoane și mănăstiri din Iași, precum și la Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Teofan. S-a alcătuit un atelier de origami, unul de pictură pe hârtie și vizionarea de filme religioase și discuții pe baza acestora. Din banii realizați cu colinda, o parte s-au folosit pentru achiziționarea, pentru biserică, a unui vas pentru anafură, o tavă aurită specială pentru uscarea Sfintelor și 2 candele de bronz cu email, iar o parte s-a folosit pentru organizarea unui pelerinaj de 4
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
În anul 2013 la atelierul de metanii și cruciulițe s-a lucrat intens, astfel că s-au confecționat peste 550 cruciulițe pentru soldații de la unitatea militară de la Brad care urmau să plece În Afganistan. Corul de colindători a mers cu colinda numai În parohie, deoarece vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona Neamțului, pentru o zi, În anul 2013, luna ianuarie, În colaborare cu preotul Bogdan Florea de la Parohia “Sfântul Gheorghe” din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
vremea nu le-a permis deplasarea la Iași. S-a organizat pelerinajul la mănăstirile din zona Neamțului, pentru o zi, În anul 2013, luna ianuarie, În colaborare cu preotul Bogdan Florea de la Parohia “Sfântul Gheorghe” din Șcheia. Din banii de la colindă, s-a contribuit cu aproximativ 1.000 lei pentru achiziționarea instalației de sonorizare la biserica nouă. Tot cu dată (1 ianuarie 2012) s-a Început editarea revistei parohiale sub titlul „Lumina Credinței”, cu apariție sporadică. În 2013, preotul Ionuț Alexandru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ajutor la nevoie. Oricine venea în control la primărie era bine primit în casa ei unde găsea o masă caldă îmbelșugată, o cafea sau un pahar de vin bun sau de tărie. Gospodină vrednică, toamna se ocupa cu pregătirea conservelor. Colinda cu șareta primăriei, însoțită de guard, grădinile de zarzavat din fiecare sat taman când acestea erau coapte. Făcea sute de borcane cu dulcețuri, zacuscă și alte bunătăți din care împărțea tuturor celor de care avea nevoie. Dărnicia ei nu era
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]