1,332 matches
-
modernă prezentat de pictorul bucureștean MIHAI CĂTRUNĂ. Elevii participanți și-au manifestat interesul față de creația pictorului. MIHAI CĂTRUNĂ rostit câteva emoționante cuvinte, subliniind rolul și importanța artelor plastice în contextul contemporan și ne-a împărtășit câteva dintre micile sale secrete compoziționale. Graficele sale au meritat ovațiile și aplauzele "la scenă deschisă". Despre creațiile artistului, Gheorghe A. Stroia a spus: " În lucrările pictorului bucureștean, constanta este dată de amestecul luminii și întunericului, împletirea apelor mării cu norii cerului înalt, de razele cunoașterii
TOAMNĂ CULTURALĂ ADJUDEANĂ – EDIŢIA A XXXV-A: INSTANTANEE LITERAR-ARTISTICE ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344997_a_346326]
-
creatoare. Prin această artă iubește cu noblețe viața și trăiește prin ea cu intensitate. Dora Alina Romanescu este o ființă sensibilă și sentimentală, creează opere literare cu o arhitectură de o rară frumusețe. Construcția lor are la bază o structură compozițională bine închegată, un limbaj artistic autentic, iar mesajul se declină într-un stil armonios. Ea modelează sentimente și conturează un peisaj uman pe care îl împrumută din realitatea contemporană. Realismul operei sale este plin de culoare epică în care fraza
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
ele pe toate ulițele orașului.” La apariție, romanul „Craii de curtea veche”, s-a bucurat de elogiile mai tuturor criticilor de la Perpessicius până la poetul Ion Barbu. Și nu este un roman propriu-zis ci mai mult o narațiune lipsită de arhitectura compozițională a unui roman. Episoadele nu au o evoluție liniară ci una contorsionată, întreruptă cu reveniri și divagații, pendulând între real și ireal. George Călinescu arată că aici întânlim „ o savoare ciudată, un aer de puternică originalitate, o mișcare moale, voluptoasă
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
din ambele povestiri: Florin-Florea, Ana-Anița, Gelatu-Călăul. Mai specifică autoarea că al doilea exemplu ales, în persoana scriitorului Mircea Cărtărescu, cunoaște foarte bine psihologia și limbajul elevilor, îmbinând în opera sa, aspecte ale cotidianului și elemente fantastice, recurgând la modalități originale compoziționale. Textul lui are ca temă scrisul și el folosește tehnica povestirii în ramă. Fragmentul de roman haiducesc este cuprins în povestirea despre Florin și colegii lui, iar aceasta, la rândul ei, face parte din povestirea despre scriitorul Florescu (identificabil cu
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
și mai sănătoase clase sociale românești. Acele pagini se adaugă amărăciunii de ansamblu a “jurnalului”. Urmând, la nivel “anecdotic”, un fir cronologic așezat pe elemente evenimențiale (cu necesare întoarceri recapitulative), cartea demonstrează o consecvență stilistică și o coeziune a elementelor compoziționale admirabile. Întreaga creație epică se întemeiază pe o autenticitate ce chiar face concurență stării civile. “Feliile de viață” nu se desprind din întreg, iar din “dosarele de existență” sunt atașate, la sfârșitul cărții, fotocopii. Narațiunea, accesibilă și clară, fără înzorzonări
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
ochii în noi au plâns... Ah, cununi ale dragostei răpuse, tot mai mare îți este neînțelesul! O pace a sufletului ce nu mai cunoaște maluri. La capăt de lume, stindarde aprinse și melci foșnitori...” Carte unică, de o rară coerență compozițională, Evanghelia Tăcerii - Solilocvii are o construcție armonioasă, inseparabilă între conținutul poetic, dens și forma adecvată, materialul lingvistic fiind ordonat după o logică interioară. Părțile se organizează într-un tot unitar, ca produs al intuiției artistice, dar și ca realizare deliberată
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
îndurerat, vezi bine”, „Și din aproape în aproape, tac”, „Quasimodo, dă-mi Tăcerea mie”, „Vai, cum luminează azi Tăcerea toată”). În structura generală, distingem un sistem de relații care unește forma și conținutul, ideea și materialul artistic într-o sinteză compozițională superioară, sub semnul valorii estetice. Detașat și sublim, pasional și frenetic, simplu și complex, riguros și sugestiv, apolinic și dionisiac, enigmatic și câte multe altele mai sunt, iată, „înscrisurile” Tăcerilor prin care magia limbajului ne poartă încă de la mărturisirea inițială
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
mă zboară o pasăre-albastră ... ” Lingvistic, remarcăm frecvența cuvintelor polisemantice și a sensurilor conotative, recurența unor cuvinte/sintagme-cheie (laitmotivul, reluarea, titlul care sugerează tema, dominanta afectivă), enunțuri eliptice, prezența unor elemente paratextuale și metatextuale, etc. Armonia vizează acordul perfect al unităților compoziționale care alcătuiesc poemele și se realizează prin echilibrul părților/secvențelor, prin fluența discursivă, prin coerența stilistică. Mărcile textuale care apar cel mai adesea sunt: principiul simetriei în structurarea textului (paralelism sintactic, circularitate, laitmotiv etc.), prezența unor construcții sintactice recurente, a
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
și mărește considerabil cota de interes și de atracție. Dacă omul acestei noi opere se dovedește a fi o natură situată absolut în limitele normalității, compozițiile sale de după momentul convertirii pot sugera speculația unei... derapări de natură psihică. Exacerbarea efectelor compoziționale, insolitul cromaticii, aerul bizar al gesticii, toată această recuzită șocantă ar putea trimite la o posibilă... derapare. Nu e însă decît plăcerea jocului cu absurdul, cu mimarea nebuniei. Percepută, de altfel, ca atare. Plăcînd, captivînd. Dar Van Gogh? Dar Dali
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
găunos, de inspirație sovietică, ce străjuie și aține calea se pare pe vecie pe marile artere ale țării. Nu însă și cea a voievozilor cu tendință (iarăși demagogică) de sanctificare. Ce păcat că un Ștefan cel Mare, reușit în sine compozițional și ca modelaj a cunoscut, acum cîțiva ani, o amplasare kitsch în gardul regimentului de la Copou. La Cluj (pardon! și Napoca) un Avram Iancu, voievod neîncoronat, ostoind ambiții patriotarde de joasă extracție, se lăfăie acum definitiv în toată hidoșenia lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dintre vechea și noua clădire, rămînînd caraghios inegale). Iată însă că acestui galimatias i se adaugă un altul, de dată foarte recentă: o piață omagiind, onorabil în intenție, unirea noastră statală. Impresie de total disconfort aperceptiv, cauzat de amplificarea dezordinii compoziționale a întregului, melanjul amatoristic de repere. E, în ultimă instanță, o stigmatizare a locului predestinat a fi stat, ideal, la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Impresie de total disconfort aperceptiv, cauzat de amplificarea dezordinii compoziționale a întregului, melanjul amatoristic de repere. E, în ultimă instanță, o stigmatizare a locului predestinat a fi stat, ideal, la temelia unui nucleu dăinuitor. Remedii? Aproape nule. Cu edificiul impecabil compozițional al Teatrului s-a petrecut un tratament oarecum asemănător celui de la "Medicină". Trebuind să suporte în anii găunoasei culturalizări generalizate condiția de gazdă generoasă, clădirea concepută de arhitecții vienezi Fellner și Helmer a intrat pe mîini iresponsabile, anexîndu-i-se un "fund
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîtorva imagini care ne stau la îndemînă ieșene ca reflectînd, în mic, ceea ce se petrecuse/ se mai petrecea încă în teritoriile notorii ale picturii europene. În momentul în care eu însumi încercam să-mi delimitez posibilitățile, să-mi radicalizez formula compozițională, colinele acestea mirifice încă se mai ofereau, generoase, ca eden inconfundabil, celor cu șevaletul în spinare. Era încîntător să nimerești șansă rară peste un Cămăruț, un Craiu, un Popa, un Agafiței, un Hîrtopeanu, ieșiți incognito... la peisaj, cum un pic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
te așezi pe trepied și să începi să pictezi ce deja îți decupaseși din ce vedeai. Nici vorbă, compoziția, ca gen autonom, îți punea alte probleme, mult mai complicate, se-nțelege. Pleinairiștii ieșeni au încercat onest să se implice și compozițional, faima lor a rămas însă una predominant peisagistică. În alt perimetru "natural", pe Valea Prahovei, îl puteam surprinde pe "boierul" Catargi urs greu, cu ditamai șevaletul în spate bătînd zăvoaiele montane și întorcîndu-se la Pelișor cu fulgurantele sale eboșe, ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
compromis aproape comic, dacă avem în vedere titlurile cu nonșalanță lipite lucrărilor. Ce asocieri de substanță, pictură-titlu, ar fi putut opera în cazul compoziției lui Catargi, în care spațiul imens al unei cazangerii era doar pretextul desfășurării excepționalelor sale potențe compoziționale și coloristice? Volutele ample ale pieselor din hală, ținute în roșurile, ocrurile și brunurile coapte, aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu aplombul lor marcat naturalist, intențiilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în cazul compoziției lui Catargi, în care spațiul imens al unei cazangerii era doar pretextul desfășurării excepționalelor sale potențe compoziționale și coloristice? Volutele ample ale pieselor din hală, ținute în roșurile, ocrurile și brunurile coapte, aparținînd exclusiv maestrului, se instituiau, compozițional, într-o dispunere cvasiabstractă, de o frumusețe atemporală. Puteau servi Oțelarii lui Baba, cu aplombul lor marcat naturalist, intențiilor propagandei? "1907", al aceluiași, putea servi, prin modelarea savant realistă a capului de țăran, mistificărilor istoriografice comuniste? Dacă în seria citată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să nu plictisească, sarabanda încă anonimilor sau deja consacraților e într-un neîntrerupt ritm atractiv pentru ieșenii care trec în sus și-n jos. Ambitus stilistic. Rezolvări ingenioase în linia (și parodică) deja pomenitului lirism local, sesizabile în chiar schemele compoziționale ale debutanților, soluții menite, programatic, să șocheze în felul insurgenților moderni de început de secol XX, alternanța imprevizibilă a materialelor și dimensiunilor, replici ritoase (nu ferite de stridențe) la molcomele solfegii ale "clasicilor în viață", randevuuri, pe aceeași simeză,a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fie el textură mașcată, alta decît cea a pînzei de suport:întîmplătoare bucăți de stofă, de plasă, de pătură, de pălărie, de chiloți, de fustă fie rebutate plăci de patefon, sau foste mănuși ergonomice, apetitul acesta material, placat pe imprevizibilitatea compozițională, fac din pictura lui băiețică ce-mi bătea delicat în ușă una de substanțială ofertă. Și asta într-un climat dominat, din păcate, de multă, prea multă impostură insolentă. Pașii prin sală îmi întăreau optimismul că nici pe departe totul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
motivare [motivation]. 1. Rețeaua de procedee care justifică introducerea unui MOTIV, a unui complex de motive sau, mai general, o trăsătură constituentă a unui text (literar); rațiunea pentru folosirea unui element textual dat; COMPOZIȚIA. ¶Tomașevski a făcut deosebirea între motivarea compozițională (referitoare la folosirea motivului), motivarea realistă (accentuînd asemănarea, realismul sau autenticitatea motivului) și motivarea artistică (justificînd introducerea motivului în funcție de cerințele "artei"). 2. Complexul de circumstanțe, rațiuni, scopuri și impulsuri care guvernează acțiunile unui personaj (și le face plauzibile). ¶Brooks, Warren
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
antică, la triburile germanice și la evrei, a supraviețuit până în secolul trecut la majoritatea populațiilor din bazinul mediteranean, iar cercetătorii confirmă existența acesteia în Africa, Oceania sau Australia chiar și în zilele noastre. Potrivit unor autori, legea talionului și sistemul compozițional au constituit un veritabil progres, limitând răzbunarea la răul pricinuit victimei. Talionul este menționat în vechile coduri la majoritatea popoarelor antice: în Codul lui Hammurabi 64, la greci în legile lui Solon, la romani în Legea celor XII Table, la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
liricii portretistice, identificarea/discutarea gândurilor și a sentimentelor transmise într-un text liric (eventual, în asociere cu anumite simboluri-mimică reflectând starea de spirit a copiilor la audierea textului) etc.; activitățile de povestire, repovestire, creare de povești etc. (cu fixarea reperelor compoziționale: introducere, cuprins, încheiere și a elementelor componente ale acestora); ,,redactarea" de texte funcționale (scrisoare adresată mamei, lui Moș Crăciun, domnului educator/doamnei educatoare etc.; invitație la serbarea de Crăciun, la activitățile dedicate zilei de 8 Martie, într-o excursie etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
lucru este recomandat indiferent de nivelul de performanță sau vârstă al sportivilor, pentru că dezvoltarea imaginației și creativității se impune ca un obiectiv major al pregătirii, în ansamblul ei, cu implicații atât asupra aspectelor de execuție (tehnice) cât și al celor compoziționale - coregrafice [T. Dobrescu, V. Grigore și colab., S. Macovei]. Gimnasta execută o improvizație artistică pe muzică în primă audiție la 32 timpi. Testarea se realizează individual, fiind urmărite două aspecte și anume: expresivitatea și originalitatea mișcărilor prezentate pentru care gimnasta
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
femtolaser. În astfel de aplicații, se consideră că nu există schimb de căldură între fascicul/puls laser și materialul inscripționat. Modalitatea rapidă de procesare a materialului poate conduce la o dispariție a tensiunilor induse termic, precum și la eliminarea unor degradări compoziționale. Aceste fenomene pot să apară la inscripționarea prin procedeul termic de iradiere laser a oricărui material în stare solidă. Scopul urmărit la utilizarea pulsurilor de tip femto-secundă a fost acela de a evita formarea de picături micrometrice, induse de efectele
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului, având în vedere tehnica narativă, structura compozițională, semnificația „voiajului”, așa cum se desprinde din Peregrin, pusă în comparație cu semnificația voiajului la predecesorii și contemporanii lui (Alecsandri, Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu Golescu). Diferența specifică în cadrul genului, atunci în formare în literatura noastră, ar consta în faptul că această operă
ANTONESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
halucinațiile personajului contemporan (un cercetător), care scrutează, în documente, pe teren și în propriile-i trăiri, o cale spre a înțelege misterul „prințului de aur”. Căutarea sfârșește în identificare: protagonistul din planul prezentului interiorizează destinul eroului istoric văzut ca simbol. Compozițional, romanul este conceput ca un monolog interior, formulă adecvată atâta timp cât nu coboară în idealizare naivă și în simplă explicitare. În Capriciu (1972), C. exersează o altă formulă, subsumabilă romanului de analiză psihologică, iar Dumnealui și Eva (1973) e un roman
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]