334 matches
-
emoției artistice. Entitățile postumane reprezintă, pe de o parte, procesele de subiectivizare a protezei, a interfeței ori a transgenei și, pe de altă parte, obiectivizarea sau artificializarea corporalității biologice și a eului uman. Pentru o mare parte a oamenilor, tehnologiile computaționale au devenit o componentă a ceea ce obișnuim să numim natura umană, deopotrivă o experiență corporală, una psihică și una socială. Proteza, interfața și transgena devin o parte a identității corporal-mentale, o parte deopotrivă integrantă și dezintegrantă. Logica postumană instituie integritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
social, politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul, proteza, interfața, gena, toate acestea încorporează subiectul virtual. Biotehnologia postumană pune subiectul în relație atât cu lumea fizică, cât și cu lumea computațională, fundamentând virtualități diverse, evoluții confluente și metisaje identitare. Corpul și mintea virtuale stabilesc contactul subiectului cu lumea: postumanul poate fi înțeles în această direcție ca o extindere tehnologică a trupului și a conștiinței umane în lume, dar și ca pătrundere
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corpul și mintea sunt imersate în spațiu, în mod fenomenologic. Cufundarea totală a subiectului în spațiul virtual este țelul de bază în simularea realității virtuale: conștiința și simțurile corporale conectate la interfață, trebuie încorporate. Acest proces devine crucial în spațiul computațional: simțul solidității corporale nu trebuie pierdut chiar și în mediul virtual al fluidității identitare și spațiale, mediu posibil de configurat în înțelesul de „spații emoționale” (vezi Povall, 2000Ă. Deși mintea și simțurile corporale ale subiectului se fluidizează în spațiul virtual
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conformarea la aliniamente sociale și politice ale puterii monopolizatoare. Ființele virtuale, hibridizări între mașinile Turing și „mașinile dezirante”, între protezele cibernetice și „corpurile fără organe”, dar și între „mașinile viziunii” și virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile. Aceste ființe intermediare refuză o interpretare dialectică și o ierarhizare spinoasă, ieșind din tiparul limbajului binar al determinismului biologic sau al tehnologiilor computaționale. Deși sunt, în principiu, universale, alcătuite din același tip
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile. Aceste ființe intermediare refuză o interpretare dialectică și o ierarhizare spinoasă, ieșind din tiparul limbajului binar al determinismului biologic sau al tehnologiilor computaționale. Deși sunt, în principiu, universale, alcătuite din același tip de „materie” (sau globale, în perspectiva principiilor rețeleiă, se singularizează prin modalitatea diferențială prin care se asamblează și intră în fluxuri existențiale, adesea în mod imprevizibil și la limita stranietății. Cyborgi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vedere, activismul lui Judith Squires se desprinde de apoliticismul Claudiei Springer sau al Sadiei Plant, apoliticism care, păstrând opozițiile binare tradiționale în cadrul analizei modelului de „cyberconștiință”, nu poate produce o ideologie practică a eliberării. Chiar dacă analogia minții umane cu patternul computațional funcționează ca o critică a conștiinței etajate a psihanalizei sau ca o critică a cartezianismului separării trup-minte, femeile puternice, conectate la tehnologia hard și masculinizate ale Claudiei Springer, nu pot schimba contextul actual al controlului și al violenței cyberculturale. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vedere educarea femeilor pentru a se mula pe cerințele tehnologic-informaționale, o perspectivă eronată care nu ia în calcul posibilitatea alternativă a realizării unui design care să atragă prezența femeilor în spațiul virtual. În istoriile tehnoculturale, relația dintre femei și tehnologia computațională este socotită a începe în secolul XIX, grație Adei Lovelace, deși originea narativă a rețelei Internet cunoaște o serie de rădăcini presupuse a exclude participarea femeilor: militare, academice, inginerești și industriale. Sensibilitatea la problemele gender, în contextele spațiului virtual, una
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interesul estetic al modificării suprafeței corporale prin chirurgie cosmetică sau transplanturi; preocuparea funcțională a schimbării/înlocuirii corpului intern prin implanturi și proteze care dezasamblează și reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
online și prin improvizația de jocuri de roluri în lumi virtuale. La începutul anilor ’70, jocul „Dungeons and Dragons” a cunoscut o largă popularitate prin crearea de personaje în aventuri complexe. Câțiva ani mai târziu acest joc a devenit programul computațional intitulat „Adventure”. Termenul dungeon a persistat, referindu-se la spațiul virtual social creat de computer. Primul MUD a fost creat între 1979 și 1980 de către Roy Thubshaw și Richard Bartle la Universitatea din Essex. O variantă de MUDs este MOOs
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
rezultă din tot acest travaliu deosebit al cercetării este o imagine mult clarificată, cu argumente calitative și cu bază cantitativă, a lui Eminescu, în calitatea lui de jurnalist politic. Interesant cum această analiză, efectuată cu mijloacele semioticii și ale lingvisticii computaționale, o conduce pe autoare la o conștientizare metodologică ușor gadameriană, a problemei diferenței de orizont. Și productiv, întrucât o atare cercetare conduce la noi ipoteze și proiecte. Tema lucrării este amplu prezentată, iar cartea este foarte bine scrisă stilistic și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se sprijină pe rezultatele obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice (softul Discourse Analysis Tool). Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective, semiotică și informatică, în cadrul lucrării, este inegală, considerăm că utilizarea unor tehnici de analiză aparținând lingvisticii computaționale a permis obiectivarea cercetării de factură semiotică, contribuind la formarea unei perspective contrastive asupra limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Demersul analitic pleacă de la două premise: prima este aceea că limbajul politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semiotici aplicate, de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic la definirea specificului limbajului politic eminescian. Instrumentele de analiză sunt cele pe care ni le pun la dispoziție semiotica și celelalte științe ale limbajului: lingvistica, pragmalingvistica, logica, retorica, stilistica și lingvistica computațională. Lucrarea se înscrie în sfera semioticilor aplicate, vizând descrierea mecanismelor și strategiilor care definesc funcționalitatea semnului verbal în cadrul limbajului politic, ca spațiu de reprezentare simbolică a relațiilor și actelor din domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este oferit de triada
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
domeniul politic. Cadrul teoretico-metodologic al analizei este oferit de triada semiotică a lui Charles Morris, cu cele trei dimensiuni ale sale (sintaxă, semantică și pragmatică), de specificul analizei situaționale a procesului de semioză și de teoriile discursului din domeniul lingvisticii computaționale. Fără a urmări elaborarea unor judecăți de valoare în legătură cu gândirea politică eminesciană sau operarea unor ierarhizări între creația literară și cea publicistică, lucrarea are ca scop caracterizarea semiotică a limbajului politic cultivat de Mihai Eminescu în presa vremii și analiza
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
limbajului politic eminescian ilustrează specificul publicisticii românești din secolul al XIX-lea, iar individualitatea lui nu poate fi evidențiată decât prin comparare cu texte care au aceeași tipologie și același referent evenimențial. Analiza contrastivă are la bază tehnici ale lingvisticii computaționale, care vizează, în principal, investigații de natură lexico-semantică. Disciplină relativ nouă, lingvistica computațională utilizează tehnici computerizate de analiză lingvistică, implicând algoritmi, structuri de date și modele formale ale reprezentării, precum și tehnici ale inteligenței artificiale. Procesarea limbajului natural cu inventarul metodologic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
individualitatea lui nu poate fi evidențiată decât prin comparare cu texte care au aceeași tipologie și același referent evenimențial. Analiza contrastivă are la bază tehnici ale lingvisticii computaționale, care vizează, în principal, investigații de natură lexico-semantică. Disciplină relativ nouă, lingvistica computațională utilizează tehnici computerizate de analiză lingvistică, implicând algoritmi, structuri de date și modele formale ale reprezentării, precum și tehnici ale inteligenței artificiale. Procesarea limbajului natural cu inventarul metodologic al informaticii oferă posibilitatea prelucrării unor corpusuri de dimensiuni mari, stabilirea unor pattern
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mari, stabilirea unor pattern-uri la nivel semantic și sintactic, precum și a relațiilor dintre cele două niveluri ale textului. Bazată pe diverse formalisme, cu scopul creării unor algoritmi și programe de prelucrare inteligentă (analiză, înțelegere, interpretare, traducere) a textelor, lingvistica computațională vizează "înțelegerea" și procesarea limbajului natural cu ajutorul calculatorului. Rezultatele obținute în urma prelucrării textelor cu instrumente informatice oferă cadrul dezvoltării analizei calitative ulterioare și constituie premisele obiectivării descrierii limbajului politic din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a formulat de-a lungul timpului în legătură cu gândirea politică eminesciană. Naționalismul, antisemitismul, xenofobia, reacționarismul dobândesc o lectură particulară, în lumina problematicii epocii eminesciene și a specificului discursului publicistic cultivat în acele timpuri. Folosirea unor instrumente noi de analiză, aparținând lingvisticii computaționale, ne-a permis obiectivarea interpretărilor și a favorizat evidențierea superiorității discursului publicistic eminescian, la nivelul organizării conceptuale a mesajului jurnalistic. Publicistica spațiul configurării unui nou Eminescu În 1903, Nicolae Iorga sublinia în articolul "Un nou Eminescu apăru..."503 potențialul imens
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
valorice, între creația artistică și cea jurnalistică, fapt imposibil, de altfel, din cauza apartenenței la domenii distincte de cunoaștere, am propus în lucrarea noastră o abordare interdisciplinară a corpusului publicistic eminescian, cu instrumente puse la dispoziție de științele comunicării și lingvistica computațională. Perspectiva dominantă este cea semiotică, vizând analiza sintactică, semantică și pragmatică a limbajului politic cultivat de Mihai Eminescu în presa vremii, precum și descrierea parametrilor situației de comunicare pe care o ilustrează publicistica poetului. Analiza semiotică se sprijină pe date obținute
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ilustrează publicistica poetului. Analiza semiotică se sprijină pe date obținute în urma procesării corpusului cu instrumente informatice. Chiar dacă ponderea pe care o dețin cele două perspective de analiză, semiotică și informatică, este în mod necesar diferită, utilizarea unor tehnici ale lingvisticii computaționale a permis obiectivarea cercetării, prin raportarea limbajului eminescian la specificul discursului politic cultivat de presa secolului al XIX-lea. Cercetarea a avut la bază două premise esențiale: a) prima are în vedere faptul că limbajul politic, ca sistem de semne
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rezultatelor analizei a permis formarea unei viziuni complexe asupra structurii și funcționalității limbajului politic eminescian. În acest sens, valorificarea la nivel metodologic a analizei de conținut, a modelului hexadic de analiză situațională și a unor tehnici de cercetare aparținând lingvisticii computaționale au îngăduit definirea specificului limbajului politic eminescian, prin raportare la orizontul istoric, social, politic, al veacului al XIX-lea, pe de o parte, și la caracteristicile publicațiilor românești din epocă, pe de altă parte. Configurând semioza eminesciană sub forma unui
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române într-o epocă în care lipsa unor norme unitare se face simțită în nesiguranța și oscilațiile înregistrate de discursul publicistic al vremii. Analiza vocabularului s-a sprijinit pe tehnici ale lingvisticii computaționale care ne-au permis procesarea întregului corpus publicistic, în vederea stabilirii unui inventar lexical specific scrisului jurnalistic eminescian. Analiza semantică a evidențiat polarizarea limbajului politic eminescian în jurul unor dihotomii semantice fundamentale, care conferă unitate și coerență scrisului jurnalistic. În acest sens
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de demers analitic vizează identificarea particularităților, dar și a liniilor de continuitate, care fac din publicistica lui Mihai Eminescu un fenomen reprezentativ pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Valorificarea unor tehnici de cercetare aparținând lingvisticii computaționale a favorizat realizarea unor analize cantitative, de ordin semantic și pragmatic, oferind premisele dezvoltării unor analize calitative ulterioare. Analiza contrastivă a avut ca obiect un număr de 63 de articole cu subiect politic, din patru publicații ale veacului al XIX
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
două obiective 15: precizarea domeniului de definire a problemei cu generarea automată de meșe de elemente finite de suprafață (discretizarea suprafeței vasculare) sau a elementelor finite de volum (discretizarea lumenului vascular); rezolvarea într-o manieră eficientă și cu un cost computațional redus al unui mare număr de ecuații nonliniare (rezolvarea ecuațiilor de flux - continuitate, moment, energie înseamnă a determina presiunile, velocitățile etc. pentru fiecare câmp al fluxului). Modelele 3D și 4D sunt costisitoare din punctul de vedere al resurselor de calcul
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
permanent în vedere: complexitatea acestor analize rezultă din interacțiunea pe scară largă a numeroase procese elementare; analiza se adresează în final unor sisteme vii și nu virtuale; sistemele computerizate biomecanice vor fi utilizate de către persoane care nu lucrează în științele computaționale și care vor trebui să utilizeze sisteme “prietenoase”. Aceaste progrese au permis integrarea informației anatomice și hemodinamice, definită ca o ameliorare a unei forme de informație prin interpretarea adecvată a celeilalte forme de informație (Kaandorp, 1999) - prin simulare numerică computerizată
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
structurarea spațiului și creșterea calității vieții 9. Produse și tehnologii destinate transporturilor aeriene ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Spațiu și securitate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─────── 8.1 Explorări spațiale 1. Participare la misiuni spațiale circumterestre și în sistemul solar 2. Cercetarea și obținerea de modele teoretice, experimentale și computaționale ale fenomenelor specifice mediului circumterestru, sistemului solar, Universului și a interacțiunilor dintre acestea, pe baza rezultatelor experimentale și observaționale �� ale misiunilor spațiale 3. Experimente în microgravitație 4. Cercetarea și realizarea de instrumente, aparatură științifică și sisteme de bord pentru platformele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188126_a_189455]