109,977 matches
-
cu carnea pentru Polonia?"; Gorbaciov, secretar pentru problemele agriculturii, răspundea: "tovarășe Brejnev, am ordonat livrarea de carne și toată lumea a primit ordinul Dvs. cu entuziasm"; Brejnev, "foarte bine, dar le-ați dat carnea?" Răspunsul lui Gorbaciov: "nu avem carne "! Fără comentarii. Cartea este plină de învățăminte. În special tineretul ar trebui s-o citească. Bukovski este una din vocile Rusiei profunde, a acelei Rusii prea lungă vreme înăbușite, care are multe de spus omenirii. Reflectând asupra vizitei sale și asupra cărții
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
s-a petrecut "din mers", sub imperiul unor necesități ale unei istorii ostile, căci inițial d-sa a produs, sub zodia unei "seninătăți imperturbabile", prin contrast, pagini de proză și s-a arătat atrasă în chip deosebit de teatru. Critica și comentariul cultural, cărora li s-a dedicat pînă la atingerea unei cote revelatoare la extrem, au apărut ca o replică la anomaliile unei epoci teribile, care, în pofida tuturor tribulațiilor ce i le-a hărăzit, i-a acordat șansa exilului parizian, adică
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
ca de exemplu în "ție-ți aducem Dumnezeule rugăciunile noastre". E ceea ce Heliade numește "pleonasm legiuit", arătîndu-se clar favorabil trăsăturii lingvistice, despre care consideră că "face frasul mai cu putere și mai frumos". Acestei judecăți i s-ar putea alătura comentariile la fel de pozitive ale lui Iordache Golescu (Băgări de seamă asupra canoanelor grămăticești, 1840), autor cu deosebire interesat de expresii și structuri idiomatice, deci receptiv la uzul pragmatic al limbajului, la retorica și la expresivitatea sa: "Adăugire să zice cînd adăugăm
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
Mihai, până și al morților din mormintele de lângă Aiud citând analiști turci, italieni, maghiari, germani; verifică numele lui Mustafa-Pașa, cum apare la Walther (Ahmed-Pașa), la Istvanfi (Hafis-Pașa) în timp ce cronicile românești, turcești și italienești îl numesc Mustafa. Pune față în față comentariile diferite asupra aceluiași subiect: Esprinchardt, Montreux, Frachetta și D'Ambry, fiecare cu pagina la care poate fi consultat. Transcrie documentele în original, în franceză, greacă, latină, italiană. Reproduce, în note, portretul făcut de Sagrado lui Mahomed III, în care o
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
imaginație, de creație. Cred, însă, că punctul de plecare este legat de unele experiențe, în general experiențe traumatice, mai mult decât cele exaltante sau pozitive. - ...uneori chiar tragice. Aici, în România, cititorii urmăresc prin intermediul presei sau chiar direct unele din comentariile și articolele pe care le publicați în presa din Occident. În Adevărul minciunilor, ați afirmat că ficțiunea îmbogățește existența oamenilor și chiar pare a fi o modalitate de a-i salva în fața condiției lor tragice. În Sărbătoarea Țapului se pare
Cu Mario Vargas Llosa în direct by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/14504_a_15829]
-
puțin analitică (exigență dezirabilă - desigur, nu și obligatorie pentru o biografie). Ne putem da seama că aceste lacune ori aprecierile negative evocate anterior provin nu dintr-o abordare tendențioasă, ci în cea mai mare parte din lipsa unor nuanțe ori comentarii. Biografia lui Thomas Kunze e o carte care nu va trece neobservată. Ea merită o dezbatere amplă, pentru că pune în discuție un trecut și un om care ne interesează în cea mai mare măsură.
Portretul unei dictaturi by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14511_a_15836]
-
în textul intitulat Cuvînt după o jumătate de secol, care a însoțit traducerea românească a scrierii, apărută la Humanitas, în 1995. Este republicat în cartea de dialoguri cu filosoful, realizată de Sorin Antohi, Mai avem un viitor?, care ne prilejuiește comentariul de față. Exemplaritatea conștiinței etice a d-lui Șora, o conștiință de astă dată la vedere ("Transparența este prima bază a eticii", declară d-sa), îl îndeamnă a se "disculpa" pentru o "rătăcire" mult mai puțin sesizantă decît a foarte
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
să se resimtă de pe urma vreunei îndreptări. Fără să complice ori să șteargă, atent însă la orice nuanță, mai cu seamă a variantelor, Nicolae Mecu, în virtutea scrierii cronicarilor, înregistrează măsura timpurilor și nu pierde nimic din voia lor. De aceea, esența comentariului critic rezidă în drama raportului dintre autor și imixtiunea cenzurii în toată creația acestuia. Între nevoia autorului de a-și apăra libertatea interioară la care, atunci când renunță, o face din nevoia de a-și ocoli esența scrisului de depersonalziare, conștient
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
intervențiile de conjunctură, păstrate prin firea momentului apariției acestor versiuni, de edițiile - așa-zis - definitive. Faptul este rezultat din desfășurarea epică a aparatului critic conceput de Nicolae Mecu pentru viața intimă a romanelor călinesciene, sobru consemnat sub titlul general Note, Comentarii, Variante. Este echilibrat, scris cu o frază sigură, după compararea articolelor din presă, a edițiilor princeps ale fiecărui roman, a diferitelor ediții între ele, a manuscriselor, atâtea câte s-au mai păstrat, descrise în sine, în destinul ajungerii lor în
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Otiliei, sau cronica singulară și mai puțin cunoscută a lui D. I. Suchianu. Și cum stabilește tabloul variantelor, ceea ce presupune colaționare și, înainte de acest prag, pregătirea textului, pentru atingerea pe etape a textului definitiv. Un loc important în economia notelor și comentariului îl ocupă geneza și receptarea romanului, odiseea pre- și post-editorială. Aici este de semnalat excelenta idee de a reproduce stenograma întrevederii dintre Gh. Gheorghiu-Dej și G. Călinescu, la 2 martie 1960. Dincolo de gravitatea dureroasă a confruntării "academicianului G. Călinescu" cu
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
Reținem din stenogramă asigurarea că nimic nu se va schimba în orientarea ideologică a scriitorilor, după dictonul "așa cum nu se întoarce mortul de la groapă". Cu ecoul, peste ani, din asigurarea urmașului său, "când o face plopu' pere și răchita micșunele". Comentariul critic al editorului cuprinde și dizertațiile din Cronicile optimistului, referitoare la clasicism și realism, finalul conferinței despre Tolstoi, privitor la folosirea expresiilor în limbi străine, și despre "romanul cu cheie", într-un articol din "Viața românească", Reflecții mărunte asupra romanului
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
asemenea fond, dureros experimentat de înaintașii lui. După cât m-am străduit să pătrund în complicatele filoane care au dat naștere la atâtea dezbateri și opinii, ajung la convingerea că important este faptul că opera își urmează cursul firesc. Iar, în privința comentariilor, ele exprimă întrutotul pe fiecare din semnatari, indiferent de timpul material și spiritual când au fost scrise.
Spectacolul anilor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14545_a_15870]
-
lansat în eter, anunța hotărârea liderului de la Kremlin, Putin, de a reveni la imnul de stat al sucombatului URSS, urmând ca textul să fie adaptat la condițiile actuale din Rusia (oare doar atât țintea "reîntoarcerea"?...). Știrea aceasta paradoxală, după mici comentarii temperate, a fost parcă ștearsă cu buretele și nu s-a mai amintit, până acum măcar, dacă a și fost pusă în aplicare sau a fost doar o "testare" a opiniei publice internaționale. Pe noi însă semnificația veștii nu ne-
Imnul național - pagini de istorie by Mihai Apostol () [Corola-journal/Journalistic/14536_a_15861]
-
tema publicațiilor culturale (din păcate, fără întrebări precise, ancheta a condus și la unele răspunsuri neprecise); un studiu al dlui Mircea Martin, sugestiv intitulat Despre nesiguranța vieții și fragilitatea culturii, oarecum din seria celor publicate în revista 22; un amplu comentariu al dlui Ștefan Borbély despre Matei Călinescu, urmînd să apară la Editura Aula din Brașov ca o micromonografie din seria cunoscută; cîteva capitole din Cursul de teoria valorilor al regretatului Ion Zamfirescu, tipărite la rubrica Documente de dl Marian Diaconu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
ale revistei 22 (noiembrie), reținem punerea în discuție a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (și cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu și un lucid comentariu al dlui Andrei Cornea la dezvăluirile pe care le face dl Radu Ioanid după ce și-a citit dosarul. Ideea principală din articolul dlui Cornea merită a fi reținută: motivele delațiunii pe care sociologi, colegi ai dlui Ioanid pe vremea cînd
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
vizualiza zbaterile trupului și spiritului măcinat de boală și suprasolicitat de medicamente. Contaminarea cu limbajul specific filmului se dovedește benefică. Radu Apostol și-a "mobilat" vizual și auditiv în chip inteligent spetacolul. I-a asigurat o sonoritate modernă, indispensabilă, grație comentariului muzical realizat prin colaborarea cu sound-designer-ul Vivian Papadat. Scenografa Alina Herescu a supradimensionat o seamă de obiecte-cheie - telefonul, televizorul- de care Paulie se slujește obsesiv încercând să suplinească astfel adevărata comunicare cu semenii. A supradimensionat deopotrivă la un moment dat
Debut pe o scenă românească by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14577_a_15902]
-
George în privința lui Ș. Cioculescu, "aniversîndu-l" și d-sa în LITERELE de pe octombrie: autorul articolului observă diferențele destul de mari care există între tînărul, din anii '30, și bătrînul Cioculescu, din anii '70-'80, și consacră cea mai mare parte a comentariului celui dintîi. Spre deosebire de cei mai mulți critici de azi care s-au referit la acel Cioculescu pe care generațiile postbelice l-au frecventat mai des. *Și TOMIS are altă înfățișare. Și altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
Frunză și de Adriana Grand în spațiul fantasticului care se naște la vedere, în fața ochilor încîntați și participativi ai spectatorilor. Calul înaripat, Gheonoaia, Muma Pădurii, Vraciul sînt adevărate apariții pe parcursul călătoriei lui Făt Frumos, o călătorie însoțită live de un comentariu muzical susținut de o mică orchestră - pian, flaut, vioară, violoncel - singurul martor care știe povestea și se transformă într-o inspirată călăuză pentru cei aflați în sală. Limbajul sunetelor se adaugă celui vizual - pronunțat și dinamic - explicitînd, o dată în plus
Basmele românilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14605_a_15930]
-
cuvinte, deducțiile și supozițiile îndrăznețe, precum și elementele de intertextualitate sunt destul de frecvente, ele potențând în mod cert farmecul cărții. Șirul de experiențe (de viață sau pur spirituale) ale autoarei se suprapune peste un altul de "experiențe livrești": pagini întregi de comentarii sau compilații menite să întregească imaginea subiectului abordat. Scenariul seamănă, uneori, izbitor de mult cu cel din Pendulul lui Foucault și cei care au gustat fascinația cărții lui Eco vor găsi în cartea Heminei Pocaliu o continuare destul de reușită. Legăturile
Povestea unor experiențe by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/14619_a_15944]
-
părinții bisericii (Josephus Flavius, Grigorie Teologul, Ioan Hrisostomul, Andrei Criteanu etc.) nu sunt mai noi de Theodor Studitul (care a murit înainte de anul 826)". (p. 33) Capitolele care încheagă narațiunea Paliei istorice repovestesc canonic anumite evenimente biblice precreștine (chiar cu comentarii reproduse după părinții bisericii) în aceeași măsură în care inserează în text dialoguri pseudobiblice, interpolări parabiblice cu substrat miraculos și vizionar, confruntări dialogate între personaje mai mult sau mai puțin ficționale. Volumul V, care cuprinde trei texte, se deschide cu
Legende pentru toți by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14647_a_15972]
-
tramvaiului 21, Calea Moșilor - Voluntari, cu cerșetorii recitând din Eminescu, basarabencele și chinezii ar fi fost cu adevărat reportaj literar, demn de un Brunea Fox de exemplu, dacă neorealismul aglomerării ar fi rămas descris ca atare, fără a face un comentariu de genul "cel acer a gândit că în tramvaiul 21 se poate face un ban bun cu poezia are negustoria în sânge. Mai mult, are geniu." Cam neconvingător. Rămân textele cu propoziții scurte, percutante, implacabile. Oamenii schițați în tușe nervoase
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
balcanitate, distincție doar anunțată). Deși acest unghi de analiză aplicat literaturii române se poate dovedi foarte fructuos, și analizele lui Mircea Muthu valorifică precizările teoretice, cartea de față aduce în aceeași măsură o contribuție în domeniul comparatismului Sud-Est European, în comentarii la texte din arealul aromân, albanez, turcesc, grecesc, sîrb și muntenegrean. Se conturează astfel elemente de imaginar specific balcanic, prin motive și caracteristici structurale comune, dar și o comunitate de destin prin care Sud-Estul Europei poate activa ca voce separată
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
în traducerea detaliului, precum și de un reducționism, în sensul traducerii libere, pe înțelesul spectatorului, a unor sintagme ce ar fi necesitat note explicative. Firește, unele din aceste neajunsuri au încercat să fie revizuite în ediția completă a Operelor , cu note, comentarii și anexe. Compararea celor două versiuni, înclină balanța, cum era și de așteptat, în favoarea celei din urmă. Lăsând la o parte alte tentative de traducere a piesei gogoliene, semnalăm cea mai recentă versiune datorată experimentatului traducător din limba rusă, Nicolae
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
în două etape nominalizări, cîte trei la fiecare categorie, pronunțate de un juriu format din critici de teatru, urmînd ca juriul final, mai complex, să hotărască în seara Galei cine sînt cîștigătorii. Nu vreau, de data asta, să fac un comentariu propriu-zis, analitic, ca de cele mai multe ori. Premiile vă sînt cunoscute deja de o săptămînă. Mărturisesc că nu mi-am revenit foarte tare și că mă încearcă un sentiment de tristețe și de debusolare în tot haosul care mă înconjoară, în
Trăiască teatrul! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14046_a_15371]
-
Liviu Rebreanu, Niculae Gheran comentează așteptarea lui Mario Roque în România, primirea lui Enrico Corradini, scriitor italian, senator și mâna dreaptă a lui Mussolini, sărbătorirea centenarului Ibsen, momente pe care le rețin, nu pentru că s-ar deosebi de altele în comentariu, ci pentru că, în legătură imediată și cu textul Jurnalului (vol. 17), sau cu alte volume ale ediției, arată disponibilitatea acestora de a se lăsa citite, fără pretenție de strictă autonomie. Exemplele sunt angajante prin intempestive afirmații și luări de poziție
La volumul 21 by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14062_a_15387]