362 matches
-
secretă a SUA, "curajul soldatului ei obișnuit", după cum afirma Siegel. Les Daniels, op. cit., p. 65. 618 Cf. Comic Book Confidential. De fapt el a servit armata americană și în mod direct, fiind încorporat, la fel ca alți creatori importanți de comics, precum Siegel sau Eisner. 619 Bradford Wright, op. cit., p. 35. 620 Apariția lui Captain America reprezenta chemarea la arme, și deși nu a fost nici primul, nici ultimul care a ridicat problema în acest mod, a fost cu siguranță cel
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Comic Book Confidential. 649 Chiar dacă respingea ideea de cenzură ca echivalând cu sinuciderea artistică, el se exprimase împotriva benzilor desenate de groază, intrând în polemică nu de puține ori cu Gaines. interviu cu Kim Thompson și Gary Groth în The Comics Journal, nr. 67, 1982. Gaines, în ciuda conflictului deschis cu Wertham, care a fost la un pas de a-l ruina, îi recunoaște acestuia intențiile lăudabile, însă nu îi înțelege ardoarea și inconsecvența demersului (Wertham se exprimase în 1928 în favoarea unei
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
-l ruina, îi recunoaște acestuia intențiile lăudabile, însă nu îi înțelege ardoarea și inconsecvența demersului (Wertham se exprimase în 1928 în favoarea unei cărți interzise, precum și, ulterior, în apărarea unei reviste nudiste). interviu cu Dwight Decker și Gary Groth, în The Comics Journal, nr. 81, 1983. 650 Ibidem. 651 Dez Skinn, op. cit., p. 15. 652 Născut Stanley Lieberman, la New York, în 1922, din părinți evrei emigranți din România. Dodo Niță, Virgil Tomuleț, Dicționarul benzii desenate din România, p. 184. 653 Cf. Comic
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
două decenii, precum Captain America și Namor, prințul Atlantidei. Bradford Wright, op. cit., pp. 207-215. 656 Cf. Comic Book Confidential. 657 Bradford Wright, op. cit., p. 217. Lee gândise totul ca o uriașă campanie publicitară: "am vrut să confer produsului care reprezenta comics Marvel, și într-o oarecare măsură și mie însumi o anume personalitate... în care cititorii să se identifice cu noi și să se atașeze de noi, ca parte a unui in-thing de care lumea exterioară nici măcar nu era conștientă, împărtășind
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Fiction, Science Fiction And Superheroes, p. 157. Seria se apropie de SF-ul cyberpunk, e de părere autorul, în speculațiile asupra avansurilor tehnologiei care ar atenta chiar la supraviețuirea rasei umane. 679 Mike Dubose, Holding Out for a Hero: Reaganism, Comics Book Vigilantes, and Captain America, p. 925. 680 De notat că în anii'80 DC și Marvel dețineau peste 70% din piața mondială de bandă desenată, a căror cifră de afaceri reprezenta dublul ansamblului pieței europene. Eric Maigret, " Strange grandit
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
banda desenată a adoptat tehnici noi: eroii de azi sunt mai mari, mai musculoși, femeile mai sexy, iar imaginile mizează pe un impact maxim "dacă nu știi desena toate grupele de mușchi, nu știi desena", avertiza Christopher Hart Drawing Cutting-Edge Comics, p. 7. 686 Bradford Wright, op. cit., p. 289. 687 Ibid., p. 289. Spiderman, de asemenea, se retrăsese de la locul tragediei, lăsând cale liberă "adevăraților eroi", pompieri, medici, polițiști etc. 688 Charles-Olivier Carbonell, op. cit., p. 8. 689 Philippe Souchet, op. cit., p.
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
719 John Foster, The Slow Death of a Monochromatic World: The Social History of Australia As Seen through Its Children's Comic Books, p. 149. 720 Ibid., p. 150. 721 Wendy Siuyi Wong, Manhua: The Evolution of Hong Kong Cartoons and Comics, p. 25. 722 Ibidem, p. 27. De fapt, primul titlu cu desene în lumea chineză este China Punch din Hong Kong (1867), însă acest magazin lunar de satiră patronat de către un jurnalist britanic apărea în limba engleză și era adresat mai
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Mortimer, în Charles-Olivier Carbonell, op. cit., p. 78. 732 Charles Olivier Carbonell în ibidem, pp. 7-8. 733 Ibidem, p. 7. 734 William Moulton Marston publica în numărul din 1943 al American Scholar articolul intitulat " De ce 100 000 000 de americani citesc comics". Cifra pare ireală dar la vremea respectivă filmele hollywoodiene și banda desenată erau principalele mijloace de divertisment, în absența accesului tuturor la aparate TV. 735 Richard Reynolds, Super Heroes. A Modern Mythology, p. 7. 736 Ibidem, p. 7. 737 Phillipe
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
oamenii normali aici găsindu-și locul și savantul) și eroul fracturat (ambiguitatea este plasată în el însuși, principiile sale nu mai sunt intangibile profil conturat începând cu anii '60). apud. Jean-Luc Gangloff și Catherine Allamel-Rafin op. cit., p. 129. 742 Action Comics, nr. 866, p. 14. Deși cea mai bună mască este absența oricărei măști, dacă contextul oferă un alibi puternic alter-ego-ului, ca în cazul lui Superman/Clark Kent sau al lui Thor/Donald Blake (cf. Richard Reynolds, op. cit., p. 26). 743
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și seriale de televiziune, stimulând și producțiile altor arii culturale, ca Japonia și China, așa-numitele producții manga, blamate pentru stupizenie, vulgaritate și violență extremă, dar care se bucură de o largă apreciere din partea publicului, și care se inspiră din comics și din mitologiile asiatice, aspirând la "ultramodernitate". Philippe Forest, op. cit., p. 297. 803 Apud Danny Fingeroth, op. cit., p. 159. De ce oare, se întreabă Fingeroth, societatea care se prezintă drept cea mai democratică expune mereu instituții impotente, care au nevoie de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul deputaților", cuvânt înregistrat în DOOM2 sub formele variante cortes/cortesuri), *pampers, *snacks, *sticks și, mai nou, în terminologia modei și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
de exemplu, skinheads-ii, apud Stoichițoiu-Ichim 2006: 47). Se pot adăuga și utilizările specializate din terminologia încălțămintei; vezi și recentul mots-uri, de origine franțuzească, Liiceanu, U.I.: 339. Sunt însă și forme cu plural dublu acceptate deja de normă (în DOOM2: comics-uri, cortes-uri, pampers/ș-i, sticks-uri). Interesant de observat că, dacă singularul acceptă introducerea unei noi desinențe (-o, la masculine), pluralul, în schimb, manifestă o clară tendință de respingere a lui "s". 2.2. Femininele Compararea tiparelor flexionare
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
naturii drept subcategorii ale formei, ceea ce, fără îndoială, îi va tulbura pe avocații literaturii non-ficționale. Paterson complică lucrurile cînd include eseul despre arta culinară a lui M.F.K. Fisher, Cum să gătești un lup, memorialul lui Andrea Lee, Jurnal rusesc, și comics-ul lui Art Spiegelman, Șoarecele: Poveștile unui supraviețuitor, o poveste cu caracter biografic bazată pe istoria tatălui care a a supraviețuit Holocaustului. Paterson este profesor al prestigiosului Colegiu de jurnalism al Universității din Maryland. Deci aria lucrărilor care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
risipa economiei, umorul solemnității, eliberarea refulării, prezentul promisiunilor viitorului. Faza II se prezintă ca „societate a dorinței”, întreaga viață cotidiană fiind impregnată de imaginarul beatitudinii consumatorii, de visele cu plaje însorite, de ludism erotic, de mode ostentativ tinere. Muzică rock, comicsuri, fete sumar îmbrăcate, eliberare sexuală, fun morality, design modernist: perioada eroică a consumului a întinerit, a euforizat, a despovărat semnele culturii cotidiene. Prin mijlocirea mitologiilor adolescentine, eliberatoare și nepăsătoare în ce privește viitorul, s-a operat o profundă mutație culturală. În cursul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
ales rurală, care tinde să dispară sau să rămînă la un "folclor" menținut mai mult sau mai puțin artificial, se dezvoltă o cultură de masă alimentată de presa de senzație, de magazinele ilustrate, de benzile desenate pentru tineri, inspirate de "comics-urile" americane, de emisiunile de varietăți difuzate la radio etc. Muzica ușoară, opereta, dar mai ales cîntecul care înainte de război făcuse epocă în "café concertul" din multe țări europene, reușesc să-și găsească pe calcă undelor o audiență care se
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pentru a evita intrarea în război a Statelor Unite. Aceste ziare cu titluri care rețin atenția, cu ilustrații abundente, erau bine adaptate la mentalitatea frustă și la cultura extrem de primară a masei noilor emigranți. Tot ele au impus cu succes formula comics-urilor, benzile desenate, imitațiile poveștilor fără cuvinte și a revistelor umoristice europene pentru copii. Unul dintre primele personaje ale acestor comics-uri, Yellow Kid (1894), a contribuit la supranumirea presei de 1 cent presa galbenă. Ca reacție la excesele din
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
la mentalitatea frustă și la cultura extrem de primară a masei noilor emigranți. Tot ele au impus cu succes formula comics-urilor, benzile desenate, imitațiile poveștilor fără cuvinte și a revistelor umoristice europene pentru copii. Unul dintre primele personaje ale acestor comics-uri, Yellow Kid (1894), a contribuit la supranumirea presei de 1 cent presa galbenă. Ca reacție la excesele din World și Journal, Adolphe Ochs, care cumpărase în 1900 New York Times, a realizat, în cîțiva ani, marele ziar serios, cu informații
by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mondial de Wolfgang Lamprecht (expert cultural, Viena); Ragtime lingvistic de Luigia Tessitore (Universitatea L’Orientale din Napoli); Jazz&Poetry la Beat Generation și în Austria de Thomas Antonic (Universitatea Viena). Criticul berlinez Thomas Wörtche a vorbit despre conexiunile dintre jazz, comics și romanul polițist, în timp ce Stephan Richter, profesor la Neue Jazzschule din München și-a prezentat propria experiență ca instrumentist (clarinet și ghitară) în diverse contexte jazz-poetry. M-a bucurat mult reîntâlnirea cu criticul german Harald Justin, cofondator al uneia dintre
Jazz în cuvânt la Universitatea din Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/2438_a_3763]
-
17, 19). Uriașul (The Hulk) - producție SUA, 2002. Regia: Ang Lee, cu: Eric Bana, Jennifer Connelly, Sam Elliott, Josh Lucas, Nick Nolte. Inițial, personajul Hulk a apărut în 1962 într-o serie de numere ale revistei de benzi desenate „Marvel Comics“, apoi într-un serial de televiziune difuzat de CBS, în care rolul uriașului era deținut de un culturist. De-a lungul timpului, Hulk a suferit numeroase modificări, însă a existat întotdeauna legătura între creatură și Bruce Banner. Omul de știință
Agenda2003-36-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281430_a_282759]
-
autohtone de bandă desenată și va dezvolta o adevărată mișcare. „Avem desenatori de bandă desenată în România și mulți dintre ei sunt cu adevărat talentați“. Publicația este rodul muncii a 26 de tineri din toată țara, care semnează 98% din comicsurile publicate în cele peste o sută de pagini ale revistei. Mai multe detalii, pe www. hardcomics. ro. Preț: 29,00 lei. în librării Șerban Foarță - Rimelări (Ed. Cartea Românească, 18,90 lei); China Miéville - Stația pierzaniei (Ed. Tritonic, 27 lei
Agenda2006-01-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284603_a_285932]
-
scrîșnea sub pași. Alte culori ale apropierii și vîntului; era încă devreme în an, în viața noastră. Rîndunelele erau mari. La început sosite la termen, mici, roze, respirînd în văzduh șopteau povești în jurul patului tău. Pozele lor, cele ale părinților, comicsurile, filmele ți-au modelat inima și sexul. La început sub arborele de cauciuc picurînd lapte, trăind în fragmente într-o limbă, ghemotocit ca un arici: de la ușă, de la ferestre, de la burgul cu cavaleri, de la lacul de argint, de la curțile din
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
în obișnuințele unui intelectual presupus evoluat. Sporadic, „citesc” benzi desenate și azi, fie prin amabilitatea prietenului de-o viață, Marcel Tolcea, care „face să treacă și pe la mine” (cum suna expresia fostului meu profesor de latină din liceu) diverse albume comics (în terminologia de acum), fie, în periplurile franceze, când încremenesc ore în șir parcurgând în FNAC-uri producțiile mai noi sau mai vechi. Niciuna din lecturi nu are însă prospețimea și persistența primei întâlniri cu o revistă peste care am
Prima întâlnire cu Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3067_a_4392]
-
ei sunt de la început împreună, parteneri de o viață, urmărind fiecare în felul său un ideal justițiar în care dincolo de orice tertip avocățesc vinovatul își primește pedeapsa. Rooster (Al Pacino) și Turk (Robert de Niro) alcătuiesc parcă o pereche de comics după porecle (Cocoșul și Curcanul), din ciclul Cow and Chicken, colericul Turk fiind permanent temperat de împăciuitoristul, dar mai complicatul Rooster, exact ca în gagurile cu Stan și Bran, dar și cu atîtea cupluri de pistolari moderni. Li se adaugă
Crime nejustificate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7940_a_9265]
-
maximalist dezvoltat, pe două voci, de Paul Cernat și de Daniel Cristea-Enache. Cel dintâi își contestă, de la o frază la alta, verdictele (p. 134), sugerând că „marii autori au legitimitate estetică nelimitată și intrinsecă” (p. 135). Adică atunci când scrie despre comics-uri împrumutându-le recuzita Thomas Pynchon e bun, pe câtă vreme comics-urile ca atare sunt, tocmai prin recuzită, rele. „Incoerența lasă loc arbitrarului logic.” (p. 135). Sunt cuvintele lui Ion Manolescu, nu ale mele. Argumentului suprem al celuilalt debater (conform căruia
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]
-
Daniel Cristea-Enache. Cel dintâi își contestă, de la o frază la alta, verdictele (p. 134), sugerând că „marii autori au legitimitate estetică nelimitată și intrinsecă” (p. 135). Adică atunci când scrie despre comics-uri împrumutându-le recuzita Thomas Pynchon e bun, pe câtă vreme comics-urile ca atare sunt, tocmai prin recuzită, rele. „Incoerența lasă loc arbitrarului logic.” (p. 135). Sunt cuvintele lui Ion Manolescu, nu ale mele. Argumentului suprem al celuilalt debater (conform căruia literatura care are parte de popularitate e intrinsec viciată estetic
Anii nouăzeci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5614_a_6939]