450 matches
-
tendința de a nega faptul că sunt meschini, au o frică teribilă de a pierde fonduri și înclină spre neîncredere, dar totodată au probleme în a se bucura de beneficiile aduse de bani; 2. Risipitorul are tendința de a fi compulsiv și necontrolat în cheltuirea banilor și acționează așa cu precădere când are o stare depresivă și simte că este nevaloros și respins. Cheltuirea banilor dă sentimentul de mulțumire, dar pe termen scurt, fiind în mod frecvent urmat de sentimentul de
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
văzut ca maniera perfectă de a câștiga putere, statut, acceptare. Consideră că dacă au din ce în ce mai mulți bani, au un control mai mare asupra propriei lumi, ceea ce îi face mai fericiți și mai plăcuți; 4. Vânătorul de oferte urmărește în mod compulsiv ofertele chiar și dacă nu are nevoie de produsele oferite, deoarece procurarea unor produse mai ieftine îi face să se simtă superiori. Se simt furioși și intră în depresie dacă trebuie să plătească prețul întreg sau nu pot reduce semnificativ
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
clar concentrată și focalizată, alteori, Însă, nu. Supararea și enervarea lor scapă controlului, fiind nevoie de o minimală acțiune stimulativă iritativă. Explicația unei asemenea conduite vizează, În principal, propriile experiențe trăite În perioadele copilăriei timpurii. Tipul II: părinții sunt rigizi, compulsivi, reci afectiv și, dupa modul În care procedează În interacțiunea cu copiii, pledează mai mult pentru propriile lor drepturi. Ei resping copilul și sunt preocupați mai mult pe propria lor placere. Tipul III: părinții sunt persoane pasive și dependente. Ei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
viselor. Freud consideră masturbarea ca fiind dăunătoare dezvoltării normale a copilului, contrar părerii lui Havelock Ellis 148. Freud consideră că viața omului este dominată de două instincte: supraviețuire și sex. În cartea Dincolo de principiul plăcerii abordează aceste dorințe ca fiind compulsive. Ca psihoterapeut, Freud crede cu convingere că, invitând omul suferind să vorbească, pot avea loc schimbări în comportamentul și gândirea lui. Mulți cercetători post-freudieni aduc nenumărate critici teoriei lui și îl consideră persoana cea mai supraestimată din istorie. În ciuda acestora
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
consumă multă energie umană, ele epuizează potențialul energetic al omului, fapt care se va repercuta negativ asupra realizării sarcinilor formale. Apoi, prin faptul că par să aibă un caracter protector, ele sunt integrate organizației, iar prin repetare, prin caracterul lor compulsiv, non-constructiv generează multe dificultăți. Nu este exclus ca asemenea comportamente să sporească numărul situațiilor care cresc probabilitatea pentru membrii organizației de a cunoaște eșecul, frustrarea, conflictul. Rezultă din cele de mai sus că în concepția lui Argyris, structurile informale au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scara puterii în cadrul organizației, ei sunt orientați spre putere si nu spre productivitate. De fapt, ei sunt evazioniști ce pozează ca workaholici. La fel de cunoscută este și tipologia lui Naughton (1987). Pornind de la două dimensiuni - devotamentul față de muncă și inclinația obsesiv compulsivă -, autorul propune patru categorii de workaholici: workaholicii implicați în muncă (devotament crescut, înclinație obsesiv-compulsivă scazută) - obțin performanțe bune în munca prestată, sunt satisfăcuți, în schimb interesul față de alte domenii care nu au legătură cu munca este scăzut; workaholicii compulsivi (ambele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
obsesiv compulsivă -, autorul propune patru categorii de workaholici: workaholicii implicați în muncă (devotament crescut, înclinație obsesiv-compulsivă scazută) - obțin performanțe bune în munca prestată, sunt satisfăcuți, în schimb interesul față de alte domenii care nu au legătură cu munca este scăzut; workaholicii compulsivi (ambele dimensiuni sunt crescute) - de obicei au performanțe mai slabe, sunt neliniștiți, intră în conflict cu ceilalți, ritualizează obiceiurile de muncă; nonworkaholicii (ambele dimensiuni sunt scăzute) - se implică mai mult în alte activități decât în cele de muncă; nonworkaholicii compulsivi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
compulsivi (ambele dimensiuni sunt crescute) - de obicei au performanțe mai slabe, sunt neliniștiți, intră în conflict cu ceilalți, ritualizează obiceiurile de muncă; nonworkaholicii (ambele dimensiuni sunt scăzute) - se implică mai mult în alte activități decât în cele de muncă; nonworkaholicii compulsivi (devotament față de muncă scăzut, inclinație obsesiv-compulsivă crescută) - se angajează și petrec mai mult timp în activități ce nu au legătură cu munca, se manifestă compulsiv. Tipologiile prezentate au cel putin două semnificații. Pe de o parte, reușesc să diferențieze workaholicii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt scăzute) - se implică mai mult în alte activități decât în cele de muncă; nonworkaholicii compulsivi (devotament față de muncă scăzut, inclinație obsesiv-compulsivă crescută) - se angajează și petrec mai mult timp în activități ce nu au legătură cu munca, se manifestă compulsiv. Tipologiile prezentate au cel putin două semnificații. Pe de o parte, reușesc să diferențieze workaholicii de nonworkaholici, fapt care se repercutează asupra operaționalizării relativ ușoare a celor două concepte. Pe de altă parte, propun și ușoare diferențieri în interiorul fiecăreia dintre
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stabilirea unor variante particulare de persoane workaholice. Schițăm din multitudinea tipologiilor propuse doar două. Rohrlich (1981) a stabilit 13 varietăți de workaholici, dispuse de la acceptabile până la absurde: dependentul de muncă ostil, furios - exteriorizează furia și frica de respingere prin muncă compulsivă în loc să-și exprime în mod natural și direct frustrarea și furia; workaholicul rușinat - are stima de sine scăzută și obține recunoaștere și aprobare din dependența lui față de muncă; workaholicul competitiv - folosește munca pentru a obține succese, pentru a gusta puterea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
își trage satisfacția din munca ce-l ține mereu într-o poziție submisivă în raport cu un șef sau cu un client puternic; workaholicul frustrat; workaholicul narcisic - trăiește un intens sentiment de insecuritate datorită unor experiențe timpurii și este dependent în mod compulsiv de muncă pentru a reduce sentimentul de inadecvare; workaholicul obsesiv - are o pasiune pentru strictețe, ordine, structură și pentru activități de muncă cu început și sfârșit clar delimitat; workaholicul pasiv-dependent - este dependent în virtutea nevoii sale de a fi protejat, îngrijit
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
puterea este mult concentrată, există o relație notabilă între personalitate, stilul de conducere și cultura corporatistă, strategia, structura. De Vries și Miller au abordat distincția între mai multe stiluri organizaționale patologice și de leadership nevrotic: dramatic, suspicios, detașat, depresiv și compulsiv. Fiecare dintre acestea au elemente de succes, însă toate duc la insucces dacă sunt practicate în exces. Mulți lideri prezintă stiluri mixte și, în funcție de situații, unul poate deveni mai proeminent. În organizațiile în care puterea este distribuită, cultura și strategiile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
dintre acestea vor fi prezentate în continuare, fără a înțelege că ele ar fi singurele. În lucrările sale, Kets de Vries (2001, 2003) prezintă următoarele stiluri nevrotice ale liderilor și organizațiilor: personalitatea și organizația paranoidă/suspicioasă, personalitatea și organizația obsesiv-perfecționistă/compulsivă, personalitatea și organizația isterică/dramatică, personalitatea și organizația depresivă, personalitatea și organizația schiziodă/detașată. 6.2.1. Stilul paranoid/suspicios Stilul paranoid denotă lipsa de încredere în ceilalți, hipervigilență, preocupare excesivă pentru aspectele particulare, concentrare, raționalitate, răceală, lipsa emotivității. Preocuparea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
mișcări „sigure”, pe principiul pașilor mici și a riscului minim; posibilitățile de dezvoltare organizațională sunt limitate; conducerea și dezvoltarea depind prea mult de forțele externe și prea puțin de obiective coerente și de planuri strategice. 6.2.2. Stilul obsesiv-perfecționist/compulsiv Se caracterizează prin preocupare pentru detalii nesemnificative; insistența ca și ceilalți să se conformeze la modul propriu de acțiune; relațiile cu alții sunt văzute în termeni de dominare sau supunere; absența spontaneității; incapacitate de relaxare. Stilul compulsiv este marcat de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
2. Stilul obsesiv-perfecționist/compulsiv Se caracterizează prin preocupare pentru detalii nesemnificative; insistența ca și ceilalți să se conformeze la modul propriu de acțiune; relațiile cu alții sunt văzute în termeni de dominare sau supunere; absența spontaneității; incapacitate de relaxare. Stilul compulsiv este marcat de frica de a nu ajunge la mila oamenilor sau evenimentelor. Preocuparea persoanelor cu acest stil este de a stăpâni și controla pe oricine și orice ar putea să le afecteze viața. Ei văd relațiile în termeni de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
devin indeciși și înclinați să găsească faptele esențiale. Comportamentul lor este rigid, repetitiv, sunt puțin imaginativi. Devotați muncii, pot fi categorisiți ca silitori, mereu sunt implicați în a face ceva, de aceea exclud plăcerile și relațiile interpersonale productive. În organizațiile compulsive există o doză de neîncredere între lider și subordonați. Liderul se bizuie pe controlul formal și supevizare directă pentru a determina coordonarea și împărțirea obiectivelor. Aproape orice decizie implică suspiciune și manipulare. Preocuparea liderului de a nu pierde controlul îl
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
determină să știrbească subordonaților discreția, inițiativa, implicarea, responsabilitatea personală și entuziasmul. Concentrarea către exteriorul organizației, oamenilor, operațuinilor conduce la o cultură depersonalizantă și rigidizantă. Organizația se apropie de profilul birocratic, formalizarea și standardizarea excesivă devenind un instrument de control. Organizațiile compulsive sunt permanent pregătite pentru a preîntâmpina surprizele și pentru a monitoriza ceea ce se petrece în afara lor. Singurii executivi care supraviețuiesc fericiți în acest sistem sunt birocrații care preferă să urmeze reguli și care se tem de inițiative. Executivii independenții descoperă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anumiți indici pe baza unei interpretări „simptomatologice”, la fel ca psihanalistul care interpretează diferite episoade din viața pacientului pentru a ajunge la structura personalității acestuia și la evenimentele traumatice care-și au originea În familie, În scopul explicării unor comportamente compulsive sau a unei nevroze specifice. De aceea, datele cantitative obținute În urma aplicării diferitelor scale, precum cea axată pe autoritarism, au fost combinate cu abordări calitative (interviuri conversaționale și psihanalitice, teste proiective) În cazul celor care aveau un punctaj foarte ridicat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tarele emoționale ale părinților lor. Dincolo de o serie limitată de redundanțe și hiperbole ce dăunează armoniei narative (o serie de repetiții se cer corectate, câteva elemente dezechilibrează personajul Màriei, cel mai evident fiind detaliul ce o propulsează în sfera obsesiei compulsive - femeia își detestă viața și, implicit, copiii și nu vrea să le lase acestora nicio moștenire, de aceea își risipește bruma de avut și banii greu munciți, primiți de la aceștia) romanul este o relatare foarte vie a modului în care
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
economice stabilite între țările române, la care se adaugă și solidarizarea celor trei principate în lupta antiotomană, au creat premisele unificării politice, care a răspuns, așadar, unei "necesități istorice" (Daicoviciu et al., 1984, p. 176). Ideea necesității istorice este reiterată compulsiv în sentința apodictică potrivit căreia "unirea a fost un fapt obiectiv, necesar, așa cum vor fi și împlinirile ulterioare" (p. 179). Unirea Moldovei cu Muntenia, eveniment prin care s-a constituit statul național modern român, nu scapă nici ea din logica
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dovedit de absența oricărei corelații între cele două dimensiuni ale personalității pe eșantionul din Venezuela, ceea ce impune o reconsiderare emică a probei. B. Evans și colaboratorii (1987) au configurat personalitatea de tip A (care desemnează tipul persoanei competitive, agresive și compulsiv active) și au corelat-o cu un set de comportamente specifice în două culturi foarte diferite; au constatat că în egală măsură în India și SUA, șoferii cu o personalitate de tip A provoacă mai multe accidente, claxonează și frînează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eram studentă la ASE (cercetări de markenting în special) și am continuat aproape fără întrerupere pănă acum. Nu cred că voi putea renunța vreodată la acest tip de cercetare. E ca un fel de boală incurabilă care se manifestă uneori compulsiv prin nevoia acută de a sta de vorbă cu oamenii, de a le asculta poveștile, de a le interpreta, de a produce cunoaștere prin trecerea pe hârtie a semnificațiilor astfel produse. În tot acest proces am resimțit mereu un fel
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de insulină și se atenuează după scăderea lor. Cu toate acestea reducerea dozelor ar putea determina hiperglicemia și precipita cetoacidoza. Cauzele psihologice și psihiatrice. Deși cel mai puțin suspectate, par a fi cele mai frecvente în supradozarea cu insulină. Mâncatul compulsiv poate cauza episoade de hiperglicemie și dacă este însoțit de ajustarea dozelor poate conduce la obezitate. Episoadele de bulimie alternând cu anorexie sau cu vărsături autoinduse pot determina un tablou cu variații imprevizibile ale glicemiei. Mulți pacienți care aparent necesită
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
timpul, scuză ca să mai ieșim din casă, ca modalitate de a cutreiera alături de cei la care ținem, ca distracție, ca formă de educare sau chiar de venerare sau pur și simplu ca mod de a pierde timpul. Există și cumpărători compulsivi care fac ravagii prin conturile și limitele lor de credit de la bănci. Aceștia folosesc shopping-ul ca strigăt după ajutor. Apoi revin în magazine în cadrul programelor de terapie în douăsprezece ședințe. Ca să nu mai menționăm câte persoane publice sfârșesc în
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
paradisul o singură dată (de totă și că, dacă ai noroc, îl mai poți regăsi tot o singură dată. Navagio m-a învățat însă altceva (e mai mult o senzație acutăă: Navagio m-a învățat că viața e o trebușoară compulsivă, de pierdut și regăsit paradisuri, rând pe rând, unul după altul. Nu unul, ci mai multe, înșiruite ca mărgelele pe ață. Tot la Navagio am învățat că fantasmele trebuie înfruntate nu cu spaimă și inhibiție, și nici în vreo stare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]