331 matches
-
fluidelor se clasifică în două mari categorii: forțe masice și forțe de suprafață. În interiorul fluidelor nu se pot să exercita decât eforturi de compresiune, nu și de tracțiune sau de forfecare. Principalele proprietăți fizice ale fluidelor sunt: densitatea, temperatura, vîscozitatea, compresibilitatea, presiunea, tensiunea superficială, capilaritatea. Din punct de vedere istoric, bazele mecanicii fluidelor au fost puse utilizând modelul de "fluid ideal". Fluidele ideale sunt medii omogene și continue, fără vîscozitate, adică nu opun rezistență la deformare. Ulterior, a fost dezvoltat și
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
descriu procesele termodinamice prin care poate trece o cantitate de gaz ideal sunt valabile indiferent dacă capacitățile termice molare formula 8 și formula 9 sunt constante sau nu în funcție de parametrii sistemului termodinamic. Gazul ideal are coeficientul de dilatare egal cu cel de compresibilitate. În practică, la gazele care se comportă asemănător cu gazul ideal variația capacităților termice cu presiunea este nesemnificativă. Se folosesc doar tabele care indică variația acestor mărimi cu temperatura, ca urmare comportarea acestora se confundă cu a gazului semiperfect.
Gaz ideal () [Corola-website/Science/310008_a_311337]
-
În perioada 1963-1972, Emil Uncheșel a fost asistent și apoi șef de lucrări la Catedra de mașini-unelte și scule din cadrul Institutului Politehnic din Iași. A scris și publicat un curs universitar de „Mașini-Unelte” și a brevetat invenția „Aparat pentru determinarea compresibilității rocilor in situ”. Doctorand cu tema „Tehnologie și utilaje pentru prelucrarea roților dințate conice cu dantură curbilinie”, a susținut cu succes examenele și referatele de rigoare. Între anii 1972-1998, a fost inginer șef și apoi director-general la mai multe fabrici
Emil Uncheșel () [Corola-website/Science/310443_a_311772]
-
portanță". Nu are importantă dacă fluidul este în mișcare și corpul e static, sau dacă corpul se mișcă în fluid. Factorii care influențează portanța sunt forma și dimensiunea obiectului, viteza și direcția sa principală de mișcare față de fluid, densitatea fluidului, compresibilitatea și viscozitatea sa.
Portanță () [Corola-website/Science/305578_a_306907]
-
între Mach 0,8 și Mach 1,2) și vitezele hipersonice (mai mari de Mach 5). în lichide este mai mare decît în gaze, pentru că densitatea este mai mare (ceea ce ar însemna o inerție mai mare deci o viteză inferioară), compresibilitatea lichidelor este mult mai mică decît a gazelor, ceea ce face ca o perturbație a presiunii într-un punct să se propage rapid la punctele vecine. Astfel, în aer viteza sunetului este de 330-350 m/s, iar în apă este de
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
simplificare a ecuației Navier-Stokes se obține când fluidul este considerat fluid incompresibil Newtonian. Ipoteza incompresibilității exclude apariția undelor de șoc, viteza fiind mult mai mică decât viteza sunetului. Dacă viteza fluidului se apropie de viteza sunetului, atunci apar fenomene de compresibilitate, iar ipoteza simplificatoare de incompresibilitate nu mai este valabilă. În general, fluidele incompresibile sunt considerate acele fluide la care numărul Mach este mai mic de 0.3. În această ipoteză se presupune că vâscozitatea dinamică μ și densitatea ρ sunt
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
presupusă a fi zero. În curgerile axial simetrice se folosește altă funcție numită funcția de curgere Stokes, pentru a determina componentele vitezei din curgerea incompresibilă, funcția fiind tot scalară. Apropierea vitezei fluidului de viteza sunetului are ca efect principal apariția compresibilității fluidului. Descrierea acestui fenomen conduce la o formă mai complicată a ecuațiilor Navier-Stokes. Dacă se presupune că vâscozitatea "μ" este constantă, fluidul fiind Newtonian, ecuațiile Navier-Stokes capătă forma: în care, formula 83 este coeficientul de vâscozitate volumică, cunoscut și sub numele
Ecuațiile Navier-Stokes () [Corola-website/Science/317916_a_319245]
-
de legile gazului ideal. Abaterea de la idealitate se datorează acțiunii forțelor intermoleculare și volumului propriu al moleculelor, elemente neglijate sau presupuse neglijabile de modelul gazului ideal. Abaterea de la comportamentul gazului ideal se poate exprima cantitativ prin coeficientul denumit factor de compresibilitate. Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale acestor gaze iau în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
denumit factor de compresibilitate. Modelele matematice (ecuațiile de stare) ale acestor gaze iau în considerare, de la caz la caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula:
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
caz: Coeficientul virial secund e dat funcție de potențialul forțelor intermoleculare de formula Abaterea de la starea de idealitate e descrisă de factorul de compresibilitate sau echivalent de coeficientul de fugacitate. Fugacitatea este o presiune modificată cu coeficientul de fugacitate. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula:
Gaz real () [Corola-website/Science/319969_a_321298]
-
Factorul de compresibilitate (Z), este un coeficient adimensional folosit la modificarea ecuației termice de stare a gazului ideal pentru a corespunde comportării unui gaz real. În acest sens, factorul de compresibilitate poate fi interpretat ca fiind o proprietate fizică a gazelor, valoarea sa
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
Factorul de compresibilitate (Z), este un coeficient adimensional folosit la modificarea ecuației termice de stare a gazului ideal pentru a corespunde comportării unui gaz real. În acest sens, factorul de compresibilitate poate fi interpretat ca fiind o proprietate fizică a gazelor, valoarea sa depinzând de presiune, temperatură și natura gazului. În general, abaterea unui gaz față de comportarea gazului ideal devine semnificativă în vecinătatea curbei de saturație (la schimbarea de fază), sau
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
valoarea sa depinzând de presiune, temperatură și natura gazului. În general, abaterea unui gaz față de comportarea gazului ideal devine semnificativă în vecinătatea curbei de saturație (la schimbarea de fază), sau la temperaturi scăzute, sau la presiuni ridicate. Valorile factorului de compresibilitate se calculează din ecuațiile de stare scrise de obicei în formă virială, în care constantele sunt determinate empiric. Valorile lui pentru un anumit gaz mai pot fi extrase dintr-o diagramă universală care reprezintă "Z" în funcție de presiunea redusă, având ca
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
stare scrise de obicei în formă virială, în care constantele sunt determinate empiric. Valorile lui pentru un anumit gaz mai pot fi extrase dintr-o diagramă universală care reprezintă "Z" în funcție de presiunea redusă, având ca parametru temperatura redusă. Factorul de compresibilitate este definit drept: unde, formula 2 este presiunea, formula 3 este volumul molar al gazului, formula 4 este temperatura absolută, și formula 5 este constanta universală a gazelor. Se poate exprima echivalent prin inlocuirea volumului molar cu cel masic respectiv inversul acestuia densitatea: unde
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
prin inlocuirea volumului molar cu cel masic respectiv inversul acestuia densitatea: unde formula 7 e densitatea gazului si formula 8 e constanta specifică a gazelor adică raportul dintre constanta gazului ideal și masa molară a gazului. Pentru un gaz ideal factorul de compresibilitate este formula 9 prin definiție. În multe din aplicații este necesar să fie luate în considerație abaterile gazului ideal față de gazul real. În general valoarea lui formula 10 crește cu presiunea și scade cu temperatura. La presiune înaltă moleculele se ciocnesc mai
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
mai mari (până la 50 bar) pentru molecule mici, neasociate. De exemplu, clorura de metil (CHCl, clormetan), care are o moleculă polară, având ca urmare forțe intermoleculare semnificative, are la presiunea de 10 atm și temperatura de 100 un factor de compresibilitate determinat experimental de "Z" = 0,9152.. Pentru aer, care are molecule mici, nepolare, în condiții asemănătoare factorul de compresibilitate este "Z" = 1,0025 (v. tabelul de mai jos). Compoziția chimică aproximativă a aerului este de 78 % azot, 21 % oxigen și
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
moleculă polară, având ca urmare forțe intermoleculare semnificative, are la presiunea de 10 atm și temperatura de 100 un factor de compresibilitate determinat experimental de "Z" = 0,9152.. Pentru aer, care are molecule mici, nepolare, în condiții asemănătoare factorul de compresibilitate este "Z" = 1,0025 (v. tabelul de mai jos). Compoziția chimică aproximativă a aerului este de 78 % azot, 21 % oxigen și 1 % alte gaze. Moleculele principalelor componente, azotul și oxigenul, sunt mici, nepolare (prin urmare neasociate). Ca urmare așteptările sunt
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
temperatură și volum (sau densitate) din lucrările lui Vassernan, Kazavcinski și Rabinovici. Amoniacul (NH) are molecule mici, polare, cu forțe intermoleculare semnificative. Valorile "Z" se pot obține din manualul lui Perry, ed. a 4-a. Relația universală între factorul de compresibilitate și presiunea redusă formula 16, respectiv temperatura redusă formula 17 a fost constatată pentru prima oară de Van der Waals în 1873 și este cunoscută ca legea stărilor corespondente. Această lege exprimă constatarea că proprietățile unui gaz care depind de forțele intermoleculare
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
proprietățile unui gaz care depind de forțele intermoleculare sunt legate de proprietățile gazului în punctul critic. Asta oferă o bază pentru corelarea proprietăților moleculare. Legea afirmă că orice gaz pur la aceeași presiune și temperatură redusă are același factor de compresibilitate. Presiunea și temperatura redusă sunt definite drept: unde formula 20 și formula 21 sunt presiunea și temperatura critică a gazului. Acestea sunt specifice fiecărui gaz, temperatura critică fiind aceea peste care este imposibilă lichefierea gazului, iar presiunea critică este presiunea maximă la
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
peste care este imposibilă lichefierea gazului, iar presiunea critică este presiunea maximă la care lichefierea este posibilă (la temperatura critică). Împreună ele definesc punctul critic, deasupra căruia existența simultană a fazelor lichidă și gazoasă nu este posibilă. Valorile factorului de compresibilitate a gazelor reale în funcție de parametrii "p", "T" și "V" diferă de la un gaz la altul, însă alura izotermelor într-o diagramă este asemănătoare. Pe baza comparării valorilor experimentale exprimate în funcție de presiunile și temperaturile reduse se pot construi diagrame „universale” ale
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
reale în funcție de parametrii "p", "T" și "V" diferă de la un gaz la altul, însă alura izotermelor într-o diagramă este asemănătoare. Pe baza comparării valorilor experimentale exprimate în funcție de presiunile și temperaturile reduse se pot construi diagrame „universale” ale factorului de compresibilitate. În figura alăturată este prezentată o asemenea diagramă, construită pe baza a 10 gaze (majoritatea alcani): metan, etan, etenă, propan, "n"-butan, "i"-pentan, "n"-hexan, azot, dioxid de carbon, și vapori de apă, diagramă uzuală la determinarea factorului de
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
În figura alăturată este prezentată o asemenea diagramă, construită pe baza a 10 gaze (majoritatea alcani): metan, etan, etenă, propan, "n"-butan, "i"-pentan, "n"-hexan, azot, dioxid de carbon, și vapori de apă, diagramă uzuală la determinarea factorului de compresibilitate la livrările de gaz natural. Alte diagrame universale se poate găsi în bibliografia de specialitate. Se pot construi și alte diagrame detaliate, cum sunt diagramele Nelson-Obert, construite pe baza a 25 gaze pure. Se afirmă că precizia acestor diagrame este
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
de molecule. Coeficientul "B" indică interacțiunile între perechile de molecule, "C" între grupuri de trei molecule etc. Deoarece interacțiunile între un număr mai mare de molecule sunt rare, ecuația virială este de obicei trunchiată după al treilea termen. Factorul de compresibilitate e legat de potențialul Fi al forțelor intermoleculare prin relația: r fiind distanța dintre molecule. Alte modele teoretice care permit calcularea factorului de compresibilitate urmează a fi expuse în articolul gaz real. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
de molecule sunt rare, ecuația virială este de obicei trunchiată după al treilea termen. Factorul de compresibilitate e legat de potențialul Fi al forțelor intermoleculare prin relația: r fiind distanța dintre molecule. Alte modele teoretice care permit calcularea factorului de compresibilitate urmează a fi expuse în articolul gaz real. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula: Una dintre principalele aplicații este determinarea exactă a cantităților de gaz natural livrate, unde este obligatoriu să fie luat în considerare
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]
-
al treilea termen. Factorul de compresibilitate e legat de potențialul Fi al forțelor intermoleculare prin relația: r fiind distanța dintre molecule. Alte modele teoretice care permit calcularea factorului de compresibilitate urmează a fi expuse în articolul gaz real. Factorul de compresibilitate este legat de coeficientul de fugacitate prin formula: Una dintre principalele aplicații este determinarea exactă a cantităților de gaz natural livrate, unde este obligatoriu să fie luat în considerare factorul de compresibilitate. Metodele oficiale de calcul ale factorului de compresibilitate
Factor de compresibilitate () [Corola-website/Science/319980_a_321309]