352 matches
-
cel din vecie, ce l-a trimis Tatăl mie, să se nască și să crească, să se mântuiască." Am învățat mai multe colinde în celelalte ierni, dar toate spun același lucru. Toate vestesc aceeași mare taină. Iar când plecăm la colindat, ne sfătuim să cântăm aceeași variantă. Pentru că, să știți, aproape în fiecare regiune a țării se cântă după obiceiul de acolo, cum s-a moștenit de la străbuni. Am verișori care locuiesc în alte părți de țară și știu de la ei
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
se culcă ușor pe pământul înghețat formând o plapumă groasă și fină. Atunci când în casă este cald, îmi place să ascult poveștile mamei despre nașterea minunată a pruncului Iisus și despre pățaniile ei de când era mică, ca mine. Mergea la colindat împreună cu străbunicul meu. Era o casă unde locuia o bătrânică ce nu le deschidea niciodată ușa... Era de fapt o femeie singură care nu avea ce să împartă cu ceilalți, probabil că doar se bucura de cân tecele colindătorilor... Iubesc
ANTOLOGIE:poezie by Maria-Teodora Savu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_687]
-
Știți ce zicea Cain? A fost cea mai muzicală revoluție a sfârșitului de secol, Gheretă, Dumnezeu să vă aibă În grijă! Vezi că Înțelegi? Întrebă Donisie obosit. Până și dușmanii... Și Înainte Înțelegeam eu, da' am putut spune ceva? De colindat, numai În șoaptă. Dacă nu venea revoluția ne pierdeam hongul... Și odată cu el folclorul. Ce popor trist am fi fost, domnu' Dionisie, fără doine și cântece de vitejie. Pe când așa, cu totul altfel Îți cade friptana de duminică și sărbători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
din casă, dar nici atât de bună cât să nu se observe că, În gura mea, nu sună ea natur, de-acolo, de la mama dânsei. Foloseam În acest scop o gamă largă și variată de mijloace, metode și procedee, printre care: colindatul brambura prin magazine și conversația Îndelungă cu vânzătoarele, statul ore În șir În fața televizorului - În special la talk-show-uri și la emisiuni utilitare și de divertisment, in care se trăncănea ca la balamuc -, lectura ziarelor și, n-o să-ți vină să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
al unei autobiografii. 4 Sfârșitul dezastruoasei campanii a Rusiei În Extremul Orient a fost Însoțit de violente tulburări interne. Neînfricoșată de ele, mama s-a Întors la St. Petersburg, Împreună cu cei trei copii ai ei, după aproape un an de colindat prin stațiuni străine. Asta se Întâmpla la Începutul anului 1905. Chestiuni de stat solicitau prezența tatei În Capitală; Partidul Democratic Constituționalist, - printre ai cărui fondatori se număra -, va câștiga În anul următor majoritatea În Primul Parlament. În vara aceea, În timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
NUNTĂ - Bună ziua, socri mari. - Mulțămim, băieți plugari. Ce îmblați, ce căutați, Samă cerem să ne dați. - Ce îmblăm, ce căutăm, Samă n-avem să ne dăm. Multe mări am trecut, Multe țări am pe Multe sate Depărtate, Și orașe Drăgălașe, Colindat-am, colindat, Nimeni samă ne-a luat - Cine sunteți Dumneavoastră Să ne luați sama noastră? Parc-ați fi cu vămile De ne luați sămile, Luați-o cu-ncetișorul Și-ntrebați cu binișorul, Că atunci vă vom răspunde De unde și până unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
socri mari. - Mulțămim, băieți plugari. Ce îmblați, ce căutați, Samă cerem să ne dați. - Ce îmblăm, ce căutăm, Samă n-avem să ne dăm. Multe mări am trecut, Multe țări am pe Multe sate Depărtate, Și orașe Drăgălașe, Colindat-am, colindat, Nimeni samă ne-a luat - Cine sunteți Dumneavoastră Să ne luați sama noastră? Parc-ați fi cu vămile De ne luați sămile, Luați-o cu-ncetișorul Și-ntrebați cu binișorul, Că atunci vă vom răspunde De unde și până unde Ne-a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să-mi degust în deplină siguranță sarmaua mea privată mă cuprinde o sarmaăanxiety iremediabilă ! Body orthodoxing Țara zace răpusă sub sarmale, ca de obicei. Nu mai e nimeni pe stradă. Și tot ca de obicei, colindătorii își beau banii din colindatul de peste noapte în cîrciuma satului, pe ritm de muzică neo-populară cu iz de manele. Și, tot conform obiceiului, ne digerăm porcăriile de peste noapte la un pahar de vorbă domoală, cu prietenii. E ziua de Crăciun. Mă uit la D. Ne
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
șiret legat cu nod dublu, iar în rest nu mai descifră decât patru cuvinte și-o cifră: „verde cu roșu“, „ora 5“. Nu era nimic de făcut, așa că aruncă plicul în foc. Se gândi să treacă diseară cu băieții, la colindat, pe la Livezeni și să vadă ce-o mai fi, poate mai repară ceva. Livezenii făceau cadouri multe și frumoase. Ce ar fi să-i mărturisească domnului Alexandru? Îl admira pentru că era bogat și frumos și sigur pe el. Și parcă
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
au mutat în alt loc.Mai poposiră, de câteva ori, până când, ajungând la ieșirea din localitate, schimbară direcția de mers, și măriră viteza, întrucât, de unde tocmai plecaseră, întârziaseră mai multișor decât au stabilit, la plecare, că vor poposi, la fiecare colindat. Ajunseră și-n cealaltă localitate. Ceremonialul se desfășură potrivit prevederilor. Își terminară și aici treaba. Porniră mai departe.Bucurie și entuziasm nemaipomenit - din partea tuturor. Urmară încâ vreo câteva opriri, pe la alte adrese. Mulțumire enormă și din partea colindătorilor, și din a
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
perpedes. De bucurie au și mai cântat. Până când nenea Fane i-a țâstuit, pe copii, să nu mai cânte, fiindcă faptul îl enerva, și-i distrăgea atenția, de la șofat. S-a făcut liniște. Urma penultima oprire, cu adresă sigură, pentru colindat. Urma; pentru că, nu a mai urmat. De ce? Nu prea poate ști, și explica, cineva. Revenindu-și din impact, Fane auzea, ca de pe altă lume: măi, măi, ce grozăvie! Ce nenorocire! Cum oare s-a întâmplat? și, pe alături, multă mișcare
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
progresul medicinii în tratamentul unei boli ereditare. Ce se poate spune despre privire? Că este periferică, aproape omniscientă. Televiziunea ne transportă într-un colț de lume oarecare și adună în doar câteva secunde informații pe care, într-o viață de colindat Pământul, nu le-am putea aduna singuri. Și asta de întâmplă 24 de ore din 24. În același timp, însă, această privire nu este una deliberată, selectivă sau controlată. Nu o îndreptăm spre ce vrem noi, ne este impusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
studii de profil complex, etnologic și lingvistic, Petru Caraman a abordat din perspectivă comparată, în tradiția școlii comparatiste a lui B. P. Hasdeu și a celei lingvistice a lui Ov. Densusianu, din cultura populară românească, îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează în prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate în casă), iar în cea de-a doua parte, aspectele istorico-etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
prezența, în secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor «ciuta năzdrăvană» și «vânarea leului de către voinic»; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire cu o configurație aparte (urarea colacului și cea a banilor). Continuarea fireasca a studiului despre colindat este cel despre aspectul negativ, Descolindatul în orientul și în sud-estul Europei, studiu ce ocupă un loc aparte în folcloristica românească. Descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, care nu se arată ospitaliere. Colindătorii din oaspeți buni - adică vrăjitori de bun
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
numeroase tehnici și simboluri, reguli sociale și norme de comportament, interdicții și prescripții cu o accentuată valoare spirituală. Studiul Ofeliei Văduva, Magia darului, plasează darul în câmpul conceptual al valorilor culturale, propunând reinterpretarea semnificației darului în contextul obiceiului Paparudei, al colindatului, al transmiterii zestrei și moștenirii etc. Darul este înzestrat cu valențele magice ale unui act ritual ce influențează gândirea și comportamentul prin simboluri, atitudine și gest, ca modalități complementare de exprimare a sentimentelor și, totodată, ca forme ale unei strategii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
socială sau civilă a gazdei. Există c. pentru logofăt, primar, preot, păstor, agricultor, pescar, dar și pentru copil mic, fată mare, flăcău, bătrân, văduv, ba chiar pentru animalele domestice. Transmiterea urării se face indirect, printr-o alegorie în care cel colindat este pus în situații favorabile și i se atribuie calități excepționale. De pildă, c. pentru flăcău idealizează frumusețea, iscusința și vitejia tânărului, pe când c. pentru fată cuprinde portrete delicate ale unor fete harnice, înțelepte și neasemuit de frumoase. În ambele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
manifestare a unui ritual păstoresc peste care s-au suprapus straturi cu un conținut ortodox. C. de Paști și cea de Sfântul Nicolae apar sporadic și sunt ecouri ale unor obiceiuri religioase din țările Europei centrale și occidentale. Deși obiceiul colindatului este răspândit la mai toate popoarele europene, românii l-au păstrat în formele cele mai grăitoare pentru originea și semnificația lui. Elemente ale c. se regăsesc în creația poetică a lui St. O. Iosif, Ion Pillat, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Sărbătorile la români, I, București, 1897; Tudor Pamfile, Sărbătorile la români. Crăciunul, București, 1914; Al. Rosetti, Colindele religioase la români, București, 1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
1920; Constantin Brăiloiu, Colindele d-lui G. Breazul, București, 1938; G. Breazul, Colindele.... Întâmpinare critică, Craiova, [1938]; Ovidiu Bârlea, Colindatul în Transilvania, AMET, 1965-1967, 247-304; Marin Buga, Tipuri de structuri compoziționale în colindele românești, REF, 1969, 1; Constantin Mohanu, Obiceiul colindatului în Țara Loviștei, REF, 1970, 3, 4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
4, 6; Gh. Vrabie, Folclorul, București, 1970, 194-222; Nicolae Bot, Contribuții la cunoașterea funcției colindelor, AMET, 1971-1973, 473-488; Mihai Pop, Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
literar românesc, București, 1976, 132-171; Nicolae Bot, Funcțiile agrare ale colindatului, AMET, 1977, 311-337; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană românească, Cluj-Napoca, 1977, passim; Octavian Buhociu, Folclorul de iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
iarnă, ziorile și poezia păstorească, București, 1979; Lucia Cireș, Aspecte ale colindatului în Moldova, ALIL, t. XXVII, 1979-1980; Mihai Coman, Izvoare mitice, București, 1980; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 267-394; Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Monica Brătulescu, Colinda românească, București, 1981; Petru Caraman, Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Mihai Coman, Sora Soarelui. Schiță pentru o frescă mitologică, București, 1983; Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Lucia Cireș, Funcția funebră a colindatului, ALIL, seria B, t. XXX-XXXI, 1985-1987; Petru Caraman, Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și postfață Ion H. Ciubotaru, Iași, 1997; Constantin Brăiloiu, Sabina Ispas, Sub aripa cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
cerului. Comentarii etnologice asupra colindei și colindatului, București, 1998; Vasile V. Filip, Universul colindelor românești (În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică), București, 1999; Ilie Moise, Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori, Sibiu, 1999; Ion Taloș, Câteva considerații asupra colindatului și colindelor popoarelor romanice, București, 1999; Marin Marian-Bălașa, Colinda-epifanie și sacrosanct, București, 2000; Ioan Brezeanu, Colindele de la Dunărea de Jos, Galați, 2000. L.Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]