4,047 matches
-
cunoștința și este extrem de slăbit. Pompierii intervin, dar refuză să-l ducă la spital, „presupunând” că e beat. Apoi, sosește poliția și-i cere actele. Nu are carte de identitate, și nici asigurare. Primește o amendă și este dus la comisariat, unde rămâne mai bine de două ore, În continuare foarte slăbit. În cele din urmă, este chemat un medic pentru analize. S-a rămas așadar tot la prima ipoteză, emisă de pompieri, conform căreia bărbatul este În stare de ebrietate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moldovenească se întrebuințau o mulțime de cuvinte rusești, neînțelese de cea mai mare parte a sătenilor moldoveni [...]. Firește că multe cuvinte rusești făcute de revoluție vor rămîne și mai departe, fiind alipite de veci de graiul moldovenesc (bolșevic, soviet, ispol, comisariat ș. a.). Tot din aceeași pricină s-a hotărît să se învețe în școalele moldovenești buchiile latine (române)“. Interesată să-i atragă pe basarabeni la cauza comunistă, de fapt de realipirea Basarabiei, administrația din RASS Moldovenească recunoștea latinitatea moldovenilor și accepta
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
-a Criminală împărțită în 10 Inspecții, care totalizau un efectiv de 2.893 persoane. Poliția Judiciară din Budapesta avea în subordine Corpul Detectivilor cu cinci brigăzi, fiecare cu un număr variabil de subbrigăzi a 5-14 oameni. În plus, la fiecare comisariat se afla o subbrigadă a Corpului Detectivilor, care se ocupa strict de problemele siguranței statului. În final, Vasile Barbu a prezentat propriile concluzii la care a ajuns și necesitatea impunerii unor măsuri privind securitatea statului român. Astfel, el a considerat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în conducerea și execuția atribuțiilor ce îi reveneau. Astfel, în subordinea sa se aflau opt servicii centrale (printre care Serviciul Poliției Sociale, al Moravurilor și al Informațiilor, structura informativă, compartimentat în cinci birouri) și patru chesturi de sectoare (divizate în comisariate). Inspectoratele Regionale de Poliție, șapte la număr - Ploiești, Iași, Cernăuți, Chișinău, Cluj, Timișoara, Craiova - aveau, fiecare, în subordine câte trei servicii de poliție - administrativă, judiciară și de siguranță - fiind, din acest punct de vedere, organizate pe structura Direcției Generale a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în atribuții atât o muncă informativă, cât și una contrainformativă, indiferent dacă acestea erau efectuate în țară sau peste hotare. Inspectoratul General al Polițiilor a fost organul superior care avea în subordine toate prefecturile de poliție din țară, toate chesturile, comisariatele polițiile urbane, detașamentele și pe cele de la punctele de frontieră. După Unirea celor trei regiuni istorice, activitatea Ministerului de Interne, în ansamblu, s-a extins, treptat, în Basarabia, Bucovina și Transilvania. Prin Decrete-Legi, guvernele Alexandru Marghiloman și general Constantin Coandă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Hanurilor și Camerelor Mobilate (trei birouri); 5. Serviciul Circulației (două birouri); 6. Serviciul Medical; 7. Serviciul Contabilității și Casieriei; 8. Serviciul Gardienilor Publici. Serviciile exterioare au fost reprezentate de patru chesturi de sectoare, divizate la rândul lor în circumscripții polițienești (comisariate) și în comisariate de poliție atașate pe lângă diferite instituții administrative publice. Prin împărțirea poliției generale în poliție administrativă, poliție judiciară și poliție de siguranță (sau informativă), iar acestea fiind subîmpărțite la rândul lor, funcționarii își puteau alege o carieră profesională
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Mobilate (trei birouri); 5. Serviciul Circulației (două birouri); 6. Serviciul Medical; 7. Serviciul Contabilității și Casieriei; 8. Serviciul Gardienilor Publici. Serviciile exterioare au fost reprezentate de patru chesturi de sectoare, divizate la rândul lor în circumscripții polițienești (comisariate) și în comisariate de poliție atașate pe lângă diferite instituții administrative publice. Prin împărțirea poliției generale în poliție administrativă, poliție judiciară și poliție de siguranță (sau informativă), iar acestea fiind subîmpărțite la rândul lor, funcționarii își puteau alege o carieră profesională clară, în care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acționau 300 de detectivi, coordonați de Secția Criminală, iar capitala Ungariei avea organizat un corp de detectivi, subordonat Poliției Judiciare, compus din cinci brigăzi, fiecare structurată în 7-9 subbrigăzi, cu câte un efectiv de 5-14 detectivi. În plus, la fiecare comisariat de poliție exista și o subbrigadă mobilă cu efectivul de până la 16 detectivi. În Berlin, Secția IV-a Criminală avea în coordonare 10 inspecții, cu un efectiv de 2893 funcționari, care acopereau întreg palierul informativ/contrainformativ. Comandantul Regimentului de Jandarmi
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Stat. Administrația locală a fost alcătuită din Administrația Județeană (prefecturi) și Administrația Comunală (municipii, primării urbane reședințe și nereședințe de județ, primării rurale). La rândul ei, administrația exterioară a primit în subordine Inspectoratele administrative, Preturile, Curțile administrative, Inspectoratele, Chesturile, Comisariatele și Detașamentele de Poliție, Subinspectoratele Generale, Inspectoratele, legiunile, Sectoarele, Secțiile și posturile de Jandarmi, unitățile de pompieri, Inspectoratele penitenciare, unitățile penitenciare și de prevedere. Conform Decretului-Lege, atribuțiile generale ale Ministerului de Interne au vizat: 1. Conducerea administrației generale a țării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nu era cunoscut decât de șeful de celulă. Cei arestați de organele de Poliție au fost înaintați închisorii militare din Cluj, iar cercetările au fost continuate de Biroul Statistic Militar din localitate. Câteva zile mai târziu, la 13 aprilie 1940, Comisariatul de Poliție din Carei a arestat, în urma unei informații, pe un cetățean care a intenționat să treacă fraudulos granița în Ungaria. Cu prilejul cercetărilor, acesta a fost identificat în persoana lui Zoltan Sinkovits, dovedit ca agent de legătură al serviciului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
principiul comandamentului unic, când comandantul districtului militar a preluat conducerea militară și politică, iar comisarii politici au rămas ca locțiitori pentru probleme ideologice. O nouă etapă de emancipare a avut loc în 1934 când au fost desființate sovietele militare de pe lângă Comisariatul Apărării, comandanții de districte și de flote. Tot atunci, armata a reușit să obțină șase locuri în Comitetul Central al Partidului Comunist - Iakir, Tuhacevski, Uborevici, Blücher, Budionîi și Egorov. Aceștia au speculat atitudinea „dușmănoasă” a Germaniei și Japoniei față de regimul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ultimul rând, înlocuitorii celor executați se dovediseră slabi militari, fiind apreciați pentru îndeplinirea cu strictețe a ordinelor primite. Mareșalul Egorov, un militar „fără mare valoare”, a comandat Statul Major General (1931-1937), fiind numit apoi prim-adjunct al lui Voroșilov la Comisariatul Poporului pentru Apărare. Generalul de corp de armată Efim Afanasievici Sceadenco, al doilea locțiitor la Comisariatul Poporului pentru Apărare, nu s-a remarcat prin nici o funcție de comandă, ci prin cea de ajutor politic al comandantului Academiei Militare. Comisarul de armată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ordinelor primite. Mareșalul Egorov, un militar „fără mare valoare”, a comandat Statul Major General (1931-1937), fiind numit apoi prim-adjunct al lui Voroșilov la Comisariatul Poporului pentru Apărare. Generalul de corp de armată Efim Afanasievici Sceadenco, al doilea locțiitor la Comisariatul Poporului pentru Apărare, nu s-a remarcat prin nici o funcție de comandă, ci prin cea de ajutor politic al comandantului Academiei Militare. Comisarul de armată gradul II Piotr Alexandrovici Smirnov, caracterizat drept „om de talent, cu calități oratorice, însă un abil
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
o gustare la restaurantul „Pescăruș”. Itinerarul de la Palatul Regal la debarcaderul lacului Floreasca a fost structurat în cinci sectoare, iar jandarmii și gardienii au asigurat posturile de baraj, cordoanele și posturile de pază. Corpul Detectivilor împreună cu Direcția Poliției Judiciare și Comisariatul Special al Lunii Bucureștiului au avut misiunea de a verifica pavilioanele expoziționale și muncitorii care lucrau la amenajarea acestora. D.P.S. s-a interesat și de „sentimentele ce nutresc” cei care s-au aflat în preajma regelui, pentru a preveni manifestări spontane
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
teritorial, organele exterioare ale D.P.S. au fost: - la inspectoratele regionale de poliție, Serviciul de Siguranță, cu patru compartimente; - la chesturi, Serviciul de Siguranță, cu trei compartimente; - la polițiile de reședință, Biroul de Informații pe teren și Biroul Controlul Străinilor. Pentru comisariate și detașamente de poliție nu exista un compartiment special, acestea fiind înglobate într-un singur organ aflat sub conducerea nemijlocită a șefului structurii. În județul Târnava Mică au avut loc mai multe consfătuiri și au fost prezentate analize privind activitatea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
multe consfătuiri și au fost prezentate analize privind activitatea de Poliție Generală a Statului în raza de acțiune a fiecărei unități. Din punct de vedere al organizării polițienești, județul Târnava Mică se afla împărțit între Poliția orașului de reședință Blaj, Comisariatele de Poliție din Dumbrăveni și Târnăveni, respectiv Detașamentele de Poliție de Frontieră din Coroi și Vidrasău. Toate aceste structuri aveau în compunere câte trei birouri: administrativ, ordine (compus din poliție administrativă și poliție judiciară) și poliție de siguranță (alcătuit din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comisarul Ioan Florea, avea în atribuții, printre altele, urmărirea caselor de întâlnire clandestine, evidența vehiculelor, „apără libertatea, proprietatea și siguranța persoanelor”, supravegherea infractorilor recidiviști, executarea de razii și descinderi în localuri publice, identificarea, urmărirea și prinderea infractorilor. Biroul Ordinei din cadrul Comisariatului de Poliție Dumbrăveni a instrumentat, de-a lungul întregului an 1941, 141 de cazuri, printre care patru crime, 45 de delicte (unul contra statului, opt contra persoanelor, 18 contra patrimoniului etc.), 39 de contravenții, două tentative de sinucidere și altele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Iritarea provenea din cauza „conduitei și ținutei arogante și nechibzuite a unor elemente din sânul comunității lor”, care nu respectau sărbătorile naționale, religioase sau legile românești și nici nu arătau respect pentru conducerea statului și guvernului. Problemele cu care se confrunta Comisariatul Dumbrăveni, comandat de comisarul Ioachim Ghișoiu, erau asigurate, din punct de vedere informativ, de către polițiști (agenți, detectivi, ofițeri, gardieni) care își recrutaseră informatori în toate mediile de interes. Detașamentul de Poliție Coroi, aflat la frontiera româno-ungară, a informat permanent despre
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
apropierea comunei Dezmir terenul era împădurit, formând o perdea de protecție pentru informatorii români. Ajunși în localitate, aceștia se îndreptau spre Cluj, de unde puteau pleca în orice direcție doreau. În scopul organizării unei activități informative eficiente, comisarul Dănilă Mureșan, șeful Comisariatului, a recrutat personalul căilor ferate de origine română care însoțea trenurile germane până la Cluj, de la care au fost obținute date de interes din zonă. Pe aceeași linie, au fost punctați și atrași în colaborare intelectuali români din diferite localități - Cojocna
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ale acestei activități: 1. Agentura (agenții de informații ai unităților de poliție și informatorii acoperiți) care au misiunea de a culege informații și de a le raporta în forma în care le-au obținut. 2. Organele de căutare (detașamentele și comisariatele), care primesc rapoartele informative, le verifică și le prezintă eșaloanelor superioare. 3. Organele de interpretare, sinteză și răspândirea informațiilor (poliții de reședință, chesturi, inspectorate regionale, D.G.P.), care centralizează datele primite de la organele de căutare, le interpretează și le exploatează. Elaborarea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
agentul Ion Mustață, ambii din Prefectura Poliției Capitalei, au fost dovediți „în serviciul unei organizații subversive”, căreia i-au comunicat măsurile de urmărire și dispozițiile informative privind membrii mișcării. Cel de-al doilea caz a implicat pe comisarul Brighiu, de la Comisariatul de Poliție Calafat detașat la Ministerul Înzestrării Armatei și Producției de Război, care, împreună cu un agent S.S.I., se îndeletniceau cu traficul de valută și de informații confidențiale, ultimele fiind obținute de la colegii „indiscreți sau binevoitori” din D.G.P. A.1.b
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
revoluției bolșevice de către P.C.R., la 7 noiembrie 1940. Deși în afara legii, mișcarea de stânga a proiectat o serie de acțiuni cu impact mediatic, însă acestea erau deja cunoscute de autorități, care au luat contramăsurile necesare. Printre altele, P.P.C. a cerut comisariatelor să-și organizeze „un serviciu informativ continuu”, alcătuit din rețeaua existentă în întreprinderi, uzine, piețe etc., care să comunice din sfert în sfert de oră evoluția situației din zona afectată. Regimentul de Jandarmi Pedeștri a participat la această acțiune cu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a Axei și aderentă la Pactul Tripartit, urmărind scopuri imperialiste în bazinul carpatic”. Pentru realizarea lucrărilor documentare au fost cooptați Marele Stat Major, Ministerul Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei Naționale, Ministerul Afacerilor Interne (D.P.S., I.G.J., P.P.C.), Ministerul Culturii Naționale, Institutul Statistic, Comisariatul Refugiaților Ardeleni și S.S.I. Fiecare din aceste instituții a primit în responsabilitate unul sau mai multe puncte, împreună cu metodologia aferentă, iar rezultatul trebuia concretizat în elaborarea unor lucrări sintetice sumare și altele parțiale, dar ample, axate pe probleme concrete. S.C.I.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Valonia sau la Bruxelles. Comisia mixtă va putea organiza subcomisii permanente, însărcinate cu supravegherea cooperării în domenii specifice. Articolul 7 Pentru îndeplinirea prevederilor prezentului acord, părțile desemnează următoarele instituții: - în România: Departamentul pentru Integrare Europeană; - pentru Comunitatea Franceză din Belgia: Comisariatul General pentru Relații Internaționale; - pentru Regiunea valona: Administrația Relațiilor Internaționale. Articolul 8 Miniștrii responsabili cu aplicarea prezentului acord, precum și miniștrii cu competențe sectoriale se vor întâlni la intervale fixe pentru a evalua stadiul cooperării și pentru a stabili, dacă se
HOTĂRÂRE nr. 446 din 31 iulie 1998 pentru aprobarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Guvernul Comunităţii Franceze din Belgia şi Guvernul Valon, pe de altă parte, semnat la Bucureşti la 21 mai 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121420_a_122749]
-
Tompea: Se schimbase legea și am făcut șase luni de armată după terminarea facultății. Am terminat facultatea în '73 și am făcut armata în '75-'76 sau '76-'77. S.B.: Dar de ce așa de târziu? D.T.: Așa m-a programat Comisariatul. S.B.: Erați profesor când ați făcut armata? D.T.: Da, eram profesor la liceu. S.B.: Unde ați făcut-o? D.T.: La 1 decembrie am fost convocat la Grădiștea, lângă București, în județul Giurgiu. Ne-am dus cu trenul până la București și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]