4,167 matches
-
care exercitarea salubră a spiritului critic este deopotrivă mimată și subminată. Pentru un cititor avizat, care cunoaște culisele, o bună parte din cronicile, studiile, bursele și premiile recompensând ,valoarea" sunt întru totul previzibile; și aceasta fiindcă numărăm deocamdată relativ puțini comentatori care nu se lasă influențați, în opțiunile lor, de elemente și aspecte extraestetice. Un analist literar profesionist recunoaște și apără gratuitatea artei, ferind-o și ferindu-se el însuși de ingerințe ale politicului, socialului, comercialului strident, pornografiei. Un critic închipuit
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
doilea, momentan invizibilul Ristea Priboi. Ambii, mai degrabă ofițeri ai poliției politice decât politicieni. Îmi aduc perfect aminte cuvintele lui Emil Hurezeanu, cel care a fost vreme de câteva luni consilier al lui Adrian Năstase. La plecarea din post, binecunoscutul comentator vorbea de "singurătatea premierului", de adevăratul "cerc de cretă caucazian" din jurul celui care deținea funcția administrativă numărul unu din țară. Invocarea singurătății premierului mi s-a părut, atunci, metaforică. Astăzi, ea se confirmă la milimetru: Adrian Năstase a fost și
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
Prima ediție a Festivalului internațional de film experimental, din 2004, a fost cel mai surprinzător eveniment al Muzeului Florean, din păcate fără ecouri mediatice pe măsură. E adevărat, și genul ca atare, și limbajul mai greu accesibil, și absența unor comentatori care să stăpînească în mod egal expresia cinematografică și pe aceea a artelor plastice, face dificilă comunicarea și, cu atît mai mult, analiza. Președintele juriului acestei prime ediții , Alex. Leo Șerban, a compensat, însă, prin prezența lui la Baia Mare, deficitul
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
persuasive, dar și indicatori ai unor valori și atitudini de profunzime. În ultima vreme, au avut loc mai multe excluderi din unele partide importante, sau din funcțiile de conducere ale acestora; termenii folosiți de cei implicați în acțiune și de comentatorii din presă au fost de o destul de mare varietate. Poate că actul evocă încă, pentru unii cititori, tema emfatizată sau sugerată eufemistic de romanele obsedantului deceniu. Excluderea poate fi indicată metonimic prin formula "pierderea carnetului" ("fapt ce i-a adus
Excluderi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10103_a_11428]
-
a interzis un spot publicitar în care apare Moroșanu pe același motiv al candidaturii. CNA va atenționa în acest sens postul The Money Channel, care va transmite sâmbătă meciul de box dintre Lucian Bute și , că Moroșanu nu poate fi comentator întrucât este candidat la alegerile locale. Potrivit articolului 4, alineatul 2, din Decizia nr. 195/ 2012, în perioada campaniei electorale, "candidații și reprezentanții competitorilor electorali pot să participe numai la emisiunile electorale și de dezbateri electorale". "În perioada campaniei electorale
Moroșanu, interzis de CNA să comenteze meciul lui Bute () [Corola-journal/Journalistic/22795_a_24120]
-
avangardă în poezie, la maniera nouă de a scrie a lui Proust sau Gide. Lui Proust îi va consacra mai multe articole, în care se va referi atât la filosofia lui, la valoarea timpului în opera sa, cât și la „comentatorii” săi. Pentru Ionel Jianu filosofia este în opera lui Proust o chestiune implicită. Despre Proust vorbește de mai multe ori și chiar anunță că urmează să publice o carte despre el. De aceea se răfuiește cu părerile rezervate ale lui
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
el. De aceea se răfuiește cu părerile rezervate ale lui Zarifopol cu privire la opera proustiană și aduce drept argument considerațiile a numeroși critici și scriitori străini. Considerațiile sale despre literatură privesc cele mai actuale probleme ale timpului. Ionel Jianu e un comentator scrupulos mai ales al problemelor teatrale la modă, dar nu ocolește nici poezia sau proza. Teatrul îi este însă mult mai familiar și nu putem concepe astăzi o analiză minuțioasă și atentă a fenomenului teatral interbelic, fără a pune la
Ionel Jianu, eseist by Mircea Popa () [Corola-journal/Memoirs/13512_a_14837]
-
de Cultură a Municipiului Timișoara, include: dezbateri pe marginea cărților „Amintiri din dulcea Bucovină“ și „Din agenda unei învățătoare“ de Stela Cazacu Radeș și „Farul“ de Mihaela Christi, poem muzical-coregrafic după un poem de 450 de catrene de Val Popa. Comentatori vor fi Mircea Șerbănescu, Panait Stănescu Belu, Rodica Pop, Horia Țâru, Alexandru Șelaru. Întâlnirea moderată de Rodica Opreanu se va încheia cu un program muzical susținut de soprana Viorica Pop Ivan și compozitorul Milutin Peici. ( S. P.) Seminar medical La
Agenda2004-20-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282432_a_283761]
-
mărturisesc contemporanii, una dintre cele mai bogate și mai complete biblioteci de poezie din România. Cărțile unor poeți se găseau în ediții princeps, în ediții critice și chiar în ediții definitive. Era un pasionat cititor de poezie și un excelent comentator al fenomenului liric universal. unoștea, grație numeroaselor lecturi, limba franceză, germană și engleză. Spre sfârșitul activității creatoare se familiarizase și cu limba spaniolă din care a și făcut și câteva echivalențe. Așadar, suficiente argumente pentru un tălmăcitor de elită. Recent
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
să-l scuze solidar: "subliniem încă o dată faptul că utilitatea ăteoretică a unui asemenea film este dincolo de orice discuție". Nu reiese despre care teorie utilitara pusă de cronicar între ghilimele e vorba, nici de ce este ea "dincolo de orice discuție". Solidarul comentator nu poate să nu înșiruie precaut cîteva dintre cele mai stridente "precarități" dramaturgice ale filmului și "mijloacele pirotehnice" ale regizorului, dar sistemul e scos deliberat din culpă pînă la ultimele cuvinte ale textului, calculate de cronicar cu infinită tandrețe. El
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
fi găsiți bani. Confundarea planurilor (după unii autori definiție a prostiei însăși) e în schimb descalificantă pentru un critic și pentru breaslă criticii, în măsura în care o paralizează confuzia. Complice în juriul care a dispus intrarea în producție a ultimelor pelicule C.N.C., comentatorul înainte citat (nu-i vina noastră că-l reîntîlnim) e atît de onorat de împrejurare, încît prezintă malversația sub aură glorioasa, în cheie nostalgica și cu suficienta-i dintotdeauna, acum iresponsabilă: "Iată că n-a trecut nici un an și jumătate
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Alex. Ștefănescu Ion Pop & comp. Anul trecut a aparut (și a și dispărut, aproape neobservat de comentatori) primul volum, literele A-D, dintr-un Dicționar analitic de opere literare românești realizat din inițiativa Catedrei de literatură română, literatura contemporană și teoria literaturii a Facultății de Litere din Cluj. În această întreprindere amplă s-au angajat 29 de
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
cu noi cele mai bune cărți românești din toate timpurile, am putea recurge, ca la un ghid, tot la lucrarea clujenilor. În linii mari, dicționarul îndeplinește această funcție, de indicare a ceea ce are reprezentativ literatura română. Bineînțeles că pentru orice comentator este mare tentația de a se pronunța asupra selecției, de-a o raporta la bibliotecă ideală a literaturii române pe care, în mod sigur, o visează și el. Însă acest mod de a discuta este neloial. Nu se pot așeza
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
în această privință. Astăzi, cănd aflăm o diversitate de opinii "despre" - mai mult sau mai putin sistematizate, într-o succesiune uneori năucitoare - și când foarte frecvent autorii sunt împovărați cu intenții care nu le aparțin, dintr-o irepresibila tentație, a comentatorilor înșiși, de a fi mai autori decât autorul, o doză de modestie, una de metodă și o alta de limpezime în genul înaintașilor ar reprezenta, cred, o alternativă înviorătoare. Iată, de pildă, o posibilă prima notița după un curs pe
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
să se exercite cu maximum de hotărâre în interiorul lor, abia într-aceasta putem recunoaște adevărată noblețe și cea mai mare mândrie a înfăptuitorului. S-ar dovedi, poate, deosebit de utilă și de atrăgătoare elaborarea unui tratat despre condiția formală a artei comentatorilor mai vechi și mai noi, în cazul în care o asemenea carte nu va fi existând deja. Despre regulile și habitudinile unei epoci în abordarea unui text, acelea referitor la care Ammonius, la vremea să, afirmă că "se iau de
Comentând Despre interpretare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17712_a_19037]
-
public concret, prietenilor săi avizi de noutăți culturale. Fraze precum "Integral s^est proposé d^offrir dans ce numéro le grand ballet de la poésie française d^aujourd^hui" incită și acum, după atîta timp. Fondane se dovedește a fi un comentator extrem de lucid al avangardei atît de năbădăioase la noi ca și în alte părți. În cîteva cuvinte reușește să exprime spiritul timpului: "le crime de lèse-poésie n^existait pas jusqu^à ce jour". Și toate acestea pe fundalul luptei împotriva
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
că se-mpreună/mugesc spre luna lung și timp"). De multe ori ironia se naște dintr-o, oricînd posibilă, antropomorfizare a lumii animale. Despre "cască metafizica" a lui Fundoianu (cum spunea Roll în alte împrejurări), despre poezia și atitudinile sale, comentatorii au o ocazie în plus să vorbească cu prilejul acestor două apariții extrem de binevenite. Fondane et l^avant-garde, Petre Răileanu și Michel Carassou, Fondation Culturelle Roumaine, 1999, 176 pag., f. preț. Benjamin Fondane, Paysages/Priveliști, Editura Paralelă 45, 1999, 156
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
Ornea în vârful picioarelor ori de câte ori se apropie de acest subiect. Cititorul care rescrie fiecare carte Volumul cu titlul Portrete este o culegere de articole, publicate inițial, în ultimii trei-patru ani, în periodice (și în primul rând în România literară). Neobosit comentator de cărți, Z. Ornea reușește să nu fie niciodată plictisitor. Principalul element de atracție din textele sale îl constituie însă nu spiritul critic exercitat spectaculos, ci capacitatea de a ordona, de a îmbogăți și de a situa istoric informațiile din
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
sau nu) nu mai au prospețimea impactului de odinioară și, de aceea, ele sînt comentate sporadic, poate chiar în pripă. Nu mai există explozia luărilor de poziție de odinioară. Nu mai există un buchet de arome critice. Există, însă, cîțiva comentatori fideli ai acestui gen de scrieri. Ei se cuvin a fi amintiți tocmai fiindcă de ani de zile fac lucrul acesta și nimeni nu i-a adunat niciodată la un loc. Acești fideli au abordat întotdeauna cărțile despre Gulag cu
Cititorul român fată în fată cu Gulagul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17777_a_19102]
-
stare prin excelență satanica ar fi spus Paul Tillich, citat de Blaga 10) - Mefisto "lucrează împotriva binelui, dar sfârșește prin a face binele". Această idee a lui Goethe, reluată - spune Mircea Eliade, fără nici un fel de altă precizare - de "un comentator recent"11), apare deseori, sub diferite forme, în cărțile lui Vasile Lovinescu și, în general, exprimă un punct de vedere inițiatic, esoteric, frecvent în opera unor teosofi mai vechi și mai noi precum: Fabre d'Olivet (n. 1767), Eliphas Lévi
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
exclusiv sau alternativ. Ambele exprimă o criză a raporturilor eului cu lumea. În cazul melancoliei, această criză se relevă prin preeminenta afectului destructiv-constructiv, în cazul ironiei prin preeminenta conștiinței critice constructiv-destructive (sau prin "construcția negativă" despre care vorbea un alt comentator al limbajului ironic). Spuneam că Lucian Vasiliu ni se pare cel mai caracteristic poet ieșean, întrucît în producția d-sale melancolia și ironia se cumpănesc. Dar, întîi de toate, să-i consemnam reveriile închinate metropolei moldave. Ele dau glas unui
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
-se pe șine mai bine prin film decât prin vorbe. Filmele sale sunt numai filme. Nu sunt deloc debitoare nici teatrului, nici literaturii, nici plasticii. În România acest lucru era foarte rar. Și Mihu a fost, în același timp, un comentator ironic, detașat al oricărei realități; astfel se atașează, în cultura română, marilor spirite ludice. Toate filmele le-a făcut, evident, cu un risc asumat în privința ciocnirii cu banalul și mediocritatea. Și asta în cea mai matură expresie, fără nici un fel
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
buzele multora. Mai rare, deși nu lipsesc, sînt obiecțiile făcute operei propriu-zise. În special românele postbelice își văd știrbit prestigiul. Nici monumentala Istorie a literaturii de la origini pînă în prezent n-a scăpat cu totul de săgețile (unele înveninate) ale comentatorilor. Numai școală păstrează intact soclul cărturarului. Întrebarea este pentru cîtă vreme. Divinului critic de odinioară i-a luat locul un critic tot mai hulit. Pentru varietatea și profunzimea contestației actuale a lui Călinescu, articolul d-lui Gh. Grigurcu, pe care
Hulitul critic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17840_a_19165]
-
ei, si? Te implici sau nu, proporția râului nu se modifică. Prostia pe glob rămâne constantă, doar populația e în continuă creștere." În această stare de spirit, Matei Popa o cunoaște, în casa doctorului Eugen Cernescu - om de lume și comentator cinic al faptelor contemporanilor săi -, pe traducătoarea Anca Negru. În momentul prezentărilor, gazda îi face femeii un portret negativ, involuntar elogios: "Este foarte frumoasă, de fapt se vede și cu ochiul liber, dar nu ne disprețuiește de pe această baricada pe
REVENIRE SPECTACULOASă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17842_a_19167]
-
soră; o mai are și pe Catherine Deneuve goală, în cadă, sub privirile fiului (o relație ușor incestuoasa, și ea, dar, în fine, platonica)! La un moment dat, în film, auzi cum două personaje refugiate din Estul sălbatic (pe care comentatorii occidentali le-au perceput că venind de undeva din Bosnia sau din Kosovo) își spun cîteva replici în românește; am mai descoperit nu demult, cu jenă, într-un film francez plasat la Sarajevo, un general care își răcnea replicile în
Selectia franceză by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17835_a_19160]