1,413 matches
-
poartă titlul Zeița și geniul și conține incredibilele rînduri (deloc ironice!) "Era, la dreapta zeului (i.e. Nichita Stănescu - n.C.I.), inspiratoarea, muza, personajul care guverna istoria personală a marelui scriitor." - iar din Jurnalul suedez e selectată reacția la moartea Zeului și comentată astfel: Este aici unul dintre bocetele cele mai frumoase ale literaturii române. Jurnalul suedez este, în întregul său, un legămînt de sărăcie, castitate și supunere - un gest de femeie care se supune, cu mîndrie, Eroului pe care îl divinizează. în
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
corelația sau simultan cu muzica semnificativă ivită oriunde în lume. Pe această cale a reușit să evidențieze răspunsurile compozitorilor din România la solicitările spiritului universal din vremea lor. Realizare până acum singulară, Muzica românească între 1944-2000 se cere citită, analizată, comentată, discutată, eventual nuanțată, completată sau, prin absurd, combătută. Oricum, lucrarea va suscita opțiuni pro și contra. Va răsturna canonul din mintea unora, va tulbura convingerile gata făcute ale altora, nu va lăsa pe nimeni indiferent, va invita la reflecție, ieșire
Retrospectivă by Ștefan Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13852_a_15177]
-
se repetă invariabil: parcurse calm, cărțile recenzate sunt citate sistematic, analiza constituindu-se din enunțuri critice descriptive, urmate întotdeauna de citatele exemplificatoare. Tehnic vorbind, Gheorghe Grigurcu supune poezia sau critica unui decupaj expert și apoi compune un soi de colaje comentate. Inserțiile sale au adeseori și somptuozitatea, și aspectul paradoxal al modelului călinescian. S-a afirmat și ca un polemist acerb, mai ales după 1990, când s-a angajat în lungi campanii de promovare a principiilor morale în evaluarea istoriei literare
Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Science/299159_a_300488]
-
jurnaliști - mită, corupție, afaceri necurate, trafic de influență, destrăbălări, nerușinări - cîți vinovați și-au găsit pedeapsa în urma sesizărilor presei făcute cu argumente și dovezi? Întoarcerile la manifestările activiste din anii '50 nu pot avea legătură cu spiritul european și mult comentata integrare. Declarații ca cele ale lui Dîncu, "terorismul s-a născut în presă", apoi legea lui Pașcu, legea audio-vizualului, care nu și-a dus schimbările pînă la capăt (închisoarea rămîne ca pedeapsă în cazul calomniei), ieșirile grave ale unui secretar
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
Matei Vișniec, omagiat de „Vatra“ Ultimul număr din 2011 al revistei VATRA îi dedică un consistent dosar lui Matei Vișniec. Sub titlul „Un optzecist de talie europeană”, grupajul explorează creația scriitorului în primul rînd prin prisma consistentei sale opere dramatice, comentată atît de exegeți români, cît și de cîțiva străini, întrunind o serie de receptări, de la simple impresii de lectură sau de vizionare a spectacolelor pînă la adevărate (dar nu întotdeauna meritorii) tentative de hermeneutică textuală, cu sau fără bibliografie. Grupajul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5011_a_6336]
-
înstrăinează de glosatori. Ei își conservă mărginirea cu agresivitate, se inflamează, se pripesc în considerații, incapabili să facă o critică la rece. Se înscenează astfel, în infrapagină, prin trimiteri numerotate, pe roluri sugestiv numite, drama literaturii, neînțeleasă ca ficțiune și comentată inadecvat. Deloc mâhnit, ba chiar amuzat, scriitorul îi fabrică și îi alimentează neobosit pe Mitru Perea și Erudițian, inițiatorii răbdători ai celor ignoranți. Cel dintâi, de pildă, un veritabil Aufklärer, ,semnează" 154 de note filologice și istorice. încât, fiecare pagină
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
ei, păstrîndu-și amintirile, scapă degetelor, ci și declararea sădirii unui dar în altul. Acela eteric, primit per se, se face făină de pîine, promisiunea celui mai hrănitor concret. Binecuvîntarea ușoară a unor lumi necunoscute devine blagoslovenia dulce a împărtășaniei. Mult comentată, Har e ambiția smerită, dacă se poate spune așa, a unei lumi mici și urîte, mustind, însă, de nevoia rînduirii sfinte. Nu există granițe între ea, germinînd sub pămînt, aproape de brazdă, și lumea mult mai adîncă a zăcămintelor de pietre
Praf de stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6726_a_8051]
-
țară, în primul rînd în revistele "Dilema" și "22". Tangențiale este o selecție, destul de severă a cronicilor publicate de Mircea Iorgulescu în revista "22" în perioada noiembrie 2001 - februarie 2004. Ceea ce caracterizează această selecție este faptul că mai toate cărțile comentate au stîrnit valuri în viața culturală românească la vremea apariției lor, au suscitat polemici aprinse și reacții nu întotdeauna principiale, necum elegante. Pozițiile lui Mircea Iorgulescu se disting, de fiecare dată, prin desăvîrșita urbanitate a tonului (criticul a înțeles și
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
punct de vedere tipologic. Artizan într-ale poeziei, subtil și atent, Nichita Danilov poate fi citit oricând de oricine, fiind într-o mare măsură accesibil publicului larg. Am găsit postate pe un site devotat culturii române poezii preferate, citite, răscitite, comentate pueril sau profesionist. Foarte puțini optzeciști, poeți sau prozatori, sunt atât de populari.
Poetul în ultimii 25 de ani by Raluca Ciochină () [Corola-journal/Journalistic/11428_a_12753]
-
aliniază Thomas Hardy, Max Nordau, Anatole France „suprafinul”, polonezul Wladyslaw Reymont și alții. La sugestia lui Mihai Ralea, criticul citise romanul lui Marcel Proust, de unde articolul Procedeul de creație proustian. Criteriul realist continuă să fie dominant și aici, îndărătul personajelor comentate nu mai apar însă, ca înainte, clasele sociale în conflict. Oamenii sunt acum „probleme”, repere de psihologie și etică. Un ușor impresionism se insinuează uneori în demonstrația critică. Contribuțiile lui I. își mențin, pe anumite direcții, intactă actualitatea. Eminescologul rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
susținute de aptitudinea construcției romanești. Prozatorul practică un descriptivism atent și omniprezent: se succedă peisaje, interioare, toalete și veșminte sau vestimentații, piese de mobilier și alte obiecte (artistice sau utilitare, tehnice sau artizanale etc.), toate supuse unei descripții minuțioase, ironic-vioi comentate. De același tratament au parte și fizionomiile sau trupurile umane (în special feminine). În fond, romanele lui B. sunt, în bună parte, formate din publicistică de observație - în sens larg - mondenă, travestită în proză de ficțiune. Vigoarea epică e cvasinulă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
de-a lungul a doisprezece ani, îl vor împiedica să obțină cetățenia română. Îi apăruseră între timp mai multe lucrări. Printre ele erau numeroase cărți didactice: un dicționar român-german, german-român, o gramatică a limbii latine, volumul Mitologie clasică (1898), antologia comentată Autorii români moderni (1891), precum și Dicționar universal al limbii române, tipărit în 1896, care a avut până în 1947 zece ediții, în 1995-1996 fiind actualizat și redimensionat printr-o elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
picturalitatea naturii”), Calistrat Hogaș („evaziunea alpestră”) și Al. Macedonski (în special „cromatica”). Același aspect, conceput pe un plan extins, face și obiectul volumului Geografie literară. Orizonturi spirituale în proza românească (1980), în care se conturează, prin intermediul unei selecții de texte comentate, o viziune a naturii în sensibilitatea românească, analiza mergând de la „cadrul fizic” până la „sentimentul timpului”. Examinarea interferențelor dintre literatura română și literaturile străine i-a ocazionat criticului, printre altele, o lectură a operei lui Ion Creangă din perspectiva primului său
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287939_a_289268]
-
al colectivului în care ne-am aflat, în acei ani. Alegerea și șederea mea în același cabinet cu noua colegă, deși, evident și mai mult decât aparent era un fapt minor, trecător a fost un microeveniment mult prea discutat, analizat, comentat și evaluat de către unii, sub diverse fațete. Rețin câteva din profeții: L-ai prins pe Dumnezeu de-un picior! Ziceau unii. Dacă ești suficient de abil și diplomat, dacă știi să ți-o aliezi, ajungi unde nici nu visezi... Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Acesta s-a afirmat după războaiele napoleoniene, începând din 1814, ca voind și acționând să obțină, de jure și de facto, un statut de neutralitate și militând ca un element pacificator în lumea contemporană. Astfel, din multele exemple, citate și comentate au fost cele care, de pildă, punctau și explicau atitudinea Suediei în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. Societatea Națiunilor, forumul internațional, creat după Primul Război Mondial, spre a organiza și menține pacea, colaborarea și înțelegerea pașnică între state, dovedindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a celor prezenți în tabără era tinerețea lor fizică și o parte importantă a delegațiilor erau elevi și studenți, iar conducerea acestora o aveau cadre didactice, medici tineri sau universitari este explicabil faptul că în cadrul prelegerilor prezentate și a temelor comentate, dar și a obiectivelor vizitate, școala a reprezentat un loc central. Am vizitat, astfel, mai multe școli, grădinițe și bineînțeles și Universitatea din Uppsala, cea mai veche din țară, datând din anul 1477. În plus, un director al unei școli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ei, domnule dragă, iată despre ce-i vorba: nu sunt de acord cum ai apreciat dumitale faptul care mă privește mai ales pe mine. Și scoase cărticica din poșetă, își puse ochelarii pe nas, și citi cu glas rar și comentat: Ian ascultă, domnule! Uite ce scrii dumitale: "Șederea la această gazdă a fost una de mare folos", fiindcă tânărul profesor de desen "a decis într-o seară s-o ceară în căsătorie pe fata gazdei și s-o ia cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în unanimitate. I-au dat doamnei dreptate. Era un adevăr pe cât de mare, pe-atâta de simplu. Ca oul lui Columb. Și pentru câteva minute s-a așternut tăcerea. Fiecare dintre noi înțelegea că spusele doamnei nu mai trebuiau nici comentate, nici demonstrate fiindcă, rememorând în gând acest moment unic al vieții, recunoșteam că nu se putuse fără acest da al ei. Și tot doamna a fost cea care, satisfăcută de această încuviințare, a spart gheața, în continuare... Sunt și momente
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cu renume de dascăli și elevi străluciți. Deși, își spuse cu satisfacție în sinea sa, Liceul "Nicu Gane" de la Fălticeni se afla, ca faimă, cu mult deasupra acestuia. Trecu, apoi, pe lângă vila lui Emil Bodnăraș. Acest lider comunist, atât de comentat și controversat se născuse la Iaslovăț. Cei mai mulți ziceau că era ucrainean venit prin două generații de înaintași din Galiția. Învățase la Câmpulung. Și la liceu fusese un elev strălucit. Dar oarecum ciudat, sucit. Profesorul de limba și literatura română i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în parte, entuziasmul tehnico-științific al magistrului său, față de care are și avantajul lecturii unor lucrări științifice necesare în construirea modelului critic. De la G. Munteanu preia ideea "cercurilor dialectice", pe care le interpretează însă, prudent, ca cercuri hermeneutice, interesând deopotrivă obiectul comentat și comentatorul. Grație unei fascinații pitagoreice a numărului, opera eminesciană va fi descifrată prin parcurgerea a 9 cercuri dialectice, în replică la cele 9 cercuri dantești. Primul cerc pune în relație opera cu personalitatea poetului; refuzând separația eu empiric vs.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ordin mai general. Construirea unui nou model critic, în acord cu modelul global al gândirii post-einsteiniene, este imperios necesară. Nu cred însă că ea trebuie să se bazeze pe asimilarea diletantă a surselor științifice și filosofice sau pe falsificarea textelor comentate, în ceea ce privește valorificarea extremist protocronică a lui Eminescu, ea comportă în cazul de față un viciu fundamental de metodă. Modelele cosmologice posteinsteiniene, spre pildă modelul pulsatoriu, sunt prefigurate nu doar de Eminescu, ci și de Wagner, de miturile nordice despre Iarna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
din Galați, în 1997 și un amplu Eseu despre Cezar Ivănescu (Editura "Macarie", Târgoviște, 1998). Dacă adăugăm Istoria Hușilor (coordonator, Editura "Porto-Franco", Galați, 1995) și volumul de epigrame (în colaborare) "Plecat-am nouă din Vaslui" (Vaslui, 1996), alături de câteva ediții comentate, numeroase prefețe, prezentări de carte și recenzii, avem un autor cu o opera deja impresionantă. Anunțat încă din 1998, dar "Bun de tipar" încă din 1968, volumul de cugetări, aforisme și însemnări Fragmentele lui Lamparia vede lumina tiparului abia în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mihail Diaconescu, "realizări științifice de anvergură" (Istorie și valori, 1994; Prelegeri de estetică a Ortodoxiei, 2 vol., 1996; Terra Mirabilis, un studiu introductiv la albumul Biserici și mânăstiri ortodoxe, 1998; Istoria literaturii dacoromane, 1999 și Antologie de literatură dacoromană. Texte comentate, 2003). Componenta analitică a volumului se încheie cu un text conclusiv, intitulat Steaua la apogeu, urmată de o Bibliografie structurată și ea în mai multe secțiuni: Volume publicate de Mihail Diaconescu, Bibliografia exegezelor asupra creației lui Mihail Diaconescu (în volume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
surprinderea să nu crească și să devină îndoială, precizează că în liceul de la Bârlad, în care a învățat, "exista o bibliotecă de 20 000 de volume" și că acolo a prins "patima cititului". Unul din aceste volume, Dicționarul de maxime comentat, de Tudor Vianu, i-ar fi indus "gustul pentru reflecție". Trei calități, pe care ulterior le va proba pe larg, sunt neîndoielnice: perspicacitatea, luciditatea și siguranța. Tânărul Codreanu nu tatonează, nu oscilează, nu ezită. El "cade" aproape totdeauna pe ceea ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pură, pentru care Marin Mincu a făcut o uriașă risipă de inteligență. Barbu înțelegea prin poezie în sine ceva foarte apropiat de poetica necuvântului a lui Nichita Stănescu, poetică pe care autorul Respirărilor i-o datora, cum rezultă din eseul comentat aici, Cuvintele și necuvintele în poezie. Miracolul înfăptuit de Barbu este că a intuit și practicat, în primele decenii ale secolului XX, conceptul poeziei ca realitate translingvistică: o limbă universală, ca și matematica, "dar care nu are nimic de-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]