2,881 matches
-
a secolului al XII-lea, la scurt timp după colonizarea lor pe scară largă în sudul și răsăritul Transilvaniei. Evoluția sașilor spre autonomie s-a manifestat în organizarea bisericească și cea laică. La baza acestor autonomii se aflau privilegiile acordate coloniștilor germani la început de regele Geysa II (1141-1162). Autonomia lor s-a manifestat mai întâi în plan bisericesc, regele Bela III și legatul papal au hotărât ca biserica sașilor din Transilvania să aibă statut de "prepozitură liberă", hotărâre aprobată de către
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
un număr variat de familii (54 la Cisnădie, 8 la Dăbâca). Cele mai vechi case de locuit ale sașilor erau din lemn și paiantă, dar în secolul al XIII-lea, comunitățile săsești și-au ridicat case și biserici din piatră. Coloniștii erau țărani, meșteșugari, negustori, drepturile lor de negoț fiind înscrise în multe privilegii acordate lor. Sașii, beneficiarii acestora, au contribuit la dezvoltarea agriculturii în Transilvania și la progresul centrelor meșteșugărești urbane. În ceea ce privește dreptul de judecată la sași, regele și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea -un act din 1250, îi amintește pe pecenegi alături de sași, români și secui în oastea comitelui Ioachim de Sibiu venită în sprijinul țarului Asan Borilă de la Vidin. În "bula de aur" a sașilor (Andreanum) din 1224, între privilegiile acordate coloniștilor germani se afla și dreptul de a folosi "pădurea românilor și pecenegilor" (silva Blacorum et Bissenorum)-toponimele ce amintesc pe pecenegi sunt numeroase în Transilvania. Dar alte triburi turanice (pecenege), rămase mai departe în ținuturile extra-carpatice, au continuat incursiunile în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al X-lea și până la finele celui de-al XII-lea, elementele locale, autohtone, au beneficiat de protecția Imperiului creștin de răsărit, iar cronicarii bizantini subliniau în scrierile lor că vlahii aflați în nordul și sudul Dunării erau urmașii coloniștilor romani. În aceeași vreme, cronica islandeză a lui Snorri Sturluson (1179-1241) menționează o expediție a lui Alexie Comnenul în "Blokumannaland" (țara vlahilor), însă acțiunea se referă la "Valahia" sud-dunăreană. În ceea ce-i privește pe pecenegii din Transilvania, ei au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de înfruntat, în secolele XIII-XIV, numeroase dificultăți. Menționăm luptele cu Hoarda de Aur (1299, 1307-1308, 1343-1347), apoi rivalitatea și "războaiele Strâmtorilor" cu Veneția, litigiile cu împărații bizantini de la Constantinopol și Trapezunt, ca și acelea cu țarii bulgari sau chiar dintre coloniști și metropolă (Genova).11 Hoarda de Aur, ce dispunea de cele mai mari forțe militare, și-a consolidat continuu pozițiile în spațiul ponto-dunărean. Pentru ca administrarea teritoriilor întinse ale statului lor să fie eficace, hanii mongoli le-au împărțit între diferiți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ale cavalerilor teutoni dincolo de curbura Carpaților, dar acestea nu au lăsat urme durabile în structura etnică a zonei. Distrugerea episcopiei, în 1241, și perioada tulbure ce-a urmat ocupării teritoriilor de la nordul gurilor Dunării de către mongoli au dus la exodul coloniștilor din Transilvania, ce-au părăsit regatul, dar au revenit după 1300, când formațiunile est-carpatice urmăreau stabilitatea prin dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului. Coloniștii sași s-au stabilit pe valea Moldovei-concret, la Baia, începutul așezării sașilor în nord-vestul Moldovei a premers data
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și perioada tulbure ce-a urmat ocupării teritoriilor de la nordul gurilor Dunării de către mongoli au dus la exodul coloniștilor din Transilvania, ce-au părăsit regatul, dar au revenit după 1300, când formațiunile est-carpatice urmăreau stabilitatea prin dezvoltarea meșteșugurilor și comerțului. Coloniștii sași s-au stabilit pe valea Moldovei-concret, la Baia, începutul așezării sașilor în nord-vestul Moldovei a premers data emiterii documentului referitor la întemeierea orașului. Astfel, un act halician din 1334 face referire la un Alexandru Moldaowicz (adică din Molde-Mulda), cum
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la dezvoltarea lor. Dar principala îndeletnicire a sașilor din zona Baia era mineritul, nu olăritul-numele Baia derivă de la maghiarul Banya, adică mină. La începutul existenței sale, ca așezare minieră, localitatea se numea Bania, nume dat de minerii veniți din Transilvania. Coloniștilor străini le-au fost atribuite întemeierea, încă înainte de 1359, a mai multor cetăți și orașe de la est de Carpați sașii ar fi construit Cetatea Neamțului și fortificația de la Siret, dar cercetările arheologice au infirmat aceste susțineri. Coloniștii germani stabiliți în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
veniți din Transilvania. Coloniștilor străini le-au fost atribuite întemeierea, încă înainte de 1359, a mai multor cetăți și orașe de la est de Carpați sașii ar fi construit Cetatea Neamțului și fortificația de la Siret, dar cercetările arheologice au infirmat aceste susțineri. Coloniștii germani stabiliți în nordul Moldovei, la începutul secolului al XIV-lea, proveneau mai ales din Transilvania. Originea lor transilvană este probată de toponime moldave ca Sasca, Săsciori, Săsani, Săsești. Cei stabiliți în Moldova veneau din Rodna și Bistrița, unde sașii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al XIV-lea, proveneau mai ales din Transilvania. Originea lor transilvană este probată de toponime moldave ca Sasca, Săsciori, Săsani, Săsești. Cei stabiliți în Moldova veneau din Rodna și Bistrița, unde sașii erau mai numeroși, dar o parte din coloniștii germani puteau să provină și din Rusia haliciană. Toponimele și hidronimele maghiare din partea de vest a Moldovei indică faptul că aici se stabiliseră și comunități ungurești la Bacău, Bârgău, Cuejd, Cracău, Hindău, Hârlău, localități ce datează dinainte de descălecat și tot
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
puțin trei, Baia, Suceava și Siret pot fi considerate drept reședințe ale unor formațiuni politice-cnezate și voievodate. În aceste centre s-a înregistrat o prezență timpurie a unei populații alogene, care s-a adăugat celei românești aflată aici, înaintea primilor coloniști străini. Principalele funcții ale acestor centre urbane erau cele politice, administrative și militare.20 Care sunt originile orașelor românești ? La sud și est de Carpați, germenii economico-sociali ai viitoarelor centre urbane medievale trebuie căutați în lumea rurală. Astfel, Siretul era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
regatul ungar până la mijlocul secolul al XIII-lea, și anume continuitatea formelor tradiționale de organizare românească. O altă regiune românească, Țara Maramureșului, în secolele XIII-XIV, era înzestrată cu structuri cnezial-voievodale. La începutul secolului al XIII-lea, cu sprijinul secuilor, a coloniștilor germani și a cavalerilor teutoni, regatul ungar a depășit linia Carpaților și și-a extins dominația în regiunile de intensă locuire românească. Lumea românească, în prima jumătate a secolului al XIII-lea, era bine închegată, structurată politic, în "țări", cnezate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în masa autohtonilor. Sedentarizarea cumanilor în aceste teritorii a fixat unele căpetenii aici, sub numele de "nobiles" și "reges", de fapt, foști conducători de ginți și triburi. În acest mod, cu ajutorul cumanilor, cu forțele militare ale românilor (autohtonilor) și ale coloniștilor aduși în regiune, regatul ungar a închegat un brâu protector în teritoriile extra-carpatice pentru protejarea Transilvaniei, dar și o bază pentru viitoare acțiuni de cucerire în zona dunăreano-balcanică. În schimbul recunoașterii de către cumani a dependenței față de coroana ungară, regii Andrei II
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
prezenți în oastea sa. În ceea ce privește traseul expediției, istoricul consideră că regele n-a pătruns în țară pe la Severin, pentru a străbate atâta cale până la Argeș, ci a coborât din Ardeal prin pasul Bran, spre acel Câmpulung din Muscel, întemeiat de coloniști străini, unde avea supuși fideli și o biserică catolică. Putem presupune, adaugă el, că toate acțiunile (evenimentele) campaniei s-au petrecut în această regiune de drumuri înguste, printre dealuri împădurite. Argeșul în care ajunge armata regelui, zice Iorga, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
urbane medievale 293 Structuri politice la Dunărea de Jos 297 Românii din sudul Dunării-Statul Asăneștilor 304 Structurile politice din nordul Dunării-voievodate, cnezate și țări 314 Situația social-politică la sud de Carpați Diploma Ioaniților 317 Transilvania sub regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) 343 Pecenegii 343 Uzii 348 Cumanii 349 Marea invazie mongolă (1241) 353 Alți migratori 364 Simbioza româno-pecenego-cumană 367
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
, Andrei (pseudonim al lui Robert Eisenbraun; 28.X.1920, Cahul), poet. S-a născut într-o familie de coloniști germani. Tatăl său, Hermann Eisenbraun, a fost profesor de limba germană; mama, Margareta, era născută Mariș. A făcut școala primară la Cahul și liceul la Bolgrad (până în 1939). A debutat în 1932, în revista Liceului „Ion Vodă” din Cahul, iar
CIURUNGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286288_a_287617]
-
afirmațiile filologice ale lui C., aflate, în general, sub semnul latinismului. El este de părere că la originea limbii noastre se află nu latina clasică, ci latina vulgară, și că, din punct de vedere etnic, românii sunt descendenții direcți ai coloniștilor romani. După el, limba română s-a format între secolele VI-X, cunoscând o perioadă de înflorire până în secolul al XVIII-lea, când a început să decadă, ca urmare a unor împrumuturi masive de cuvinte de origine străină. Impresionat de
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
cu mult mai veche și mai numeroasă, se-mpreună cu ei pentru respingerea în comun a supremației bizantine, puindu-se în fruntea mișcării. Autohtonii din Moesia, contopiți de mult cu foștii locuitori romani ai orașelor de pe Dunăre, precum și cu acei coloniști romani cari, la părăsirea Daciei de împăratul Aurelian în an[ul] 274, fusese strămutați pe malul drept al Dunării în provincia Moesia, numită de atunci Dacia ripensis, concrescuseră încet-încet într-un singur popor corciu al vlahilor (romînilor), popor de păstori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Valachiei. Teritoriul numit mai târziu al Valachiei era o parte a Imperiului roman și se ținea de provincia Dacia (Dacia ripensis). Populațiunea de acolo, compusă dintr-un amestec de geți, ce se aflau din vechime pe acele locuri, și din coloniști romani, așezați din nou, a fost retrasă preste Dunăre după porunca împăratului Aurelian la an. 2l7 al erei creștine și fu așezată pe malul drept când începură a se înmulți năvălirile barbarilor. De atunci încoace Valachia a fost multă vreme
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
erau și nevoiți prin multiplele persecuțiuni ale guvernului bizantin. În suta a zecea s-așezară pe pământul Valachiei pecenegii, iar aceștia făcură loc cumanilor, ce au stătut timp îndelungat pe locurile acestea (1083 - 1220). Dar și în vremea stăpânirii pecenegilor coloniștii români n-au încetat de-a curge într-una din Bulgaria și Tracia în Valachia. Pentru a-i combate și reîmpinge pe cumani, guvernul unguresc rândui întîi ordinul cavalerilor germani (Cruciferi de Hospitali S[anctae] Mariae) apoi pe cavalerii ioaniți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această mănăstire, căci în anul 1407 îi recunoscu moșiile situate pe teritoriu sârbesc și dăruite ei de cătră tată-său Lazăr, iar pentru a se înmulți populația de pe acele moșii el purtă de grijă ca toți aceia cari vor recruta coloniști să fie scutiți de dări și sarcine. După interesele bisericești se luară în considerație întrucîtva și trebuințele comerciale ale țării. Aliat cu Polonia prin tratatele de la a[nul] 1390 și 1391, Mircea deschise negoțului polon porțile Valachiei. El învoi negustorilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
avu chiar fiul său legiuit, Mihail, destinat a-l moșteni, care îndată după moartea tîtîne-său căută să se puie în posesiunea țării și eliberă deja hrisoave domnești. Astfel dete la 5 iunie 1418 din Argeș un document de privilegiu pentru coloniștii germani din orășelul ardelenesc Helta, prin care le dădea acestora dreptul de-a-și paște vitele în munții Valachiei și pe lângă acestea le dădea asigurarea că-i va apăra efectiv pe ei și orășelul lor contra oricărui atac dușmănesc. CAPITOLUL VI
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pp. 181-197. Mulțumesc folcloristului și edito rului Iordan Datcu pentru semnalarea acestui pasaj. 100. Uno Harva, Les Représentations Religieuses des Peuples Altaïques, Gallimard, Paris, 1959. Autorul este de părere că popoarele uralo-altaice au preluat această formă a legendei potopului de la coloniștii și emigranții ruși în Asia Centrală care, la rândul lor, au cunoscut-o prin ediția rusă a Revelațiilor lui Pseudo-Methodius. 101. Motive epice similare apar și în scenariul unui basm bielorus (Paleșuc și Diavolul), chiar dacă de data aceasta nu este vorba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trândăvind îndată ce-a câștigat prin muncă scurtă subsistența lui pe mai multe zile... O concentrare a colonizațiunii germane nu se va putea organiza și recomanda din partea statului decât atunci când guvernul român s-ar hotărî mai întîi de-a da coloniștilor germani avantajele corespunzătoare. Între aceste avantaje numărăm mai întîi înlesnirea emigrațiunii spre România prin reducerea cheltuielelor de transport. Guvernul român nu numai c-ar trebui să reducă pe căile sale ferate taxele de călătorie la 1/ 2 sau 2/ 3
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trebui să reducă pe căile sale ferate taxele de călătorie la 1/ 2 sau 2/ 3, ci prin anume convențiuni cu Austria ar trebui să obțină și de la ea reducțiuni. Afară de aceste sacrificii financiare sunt de trebuință măsuri pentru protecțiunea coloniștilor germani în România. E din nenorocire adevărat că, antipatia instinctivă contra unei inteligențe superioare ar da loc la escese varii. Contra acestor escese cată a se lua din capul locului garanții pentru protegerea eficace a coloniilor. Numărul consulilor germani în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]