496 matches
-
din mai 1997, Consiliul European de la Luxembourg a decis ca Uniunea Europeană să înceapă negocierile de aderare cu Cipru, Ungaria, Polonia, Estonia, Republica Cehă și Slovenia. S-a considerat că celelalte state aplicante, printre care și România, aveau probleme majore în compatibilizarea cu criteriile de aderare, așa că negocierile de aderare au debutat doar cu cele șase țări menționate, la sfârșitul lunii martie 1998. În realitate, noi credem că formularea deciziei Consiliului European de la Luxembourg a folosit pretextul "diferențierii" gradului pregătirii țărilor aplicante
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
argumentarea care se realizează pe parcursul desfășurării negocierii de aderare, mai amintim fișa de fundamentare. Aceasta reprezintă un instrument de evaluare și programare a compatibilității situației din statul candidat cu fiecare act normativ comunitar. Pe lângă operațiunea de evaluare a gradului de compatibilizare, fișa de fundamentare mai poate veni cu propuneri de soluții legislative și administrativ-instituționale, precum și cu detalieri ale impactului bugetar și economico-social. Bineînțeles, nu există astfel de documente/instrumente standard, acestea trebuind să fie adaptate specificului domeniului și situației. Procedura definitivării
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
medico-farmaceutic, începând cu anul universitar 2003-2004, anul I de studiu, a unor noi planuri de învățământ (curricula) în acest domeniu, care respectă prevederile Directivelor sectoriale ale Uniunii Europene. În cadrul reuniunii au fost aprobate conținutul minimal și natura modificărilor necesare pentru compatibilizarea curriculară, în acord cu Directivele UE pentru: medicină, medicină dentară, farmacie, asistenți medicali generaliști, asistenți medicali licențiați (absolvenți de facultate, cu durata de 4 ani) și moașe licențiate (absolvente de facultate, cu durata de 4 ani). S-a convenit, de
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
promovarea investițiilor directe cu impact semnifcativ, Legea Farmaciilor) trebuiau să facă obiectul aprobării de către Consiliul Concurenței. În cazul în care Consiliul constata că măsura respectivă era incompatibilă, aceasta trebuia stopată sau compatibilizată. Consiliul Concurenței trebuia să urmărească și să asigure compatibilizarea și a altor scheme - Legea privind accelerarea privatizării, Ordonanța de Urgență privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat. De asemenea, Uniunea Europeană invita România să transmită
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de Urgență privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat. De asemenea, Uniunea Europeană invita România să transmită Comisiei Europene varianta consolidată a schemelor modificate pentru scopul compatibilizării cu prevederile acquis-ului. Totodată, se recomanda ca toate schemele viitoare de ajutor de stat (inclusiv ajutor fiscal) să fie notificate Consiliului Concurenței înainte de a fi adoptate. României i s-a recomandat să elaboreze, cu asistența Comisiei Europene, un plan care
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
ajutor de stat în sensul cunoașterii și aplicării corecte a legislației în domeniul ajutorului de stat. În cadrul acestui grup de lucru s-a desfășurat o amplă activitate de colaborare cu ministerele furnizoare de ajutor de stat în vederea stabilirii, analizării și compatibilizării ajutoarelor de stat existente, respectiv a schemelor de ajutor de stat care vor rămâne în vigoare după aderare. Promovarea culturii concurenței Au fost prezentate metodele folosite de Consiliul Concurenței pentru a promova cultura concurenței. Astfel de activități urmăreau creșterea transparenței
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
abrogat de Guvern. Ajutorul de stat Dezvoltări legislative Au fost prezentate amendamentele aduse Legii ajutorului de stat, în principal: * Introducerea obligației de a notifica ajutoarele cu caracter social; * Întărirea controlului actelor normative cu rang de lege. Era prezentat procesul de compatibilizare a schemelor de ajutor de stat prevăzute de acte normative: * Amendarea Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea forței de muncă; * Amendarea Legii nr.84/1992, privind regimul zonelor libere; * Amendarea OUG nr.24/1998, privind
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
au înființat în cadrul ministerelor furnizoare, precum și dialogul profesional în vederea înțelegerii și aplicării corespunzătoare a legislației ajutorului de stat. În cadrul acestui grup de lucru se desfășura o activitate de colaborare cu ministerele furnizoare de ajutor de stat în vederea stabilirii, analizării și compatibilizării ajutoarelor de stat existente, respectiv a schemelor de ajutor de stat care vor rămâne în vigoare după aderare. S-a decis ca întâlnirile Grupului de lucru să fie lunare. În vederea asigurării transparenței deciziilor privind ajutorul de stat, Consiliul Concurenței, luând
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
stat. Din evaluarea efectuată a rezultat că: 36% din actele normative au fost abrogate sau și-au încetat aplicabilitatea, ori vizau domeniul agriculturii; 28% nu conțineau elemente de ajutor de stat; 20% erau compatibile și 16% erau în curs de compatibilizare. În baza noilor atribuții prevăzute de lege, se încheia activitatea de evaluare a măsurilor de ajutor de stat care au făcut obiectul celor 135 decizii de autorizare emise de Consiliul Concurenței, în perioada 2000-2002. Obiectivul acestei activități l-a constituit
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
sistemul de antrepozitare fiscală. România urma să-și alinieze legislația privitoare la impozitarea directă cu prevederile comunitare, pentru a fi în conformitate cu prevederile Codului de Conduită pentru Impozitarea Afacerilor. Trebuia să fie revizuită legislația în vederea eliminării măsurilor fiscale potențial neconforme, în vederea compatibilizării până la aderare cu Codul de Conduită privind Impozitarea Afacerii, în aceeași măsură ca și Statele Membre. Cu toate eforturile depuse de România în 2001-2002, capacitatea administrativă a autorităților fiscale a rămas slabă, fapt dovedit de persistența fraudei în domeniul rambursării
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
al zonelor libere, prevederile cuprinse în Codul vamal al României erau în concordanță cu reglementările din legislația vamală comunitară. Pentru îmbunătățirea legislației privind statutul zonelor libere, s-a hotărât modificarea Legii nr. 84/1992, privind regimul zonelor libere, în contextul compatibilizării ajutoarelor de stat acordate operatorilor din zonele libere, constituindu-se un Grup de lucru alcătuit din reprezentanți ai Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Dezvoltării și Prognozei, Consiliului Concurenței, Ministerului Finanțelor Publice Direcția Generală a Vămilor
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pentru a face față calității de stat membru al UE. De asemenea, negocierile de aderare se poartă și asupra gradului de adoptare și de aplicare a acquis-ului comunitar. Pentru asigurarea unei mai bune coordonări a procesului de armonizare legislativă și compatibilizare administrativă, în timpul negocierilor acquis-ul comunitar este împărțit în capitole de negociere. Formal, negocierile au loc în cadrul unei conferințe interguvernamentale, care reunește, pe de o parte, Statele Membre și, de cealaltă parte, statul aplicant. Pentru fiecare capitol de negociere UE stabilește
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
atunci"17. Altfel spus, părțile pozitive ale legiuirii, deloc puține sau neînsemnate, în pofida menținerii sau consacrării unor principii anacronice și retrograde, care au frânat ritmul sau cadența evoluției, au contribuit efectiv la procesul de modernizare a societății românești și la compatibilizarea graduală a acesteia cu rigorile civilizației europene. Sugestivă, chiar dacă poartă pecetea subiectivismului inerent datorat legăturilor sale speciale cu Pavel Kisselev, este și opinia în materie exprimată de principele Nicolae Suțu: Niciodată o reformă introdusă în instituțiile noastre nu va avea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Europe a cunoașterii și formarea identității europene / 70 2.3.1. Educația și unitatea europeană / 70 2.3.2. Educația și economia globală / 71 2.3.3. Societatea educațională (learning society) și societatea cunoașterii (knowledge society) / 73 2.3.4. Compatibilizarea sistemelor de educație și formare / 76 2.3.5. Crearea spațiului european liber pentru educație / 84 2.4. Statele Unite și Marea Britanie economia pieței libere aplicată la educație / 85 2.4.1. Învățământul și filosofia pieței libere / 86 2.4.2
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Totuși, o serie de experimente și experiențe interesante aflate în curs de desfășurare în prezent sunt legate de curentul actual al integrării economice și politice. Este vorba, printre altele, de propunerile de sensibilizare a elevilor la culturile străine, proiectele de "compatibilizare a programelor în învățământul superior, accentul pus pe formarea forței de muncă competentă care să permită țărilor intrarea în competiție la nivel mondial, preocuparea pentru eficiența în formarea competențelor de bază și avansate, aplicabile într-o societate imprevizibilă în situațiile
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
diferite mijloace și servicii astfel încât să promoveze la scară largă alfabetizarea digitală, să dezvolte campusurile virtuale europene, legăturile electronice între școlile din Europa (e-twinning of schools) și utilizarea novatoare a celor mai bune practici și a cooperării. 2.3.4. Compatibilizarea sistemelor de educație și formare În același timp, educația permanentă presupune ca fiecare cetățean să-și poată folosi studiile și competențele oriunde în Europa. Această recunoaștere presupune, pe de o parte, compatibilizarea sistemelor de educație și formare prin crearea și
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
bune practici și a cooperării. 2.3.4. Compatibilizarea sistemelor de educație și formare În același timp, educația permanentă presupune ca fiecare cetățean să-și poată folosi studiile și competențele oriunde în Europa. Această recunoaștere presupune, pe de o parte, compatibilizarea sistemelor de educație și formare prin crearea și adoptarea, de comun acord, a unor indicatori și standarde comune de calitate, și, pe de altă parte, îmbunătățirea transparenței calificărilor prin crearea unui cadru unic EUROPASS. Primul document care subliniază o abordare
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în lume, atât din punctul de vedere al atractivității pentru studenți și profesori, cât și din perspectiva activităților de cercetare. Recunoașterea studiilor, formării și angajării de-a lungul Europei. Promovarea cooperării între organizațiile responsabile și autorități în vederea unei mai mari compatibilizări în asigurarea și acreditarea calității programelor educaționale. Promovarea transparenței informației în educație și a oportunităților în vederea creării unui spațiu european liber pentru educație. Promovarea unei dimensiuni europene de învățare și formare. Procentajul studenților și a celor aflați în sistemul de
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
the Development of Vonational Training Cedefop) lucrează aproape de programul LEONARDO DA VINCI și de eforturile de a construi Europass-ul de formare (inițial Cardul de Competențe Personale). Acum Centrul funcționează ca un intermediar între conducerea UE și statele membre, contribuind la compatibilizarea politicilor vocaționale și, în consecință, la unitatea europeană. Centrul operează o Rețea de Documentare astfel încât să mențină un flux continuu de informație despre educația vocațională între statele membre. Alături de aceste programe, o altă inițiativă majoră a fost implementată în 2003
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care are loc pentru România ca urmare a integrării sale în lumea dezvoltată a Europei se referă la modificarea criteriilor de evaluare a tranziției românești. Așa cum am spus deja, tranziția postcomunistă s-a desfășurat pe cele trei mari direcții de compatibilizare dintre societatea românească și societatea capitalistă dezvoltată și democratică a Occidentului. Dacă ar fi fost lăsată la periferia sistemului internațional al lumii dezvoltate, precum sudul bazinului mediteranean sau țările Asiei de Sud-Est, această compatibilizare ar fi fost suficientă. Dar pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
pe cele trei mari direcții de compatibilizare dintre societatea românească și societatea capitalistă dezvoltată și democratică a Occidentului. Dacă ar fi fost lăsată la periferia sistemului internațional al lumii dezvoltate, precum sudul bazinului mediteranean sau țările Asiei de Sud-Est, această compatibilizare ar fi fost suficientă. Dar pentru că, din motive strategice și ideologice, România a fost inclusă în centrul lumii occidentale dezvoltate - precum Spania și Portugalia cu câteva decenii mai devreme; sau Grecia, cu și mai mult timp în urmă - la criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din structura socială fundamentală. De aceea, defavorizarea grupurilor marginale - copiii instituționalizați, bolnavii psihic, deținuții, rromii, familiile monoparentale etc. - ia forme grave, care nu sunt proprii societății românești. Pentru politicienii români și chiar pentru opinia publică românească, faptul că efortul de compatibilizare cu Occidentul al societății postcomuniste românești a depins în mare măsură de creșterea prosperității acestor grupuri marginale a fost adesea privit ca o „sâcâială” din partea occidentalilor, menită mai degrabă să legitimeze în rândul opiniei publice occidentale rezerve politice față de integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
câteva discipline școlare, dar, în schimb, inițiat încă din școală în câteva subtilități ce țin de viața efectivă poate deveni un preambul pentru o bună instalare în lumea reală. Cum se poate ieși din această situație? Printr-o apropiere și compatibilizare atât a profilului performanțelor cerute în cele două situații (școala și societatea), cât și a criteriilor subsecvente de valorizare a lor. Așadar, paradoxul invocat mai sus nu ține de o fatală antinomie axiologică, ci de o neconcordanță de finalități și
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de lungă durată în care strategiile de abordare să se sprijine pe criterii esențiale, vizând realizarea unui sistem performant, prin promovarea pe baza meritocrației, și nu a nepotismelor, a relațiilor de cumetrie, prin îndeplinirea unor norme academice bine stabilite, prin compatibilizarea cu standardele europene de cercetare. Componenta cercetării trebuie reinclusă și bine regândită în mecanismul universitar, precum se întâmplă în tradiția occidentală, pentru a putea contribui la consolidarea mediului academic, axat numai pe dimensiunea didactică - și aceasta destul de inconsistentă, printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a lungul întregului proces de inovare. Datorită naturii diverse a indicatorilor, precum și a faptului că fiecare dintre aceștia exprimă în mod diferit eficiența parțială a proiectului, agregarea indicatorilor în cadrul sistemului de evaluare a eficienței trebuie să permită, în primul rând, compatibilizarea acestora. Aceasta se poate realiza prin intermediul metodei utilităților, elaborată de John V. Neumann și Oscar Morgenstern în 1944 pentru fundamentarea deciziilor în condiții de incertitudine, care se bazează pe utilitatea proceselor și fenomenelor caracterizate monocriterial<footnote Stăncioiu, I., Militaru, Gh.
Managementul inovarii by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]