6,745 matches
-
prevede condițiile care trebuie îndeplinite pentru acordarea compensațiilor financiare, respectiv ca victima să fie cetățean român, cetățean străin ori apatrid care locuiește legal în România, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii, sau cetățean străin sau apatrid cu reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii. Nu în ultimul rând, alin. (3) al art. 21 din Legea nr. 211/2004 prevede că
DECIZIA nr. 312 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259620]
-
România, cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii, sau cetățean străin sau apatrid cu reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii. Nu în ultimul rând, alin. (3) al art. 21 din Legea nr. 211/2004 prevede că, în cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) și (2) ale art. 21 anterior menționat, compensația financiară
DECIZIA nr. 312 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259620]
-
din 1969 - art. 75 lit. a) și b) din Codul penal în vigoare [art. 22 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 211/2004], fie ipoteza în care victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracțional organizat sau pentru comiterea uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 21 alin. (1) din Legea nr. 211/2004 [art. 22 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 211/2004]. ... 19. Dintre acestea, cea de-a doua ipoteză vizează săvârșirea de către victimă a infracțiunii
DECIZIA nr. 312 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259620]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionuț Leonard Poteraș într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că dispozițiile art. 16 alin. (1
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
să considere că o acțiune în acest sens este imediat necesară pentru a apăra siguranța aeronavei sau a persoanelor din ea împotriva unui act de intervenție ilicită și, dacă acordul sau aranjamentul îi permite, poate lua măsuri pentru a preveni comiterea unor infracțiuni grave. ... 4. Nicio prevedere din prezenta convenție nu trebuie să fie considerată a da naștere unei obligații pentru statele contractante de a implementa un program de securitate cu ofițeri la bord sau de a accepta un acord sau
PROTOCOL din 13 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/253179]
-
comise la bord. ... Articolul XI Articolul 16 paragraful 1 din Convenție va fi înlocuit după cum urmează: Articolul 16 1. infracțiunile săvârșite la bordul unei aeronave sunt considerate, în scopul extrădării între statele contractante, ca fiind săvârșite atât la locul comiterii lor, cât și pe teritoriul statelor contractante cărora Ii s-a adresat solicitarea de a-și stabili jurisdicția în conformitate cu alineatele 2 și 2 bis ale articolului 3. ... Articolul XII Articolul 17 din Convenție va fi înlocuit după cum
PROTOCOL din 13 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/253179]
-
orice cauză în care exercită supravegherea, indiferent de stadiul acesteia. ... 18. Curtea, analizând infracțiunile enumerate la art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, a constatat că acestea prezintă o gravitate însemnată, determinată de importanța valorilor sociale încălcate prin comiterea faptelor, de consecințele produse sau de calitatea făptuitorilor, motiv pentru care, în cazul lor, legiuitorul a prevăzut obligativitatea efectuării urmăririi penale, în mod direct, de către procuror, conform art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală, în considerarea calificării
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
de către contravenient, astfel cum rezultă din prevederile art. 58^1 alin. (4) din Legea nr. 38/2003. Or, aplicarea unei asemenea sancțiuni proprietarului autovehiculului, care nu a participat în niciun fel la săvârșirea infracțiunii și nici nu a avut cunoștință de comiterea acesteia, reprezintă o măsură disproporționată, care încalcă garanțiile constituționale și convenționale ale dreptului de proprietate privată. ... 22. Față de cele expuse, instanța opinează că prevederile art. 58^1 din Legea nr. 38/2003 sunt constituționale numai în măsura în care sancțiunea se
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție“, în sensul dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, se au în vedere tocmai foloasele, avantajele dobândite prin comiterea infracțiunii de corupție (în sensul generic reținut mai sus), respectiv bani, bunuri, valori, orice avantaje patrimoniale necuvenite, a căror valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro. Astfel, instanțele au apreciat că, dacă „folosul necuvenit“ obținut de
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
dintre termenii utilizați de art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 nu face trimitere la „folos“. Prin obiectul infracțiunii de corupție se înțelege suma de bani sau bunul remis, pretins, promis, oferit sau acceptat ca urmare a comiterii uneia dintre infracțiunile de corupție, respectiv de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență (reglementate în capitolul III secțiunea a 2-a din Legea nr. 78/2000) și nu a altor infracțiuni reglementate de Legea
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție“, în sensul dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2002, se au în vedere tocmai foloasele, avantajele dobândite nu numai prin comiterea infracțiunii de corupție, ci și prin săvârșirea infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, astfel încât acest criteriu de determinare a competenței Direcției Naționale Anticorupție este aplicabil și acestor infracțiuni. Astfel, instanțele au apreciat că, dacă „folosul necuvenit“ obținut de funcționarul public
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
și și-a desfășurat activitățile infracționale un grup infracțional organizat, în accepțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară), cu o structură bine determinată, în scopul obținerii ilicite de beneficii materiale sau alte foloase, prin comiterea de infracțiuni de șantaj și a altor infracțiuni cu violență. Membrii grupării își exercitau controlul asupra unor cartiere, zone și piețe din municipiul Suceava, unde, prin folosirea forței și a amenințărilor, percepeau „taxe de protecție“ și „taxe de șmecher“ și
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
anterior menționate a declarat apel, printre alții, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, solicitând condamnarea la pedeapsa închisorii a inculpaților în cazul cărora s-a dispus încetarea procesului penal sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară), întrucât în mod eronat s-a reținut ca fiind intervenită prescripția răspunderii penale, în condițiile în care, în considerarea limitei maxime a pedepsei (20 de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
noțiunii de pedeapsă prevăzută de lege care se referă la infracțiuni în forma-tip, astfel încât termenul de prescripție a răspunderii penale nu poate fi influențat de situația particulară a sancționării unei infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat pentru comiterea unei infracțiuni-scop mai ușoare. În a doua opinie, susținută de magistrații Curții de Apel București, Curții de Apel Iași, Curții de Apel Oradea, Curții de Apel Galați (opinie majoritară), Secției I penale a Tribunalului București, Secției penale a Tribunalului
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
să le comită, în situații de fapt distincte, ori infracțiuni la care s-a raportat acesta în vreun alt fel sau infracțiuni conexe celei comise de către subiectul activ în cauză. Prin urmare, separat de orice aspecte care țin de comiterea sa în concret, infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, reglementată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 (formularea anterioară datei de 1 februarie 2014) sunt menite a impune o sublimită sancționatorie maximă care nu poate fi depășită în stabilirea pedepsei concrete individualizate judiciar de către instanță, ca efect al reținerii comiterii respectivei infracțiuni în sarcina unei anumite persoane. Aceste sublimite sunt influențate de situația de fapt reținută și de aspecte conexe, fiind, după caz, aplicabile sau nu. Ele nu pot însă modifica pedeapsa legală, cea prevăzută de lege, unică/singulară și inflexibilă
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
ipoteze care nu pot și nu trebuie să fie influențate de particularități ale unor situații de fapt, impunând soluții identice în toate cazurile de reținere a incidenței lor (precum: unicitatea termenului de prescripție a răspunderii penale în raport de reținerea comiterii unui tip de infracțiune - într-una și aceeași variantă normativă, separat de chestiuni de fapt conjuncturale care pot fi prezente în unele cazuri și care pot lipsi în alte spețe determinate). ... V.2. Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu, Facultatea de Drept
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
269 alin. (2) și art. 270 alin. (2) din Codul penal actual etc., reprezintă texte menite a impune o sublimită sancționatoare maximă care nu poate fi depășită în stabilirea pedepsei concrete individualizate judiciar de către instanță, ca efect al reținerii comiterii respectivei infracțiuni în sarcina unei anumite persoane. Aceste sublimite sunt influențate de situația de fapt reținută și de aspecte conexe, fiind uneori posibil a se aplica, iar alteori nu, însă în concret nu pot modifica pedeapsa prevăzută de lege pentru
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
de peste 20 de ani ori detențiunea pe viață, infracțiuni nesăvârșite, care nu ar conduce la activarea limitei de pedeapsă în vederea calculului termenului de prescripție a răspunderii penale, în antiteză cu situația în care s-ar avea în vedere comiterea unor infracțiuni de o gravitate mai redusă. Cum subliniam în precedent, împrejurarea că asocierea infracțională are ca obiectiv comiterea unor infracțiuni de un pericol generic mai redus sau mai grav decât cel al constituirii înseși a grupului organizat nu are
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
pedeapsă în vederea calculului termenului de prescripție a răspunderii penale, în antiteză cu situația în care s-ar avea în vedere comiterea unor infracțiuni de o gravitate mai redusă. Cum subliniam în precedent, împrejurarea că asocierea infracțională are ca obiectiv comiterea unor infracțiuni de un pericol generic mai redus sau mai grav decât cel al constituirii înseși a grupului organizat nu are efecte asupra reducerii maximului special al „pedepsei prevăzute de lege“ pentru această infracțiune, în configurarea și stabilirea termenelor de
DECIZIA nr. 75 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251724]
-
penale. Prescripția răspunderii penale constă în stingerea raportului juridic penal de conflict și, prin aceasta, în stingerea dreptului statului de a trage la răspundere penală persoana care săvârșește o infracțiune, după trecerea unui anumit interval de timp de la data comiterii acesteia, respectiv după scurgerea termenului de prescripție. ... 16. Totodată, prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018, paragraful 22, Curtea Constituțională a arătat că instituția prescripției
DECIZIA nr. 816 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252512]
-
mai încalce legea. Pe de altă parte, reglementarea oricărei restrângeri a exercițiului unui drept ori al unei libertăți fundamentale trebuie să urmărească unul dintre scopurile expres prevăzute de Legea fundamentală. Curtea a reținut că sancțiunile disciplinare sunt aplicabile în cazul comiterii de către condamnat a unei abateri disciplinare ce se circumscrie încălcării obligațiilor și interdicțiilor impuse de art. 81 și 82 din Legea nr. 254/2013, precum și încălcării altor obligații și interdicții prevăzute ca abateri disciplinare în alte acte normative. Astfel
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
baza art. 476 alin. (1) din Codul de procedură penală raportat la art. 475 din Codul de procedură penală, solicită pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă dobânzile și penalitățile se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, sau dobânzile și penalitățile se calculează doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei“. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Dacă dobânzile și penalitățile se aplică la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, sau dobânzile și penalitățile se calculează doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei“. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) raportat la art. 473 alin. (8) din Codul de procedură penală și art. 36 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]
-
sesizării și pronunțarea unei decizii prin care să se dezlege chestiunea de drept supusă analizei. De asemenea, a precizat că punctul de vedere al procurorului general este în sensul că „dobânzile și penalitățile se aplică doar la prejudiciul produs prin comiterea faptei, și nu la prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul“. În susținerea acestei orientări, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a arătat că, în raport cu dispozițiile art. 1
DECIZIA nr. 66 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251198]