27,552 matches
-
încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii, cerere care se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, instanța pronunțându-se prin încheiere irevocabilă. Curtea observă că astfel cum reiese din cadrul legislativ analizat, persoana fizică beneficiază de calea de atac a reexaminării doar împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, spre
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
și se vor vira către Baroul București, pentru avocați [...], A.C. [a doua reclamantă], S.C. [al treilea reclamant] și D.D.L. [prima reclamantă]. ... 10. Reclamanții au prezentat patru înscrisuri intitulate „Referat privind plata onorariilor de către Ministerul Justiției“, semnat de B.C., președintele completului de judecată care a soluționat cauza penală în speță și președintele Judecătoriei Sector 2 București. După cum reiese din referatele întocmite la 9 și 21 octombrie 2014, valoarea totală a onorariilor calculate a fost de 428.400 lei (RON) (91.412 EUR
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
fost necesară decât din punct de vedere strict procedural pentru a asigura rapiditatea procedurii, că apărarea lor comună a fost, în realitate, în beneficiul tuturor părților civile și că, în orice caz, pretențiile părților civile nu au fost analizate de completul instanței de fond. Tribunalul a susținut că suma de 150 lei stabilită pentru a asigura reprezentarea din oficiu a fiecărei părți civile, astfel cum se prevede în Protocolul încheiat la 1 decembrie 2008 între Uniunea Națională a Barourilor din România
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT ÎN MATERIE PENALĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 81 din 27 ianuarie 2022 Dosar nr. 1.607/1/2021 Daniel Grădinaru - președintele Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului Săndel Lucian Macavei - judecător la Secția penală Simona Elena Cîrnaru - judecător la Secția penală Laura Mihaela Soane - judecător la Secția penală Ioana Alina Ilie - judecător la Secția penală Andrei Claudiu Rus - judecător la Secția penală Simona Daniela Encean - judecător la
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
exprimate și argumentate juridic. Din analiza dispozițiilor art. 426 lit. d) teza I din Codul de procedură penală rezultă că acestea sunt clare și explicite, în sensul că privesc în mod strict situația în care o normă legală privind compunerea completului de apel a fost încălcată, nu și cazul în care completul a dispus o soluție dată în competența unei alte instanțe. În consecință, în raport cu aspectele expuse, doamna procuror a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea de Apel București, Secția I penală. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele: I. Titularul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
definitive pronunțate de instanțe judecătorești diferite, cu soluții diametral opuse, respectiv o soluție de admitere a plângerii formulate și de desființare a ordonanței de clasare și o soluție de respingere, ca nefondată, a plângerii petentei. ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Rezumând problema de drept invocată, completul care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că instanța de control judiciar învestită cu soluționarea apelului a desființat o
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
plângerii formulate și de desființare a ordonanței de clasare și o soluție de respingere, ca nefondată, a plângerii petentei. ... III. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție Rezumând problema de drept invocată, completul care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că instanța de control judiciar învestită cu soluționarea apelului a desființat o încheiere pronunțată în procedura de cameră preliminară, în condițiile în care, potrivit art. 341 alin. (10
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
încheiere ce nu a fost contestată. Curtea de apel a concluzionat în sensul că revine Înaltei Curți de Casație și Justiție să lămurească dacă, pe calea contestației în anulare, se poate analiza o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de atac cu care era sesizat, nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În opinia completului de judecată, această situație nu ar trebui să poată fi
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
poate analiza o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de atac cu care era sesizat, nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În opinia completului de judecată, această situație nu ar trebui să poată fi analizată pe calea unei căi de atac de retractare, precum cea a contestației în anulare, ci pe calea unei căi de reformare, cu toate că nu există în procedura penală
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Facultatea de drept, Catedra de drept public și științe administrative, în punctul de vedere formulat, a opinat în sensul că în calea extraordinară de atac a contestației în anulare se poate analiza o eventuală greșită aplicare a legii de către completul de apel care, deși legal constituit raportat la calea de atac cu care era sesizat, nu a fost legal constituit din punctul de vedere al soluției pronunțate. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că, din perspectiva art.
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de vedere s-a arătat că, din perspectiva art. 3 alin (3) din Codul de procedură penală, fiecare judecător de la o instanță poate exercita funcții diferite, dar nu în aceeași cauză, cu excepțiile expres stabilite prin lege. În speță, completul în compunere de doi judecători, având funcția de judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
funcția de judecată învestit cu soluționarea unui apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai alcătuirea completului din perspectiva numărului de judecători, ci trebuie ca alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
apel, practic a exercitat (printr-o autosesizare implicită) concomitent și o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai alcătuirea completului din perspectiva numărului de judecători, ci trebuie ca alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
o altă funcție, respectiv de judecător de cameră preliminară. Noțiunea de compunere este indisolubil legată de noțiunea de competență. O compunere legală a completului de judecată presupune nu numai alcătuirea completului din perspectiva numărului de judecători, ci trebuie ca alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
alcătuirea completului să respecte normele care reglementează separarea funcțiilor judiciare. În situația concretă însă poate fi aplicabil art. 426 lit. d) teza finală (a existat un caz de incompatibilitate) din Codul de procedură penală prin raportare la soluția dată deoarece completul învestit cu soluționarea apelului, exercitând funcția de judecată, a admis apelul, a desființat sentința, însă a desființat și încheierea de ședință pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, respingând plângerea formulată împotriva unei ordonanțe de clasare. ... V.2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nu influențează soluționarea pe fond a cauzei în care a fost identificată pretinsa problemă de drept întrucât nu au fost analizate nici măcar condițiile de admisibilitate în principiu a acestei contestații în anulare. Având în vedere aceste aspecte, sesizarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost apreciată ca fiind inadmisibilă întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală. ... B. Analiza pe fond a chestiunii de drept în discuție Făcând aplicarea dispozițiilor Codului
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
atac. Instanța de control judiciar trebuie să stabilească calificarea corectă a căii de atac întrucât de acest aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
aspect depinde verificarea propriei competențe de a soluționa respectiva cale de atac, inclusiv verificarea - din oficiu sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
sau la cerere - a corectei compuneri a completului de judecată. Potrivit dispozițiilor art. 354 alin. (1) din Codul de procedură penală, instanța judecă în complet de judecată, a cărui compunere este cea prevăzută de lege, iar dispozițiile privitoare la compunerea completurilor de judecată le regăsim, în principal, în titlul II din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raportat la toate aceste considerații teoretice, având în vedere speța ce a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat că
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
aplicabile și în cazul în care o instanță de apel, compusă potrivit legii pentru acea cale de atac, a dispus o soluție care putea fi pronunțată doar de o altă instanță și pentru care legea prevedea o altă compunere a completului. Din analiza dispozițiilor art. 426 lit. d) teza I din Codul de procedură penală rezultă că acestea sunt clare și explicite, în sensul că privesc în mod strict situația în care o normă legală privind compunerea completului de apel a
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
altă compunere a completului. Din analiza dispozițiilor art. 426 lit. d) teza I din Codul de procedură penală rezultă că acestea sunt clare și explicite, în sensul că privesc în mod strict situația în care o normă legală privind compunerea completului de apel a fost încălcată, nu și cazul în care acesta a dispus o soluție dată în competența unei alte instanțe. Astfel, o instanță nu este compusă potrivit legii în cazul în care sunt încălcate prevederile legale care stabilesc compunerea
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de apel a fost încălcată, nu și cazul în care acesta a dispus o soluție dată în competența unei alte instanțe. Astfel, o instanță nu este compusă potrivit legii în cazul în care sunt încălcate prevederile legale care stabilesc compunerea completului sub aspect constitutiv (alcătuirea completului cu numărul de judecători prevăzut de lege) și cu judecători care au îndreptățirea legală să ia parte la formarea lui (când dispozițiile legale stabilesc că anumite categorii de cauze, cum ar fi, de exemplu, cele
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
nu și cazul în care acesta a dispus o soluție dată în competența unei alte instanțe. Astfel, o instanță nu este compusă potrivit legii în cazul în care sunt încălcate prevederile legale care stabilesc compunerea completului sub aspect constitutiv (alcătuirea completului cu numărul de judecători prevăzut de lege) și cu judecători care au îndreptățirea legală să ia parte la formarea lui (când dispozițiile legale stabilesc că anumite categorii de cauze, cum ar fi, de exemplu, cele cu inculpați minori, sunt judecate
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
în Dosarul nr. 1.629/2/2021, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, reține următoarele: Analiza condițiilor de admisibilitate În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]