1,551 matches
-
însă identificarea acelor condiții prin care potențialele avantaje să fie exploatate, iar dezavantajele minimizate. Efectele sunt vizibile nu doar la nivel de organizație, ci și la nivel de grup și de individ, cu reflectare în sfera afectivă, cognitivă, simbolică și comunicațională (Milliken și Martins,1996, apud. Janssens și Steyaert, 2003). 1. Sfera afectivă reflectă influențele emoțiilor asupra implicării personale, satisfacției, identificării, conflictului de rol, ambiguității rolurilor, percepției discriminării și în final, a integrării sociale a persoanei. Ibarra (1993,1995, apud. Janssens
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cu organizația Comunicare organizațională Schimb de informații Grup Model de comunicare Sursa Canal Destinatarului Zgomot Mesaj Feedback Comportament Motivație Percepție Trăsături de personalitate Stil Abilități de comunicare Fenomen social Structura organizațională Rețele de comunicare Grad de centralizare Mediu social Bariere comunicaționale Informație Resursă Sistem informațional Distorsiune Filtraj Redundanța Instrumente de comunicare Abilitate Competență Deprinderi Dezvoltare Experiență anterioară Individualizarea instruirii Învățare organizațională Învățare experiențială Motivație Nevoi de instruire Organizație care învață Priceperi Training Tutoring Capital uman Disabilitate (incapacitate) Discriminare Diversitate Efectul peretelui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
va fi înlăturat în ruralul românesc decât câteva decenii mai târziu, în timpul comunismului -, de servicii de sănătate, de infrastructură logistică sau de dotări, fie individuale, cum ar fi cele ale locuinței, fie comunitare, cum ar fi cele sociale, culturale sau comunicaționale. Dezbaterile cu privire la direcțiile de dezvoltare ale societății românești din perioada interbelică au fost aprige (Ornea, 1995), iar sinuoasa evoluție politică și socio-economică a României din prima jumătate a secolului XX s-a datorat în mare măsură tocmai acestei incapacități a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
9 Repere teoretice ale asistenței și terapiei familiale 9.1. Probleme ale grupului familial 235 9.1.1. Ce este o problemă familială și cine o consideră ca atare? 235 9.1.2. Tipuri de probleme. Situații „obiective” și disfuncționalități comunicaționale 237 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familială 240 9.2.1. De la difuz la instituționalizat-specializat 240 9.2.2. De la individ la sistem 241 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului social 242 9.3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai semnificativă decât cele în care soții n-au crescut împreună: relațiile sunt mai frecvente, numărul de urmași mai mic, divorțurile mai numeroase. Acest gen de familii sunt caracterizate prin lipsa de interes a soților unul față de altul pe plan comunicațional, afectiv și sexual. Noi știm însă că psihologia socială a dovedit experimental și corelațional că în formarea de prietenii și iubiri, multe finalizate în căsătorii, funcționează cu pregnanță efectul familiarității, înscris în cel de proximitate spațială. Probabil că cele două
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau considerat ca atare) celui propriu. Cum se fac alegerile maritale în aceste cazuri? Analiza prin costuri-beneficii și teoria alegerii raționale dau unele răspunsuri destul de satisfăcătoare, după cum va reieși din secvențele dedicate pieței maritale. Neîndoielnic că procesul globalizării informaționale și comunicaționale, în speță prin Internet, mobilitate educațională, piața muncii, turism etc., slăbește forța proximității spațiale în alegerea partenerului conjugal. În cristalizarea și stabilitatea relațiilor de autentică prietenie și dragoste însă, inclusiv Internetul este mai curând o premisă și apoi un instrument
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
social) pentru a le obține sau păstra. Un tată care vrea să-și impună cu orice prețdominanța în familie, dar este șomer sau are o slujbă de mic prestigiu și salariu, nu are școală și nici înalte abilități intelectuale și comunicaționale va recurge la violență. • În modelul costurilor și controlului social, enunțul fundamental este că ființele umane sunt înclinate să îi domine pe alții, numai că țin seama de costurile și riscurile pe care și le asumă. Dacă nu percep costuri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau aproape orice) problemă este rezultatul interacțiunii dintre membrii familiei și/sau familie și mediul social în care funcționează. 9.1.2. Tipuri de probleme. Situații „obiective” și disfuncționalități comunicaționaletc " 9.1.2. Tipuri de probleme. Situații „obiective” și disfuncționalitĂȚi comunicaționale" Grupul familial se confruntă cu o diversitate de probleme. Pentru tratamentul psihosocial și terapia familială este important să se țină mereu cont de faptul că „fiecare familie cu problemele ei”. Pe de altă parte, dincolo de particularități, într-o analiză sistematică
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât de ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și terapia familialătc " 9.2. Schimbări de optică în asistența și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interacțiune (prin schimbarea comportamentului deschis sau a sistemului de reprezentări și idei - beliefs). În cadrul orientării aistorice (sincronice) se desprind patru modele (Griffin, 1993): comunicațional-sistemic, structural, behaviorist și psihoeducațional. 9.3.1.1. Modelul comunicațional-sistemic tc "9.3.1.1. Modelul comunicațional‑sistemic " Cuprinde la rândul lui mai multe grupări și școli: • Institutul de Cercetări Mintale (MRI) sau școala de la Palo Alto (C. Bateson, P. Watzlawick, D. Jackson, J. Weakland ș.a.) se bazează pe următoarele concepte și idei mai importante: - cauzalitatea circulară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
similare duc la rezultate diferite. Într-un sistem cum este familia, chiar la aceeași structură, nu putem deduce intrările din ieșiri, și invers; - comunicarea este dimensiunea centrală a relațiilor familiale și nu există persoane care să nu poată comunica; - actele comunicaționale conțin informația propriu-zisă, dar și semnale despre cum trebuie interpretată respectiva informație. Orice comunicare este și metacomunicare; - realitatea familială este una construită, rezultată din interacțiunea punctelor de vedere ale membrilor ei; - când pacientul face apel la terapeut însemnă, de obicei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cazul familiei și a problemelor sale de factori structurali și factori ideologici. Primii țin de condiționările exogene (habitat, piața muncii, sistemul școlar), dar și de structurile și caracteristicile endogene ale sistemului familial (părinți-copii, bărbat-femeie, subsisteme cristalizate emoțional). Ceilalți, de procesul comunicațional, de sistemul de crezuri, de modul de gândire, de mituri. Psihoterapia nu poate interveni în schimbarea condiționărilor externe. (Psihoterapeutul nu dă bani clientului său pentru a-i rezolva problemele, ci în general îi primește de la acesta.) Asistența socială, în schimb
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
actelor comportamentale, experimente comportamentale și inventare de evaluare și autoevaluare. Prin acestea se urmărește atât cunoașterea sistemului familial, cât mai ales schimbarea în interiorul lui, având ca bază conștientizarea cauzelor problemei de rezolvat. De aceea, asemenea inventare se brodează pe realitatea comunicațională, interpersonală, pe evaluarea propriilor conduite familiale și ale altor membri. Iată un eșantion dintr-un inventar ce privește problemele cuplului marital (selecție din Beck, 1988): Luarea de decizii Când aveți de luat o decizie, este aceasta o problemă .... .... Suntem în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
facilitatea și lenevirea socială (social loafing) 148 3. Structuri (rețele) și procese grupale 151 3.1. Comunicarea în grup 151 3.1.1. Caracteristicile comunicării 151 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare 154 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale 157 3.2. Structuri și relații socioafective 159 3.2.1. Relații de afiliere infrastructurale: prietenia și dragostea 159 3.2.2. Relații preferențiale în grupurile mici și mijlocii. Sociometria 166 3.3. Cooperare și competiție 170 3.4
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inteligibilă pentru participanții la ea - este un fenomen fundamental al vieții, prezent nu doar la oameni, ci și la nivel infrauman. În lumea animalelor, circulația informației ia forme fizice concrete (chimice, acustice etc.), pe când în cazul ființelor umane principalul mijloc comunicațional este limba vorbită, cu un înalt grad de abstractizare. În general, comunicarea umană se bazează pe simboluri, care sunt substitute figurative ale lucrurilor propriu-zise, ele fiind ușor de manipulat și transmis și necesitând un minim suport fizic. Să ne gândim
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înțeles să fie standard, deci astfel încât codurile receptorului și emițătorului să se suprapună perfect. În acest caz, fiecare simplu semnal sau fiecare element al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în acea secvență) este invers proporțională cu redundanța. Forma cea mai pură de redundanță este simpla repetiție, dar, de foarte multe ori, prin cuvinte sau alte semne diferite se transmite în fond același mesaj
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
feedback sau, cu o altă denumire, de conexiune inversă, în sensul că sursa emitentă primește semnale de la receptor în legătură cu mesajul transmis: dacă a fost receptat, cum a fost înțeles și apreciat. În funcție de aceste semnale, sursa își va elabora viitoarele strategii comunicaționale. În cazul comunicării de masă (canalele TV, de pildă), feedback-ul se realizează prin sondaje sistematice, numite și studii de audiență. La nivelul relațiilor interpersonale, un rol major în funcționarea feedback-ului îl are semiotica gesturală și corporală. Dar comunicarea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
credibilitate, pregnanță etc.). 3.1.2. Principalele tipuri de comunicaretc 3.1.2. Principalele tipuri de comunicare" Unele dintre aceste tipuri au fost deja sugerate până acum, dar în esență este vorba despre: 1) Comunicarea verbală și nonverbală. În actul comunicațional, aceste două tipuri pot apărea separat, fie una, fie alta, dimensiunea paralingvistică fiind însă prezentă întotdeauna în cea verbală, chiar dacă nu există contact fizic direct. De exemplu, prin telefon, tonul, pauzele, fluența, iar în scris - cu atât mai mult în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neserios”, „ești un incapabil”, până la unele mai „nevinovate”, dar tot cu efect disfuncțional, ca, de exemplu: „ești prea îngăduitor”, „ar trebui să fii mai organizat”, „ești cam neglijent”. Psihologul american atenționează că, în cele mai multe cazuri, și sfaturile date produc bariere comunicaționale, ca și apelurile la logică și rațiune, atunci când nu se ține seamă de starea emoțională a partenerului. Pe de altă parte, nici evitarea de a discuta despre frământările pe care le are partenerul prin schimbarea subiectului discuției sau prin recurgerea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicare. Observațiile formulate de Rogers au, desigur, o valoare orientativă, actul concret al conversațiilor presupunând adaptare la situație și partener, constituind, în fond, o artă, de unde și expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
valoare orientativă, actul concret al conversațiilor presupunând adaptare la situație și partener, constituind, în fond, o artă, de unde și expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur membru al grupului primește informații de la toți ceilalți
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
al conversațiilor presupunând adaptare la situație și partener, constituind, în fond, o artă, de unde și expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur membru al grupului primește informații de la toți ceilalți, găsește soluția (ia decizia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
expresia cu mare acoperire cotidiană „arta conversației”. 3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupaletc "3.1.3. Structuri și rețele comunicaționale grupale" În viața comunicațională a grupurilor și colectivităților mai restrânse, câteva aspecte sunt mai pregnante. Astfel, ca structuri comunicaționale, există două forme fundamentale (Radu, coord., 1994): structura centralizată, în care un singur membru al grupului primește informații de la toți ceilalți, găsește soluția (ia decizia) și o comunică celorlalți; structura omogenă, în care fiecare dintre membri transmite celorlalți informațiile deținute
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
extreme se găsesc o serie de structuri intermediare, cum ar fi cea în care doi indivizi centralizează mesajele. Grafic, cele trei tipuri de structuri se reprezintă astfel (când numărul de participanți este, de exemplu, cinci): Figura 10. Tipuri de structuri comunicaționale La modul practic, real, nu toți membrii unui grup au șanse egale de a fi în centrul structurii comunicaționale. Există sau se naște întotdeauna un lider formal sau informal, care îndeplinește și rolul central în actul comunicațional. Astfel încât structura centralizată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cele trei tipuri de structuri se reprezintă astfel (când numărul de participanți este, de exemplu, cinci): Figura 10. Tipuri de structuri comunicaționale La modul practic, real, nu toți membrii unui grup au șanse egale de a fi în centrul structurii comunicaționale. Există sau se naște întotdeauna un lider formal sau informal, care îndeplinește și rolul central în actul comunicațional. Astfel încât structura centralizată sau cele intermediare sunt, totodată, structuri ierarhice, în funcție de statusurile din grup sau colectivitate, și sunt mult mai prezente decât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]