181,593 matches
-
refuzat orice referire la acea perioadă din tinerețea sa." în cele aproape 20 de rânduri am mai găsit și alte carențe. Operele lui Eliade nu au fost traduse în 18 limbi, ci în 26 (cu o zi înainte ni se comunicase că transpunerea scrierilor sale fusese făcută "aproape în toate limbile"). Și cifrele celelalte (numărul volumelor și articolelor) diferă cu mult față de realitate. Bibliografiile ar fi oferit date mai precise. O altă "noutate" e contrazisă de orice manual școlar: "A publicat
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]
-
într-adevăr impresionante despre opera atât de vastă a lui Eliade. Chiar înaintea plecării sale la Londra în 1940, Eliade publicase peste 2000 articole și eseuri care ar echivala cu peste 100 de volume! Ne spune Handoca: Eliade putea să comunice în șase limbi, studiase Upanisadele la 23 de ani, la care vârstă coresponda cu Papini, Rudolf Otto, Petazzoni și alte mari somități ale Occidentului. Devenise cunoscut și admirat de marele public și îndeosebi de tineret, datorită românului sau în parte
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
naștere receptarea înțelepciunii cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
patimi”, o învățătură care reprezintă ecoul conceptului de epectază al Sfântului Grigorie. La Părinții Bisericii, viața în trezvie și autocontrol (ἐγχράτεια) este cea care permite sufletului să primească ajutorul divin necesar pentru „a zbura pe aripile Duhului” și de a comunica cu Divinul. Comunitatea pe care încerca Sfântul Macarie să o creeze era o Biserică pură, o comunitate de credincioși care își puneau întreaga inimă în răspunsul la Dumnezeu și care primeau comunicări de la Dumnezeu când se aflau sub influența harului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica limbajului armonic. Fără nici o intenție abstractizantă, muzica cvartetului comunică simplu, direct și armonios esențe pure, românești, în starea lor intimă.
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, București, 1999, pp. 275-276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu ceilalți din afară decât numai prin scrisori, arată că sunt ispite de la noi, de care trebuie să ne ferim și sunt ispite cu îngăduința lui Dumnezeu, care sunt spre folosul sufletului. Sfântul Maxim menționează, la rândul lui, că ispitele
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să aibă talent. Sunt momente când publicul te ajută dacă nu ești într-o pasă bună, dar și momente când el nu reacționează și atunci lupți să îl captezi. Aici e partea sacra. Desigur, cu instinctul profesiei simți dacă ai comunicat sau Încă te mai lupți. Sau simți cum se așează, dincolo de efort, acea familiaritate care nu are nicio legătură cu termenul 'civil', ci este o familiaritate cu sensul de 'catarsis'. Este important să nu te decizi, să nu joci ce
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
and the Interpretation of Sacred Scripture”, în Mysticism and Sacred Scripture, editor Steven T. Katz, Oxford, OUP, 2000, p. 41-51. footnote>. Ci, mai curând, este o cheie la înțelegerea modului în care misticii creștini utilizau limbajul simțurilor spirituale pentru a comunica transformarea interioară. Pasiunea nepasională a Sfântului Grigorie este ceea ce putem numi o capodoperă a metaforelor pentru dezvăluirea înțelegerii sale asupra simțurilor spirituale, care se bazează pe o „percepție a lui Dumnezeu” (αἴθησις Θεοῦ) ca stare paradoxală în care orice bucurie
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
P.G., CL, col. 1833D. footnote>. Această lumină divină se descoperă oamenilor curați duhovnicește și care ajung pe culmile cele mai înalte ale virtuții și duc o viață de sfințenie. În lumina divină omul îl vede pe Hristos, Îl cunoaște și comunică cu El. Cunoașterea misticului este o cunoaștere experimentală și nu una strict bazată pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și filozoful calabrez Varlaam, latinizant fără a fi tomist, umanist elenizant, nominalist și lipsit de simț mistic<footnote Paul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, ființa și energiile divine nu sunt două părți ale lui Dumnezeu, ci două moduri diferite ale existenței lui Dumnezeu, în natura Sa și în afara naturii Sale. Același Dumnezeu rămâne total inaccesibil în esența Sa și se comunică cu totul prin har. La fel ca în cazul dogmei trinitare, această dogmă a energiilor divine nu reduce în nici un fel simplitatea lui Dumnezeu, atât timp cât simplitatea nu devine o acțiune filosofică care pretinde să determine nedeterminatul<footnote Vl. Lossky, Vederea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
descoperit vreodată vreun om, și, desigur, nu este cu putință să descopere<footnote Sf. Grigorie Teologul, Cuvântarea II, 38, P.G., XXV, col. 445. footnote>. Dacă nu-L cunoaștem după ființa Sa, putem să-L cunoaștem prin lucrări. Firea divină se comunică nu în sine, ci prin energiile sale, căci ființa este neîmpărtășită, dar puterile și lucrările care izvorăsc din ea se lasă împărtășite de creaturi. Nu putem vedea inima soarelui, dar putem vedea lumina ce izvorăște din el<footnote Emmanuel Cazabonne
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Use of 1 Timothy 6: 16, în Cistercian Studies Quarterly 38.3, 2003, p. 282. footnote>. Dumnezeu rămâne nevăzut în ceea ce este El în Sine. Inaccesibil în ființa Sa, este prezent în energiile Sale. Incomunicabil în ființa Sa, Dumnezeu se comunică prin energiile Sale necreate, nedespărțite de natura Sa. Sfântul Chiril din Alexandria arătând deosebirea între ființa și lucrarea lui Dumnezeu spune: a naște e propriu firii dumnezeiești, iar a face, lucrării dumnezeiești. Firea și lucrarea nu sunt unul și același
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
putea să stea în ea însăși fără energiile necreate care o fundamentează<footnote Pr. Stăniloae în 7 dimineți cu Părintele Stăniloae - convorbiri realizate de Sorin Dumitrescu, Editura Anastasia, p. 28. footnote>. Energiile care izvorăsc veșnic din natura divină, ne sunt comunicate de Duhul Sfânt, pentru a ne îndumnezei, a ne face să participăm la viața Sfintei Treimi. Energiile divine nu sunt un intermediar între Dumnezeu și om, sau emanații ale Lui, ci sunt Dumnezeul cel viu în acțiune, de care isihaștii
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
ar fi unit cu Dumnezeu, „n-ar fi participat la nestricăciune”, și aceasta pentru că omul nu ar fi putut fi adoptat „dacă Fiul nu ne-ar fi dat comuniunea cu El și dacă Cuvântul nu ne-ar fi făcut să comunicăm cu El făcându-se trup”. Apoi, vorbește și de accesul la viața divină pe care Hristos îl permite credincioșilor, El fiind „Mijlocitorul între Dumnezeu și oameni” (1 Tim. 2, 5). Ca Mijlocitor, Îl facilitează pe Dumnezeu oamenilor și îi obișnuiește
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
al oicumenei, o poziție privilegiată și, prin urmare, de Întâlnire și contact Între comunități (v. salutările din Rom 16; 1Pt 5,13; Col 4,16). Astfel comunitatea romană a avut un rol unitar și de mediere recunoscută și primită; bisericile comunicau Între ele Încă din secolul II prin lucrarea Romei (cf. Eusebiu, Ist. Bis. 5,25; 6,43,3). Biserica romană se bucura de un mare prestigiu Încă de la Începuturile creștinismului; Paul Îi scrie o epistolă În care vădește multă considerație
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
crescut la aproape dublul; de acum încolo voi avea ca minim 50.000 lire pe seară. Pentru viitorul „Cosi fan tutte”, direcția Scalei, din propria inițiativă s-a oferit să schimbe contractul, oferindu-mi dublu cașeu. Iar astăzi mi-a comunicat agenția mea că direcția Scalei dorește de acum încolo o colaborare permanentă, și în consecință de cîte ori voi avea alte oferte, să mă înțeleg întîi cu ei, pentru că au mari proecte cu mine. Deja mi-au propus o serie
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
prea multă mână liberă și care va avea în jurul lui 3-4 dirijori de nume cu cari va fixa împreună în linii mari activitatea. Aceștia vor fi de sabală (?), subsemnatul, ceilalți încă nu sunt găsiți. Săptămâna viitoare, și ți-i voi comunica. În orice caz va fi o stagiune bogată. Despre Petrică Munteanu, tenorul român, care a fost cu noi în lagăr, în două cuvinte. A cântat cu mine în „Cosi” și a făcut un succes foarte frumușel. Lucrul s’a petrecut
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
termen lung și în idei necontrafăcute, un profesor de literatură dintre „avangardiștii” sistemului, îi va lăsa pe elevi să citească. Mult și prost, poate dezorganizat și indecent de mult, pe sub bănci la orele în care se predă și nu se comunică. Dar cel mai important ÎI VA LĂSA CITIND la finalul clasei a 12-a. Nu le va „cultiva" gustul pentru literatură (cărțile nu îți dau să mănânci în ziua de azi), nici plăcerea lecturii (multe si nenumărate sunt plăcerile vieții
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
footnote Ca atare, înțelesul se articulează doar prin reflecție activă, constând dintr-o verbalizare interogativă (căutătoare). Starea de înțeles însă, poate surveni și prin contemplare, ca reflecție pasivă (descriptivă), pe suportul unei imagini (mandale) călăuzitoare. Prin urmare, înțelesul poate fi comunicat (și în absența referentului sau a unui comunicator personalizat), pe când starea de înțeles depinde de prezența celui care accede și, implicit, a suportului de călăuzire. Altfel zis, starea de înțeles nu poate fi decât la timpul prezent și pentru totdeauna
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
necesar să intrăm în relație cu El prin Sfintele Taine. Sfântul Grigorie de Nyssa abordează viața spirituală din două direcții: 1. Viața spirituală este total dependentă de viața divină care aparține Bisericii, viața pe care doar Biserica ne-o poate comunica prin Sfintele Taine, altfel spus, de viața sacramentală a Bisericii; 2. Viața spirituală este absolut liberă, în sensul că depinde doar de om să se orienteze către bunurile divine pe care Biserica i le poate oferi<footnote Pr. Dr. Ștefan
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
care ajunsese să fie alăptat suficient de bine. Încercarea de a-l pune la sân se însoțește de manifestări de agitație din partea bebelușului care cu greu poate fi calmat. Acest refuz trebuie interpretat ca o manifestare prin care bebelușul ne comunică ca ceva îl deranjează (ca ceva nu mai decurge așa cum era el obișnuit). Apare mai frecvent la sugarii în vârstă de 3-8 luni dar poate fi întâlnită uneori chiar și de la naștere. Durează obișnuit 2-3 zile dar poate să se
Revista Spitalului Elias by SIMONA CONSTANTINESCU, IULIA PETRESCU, SIMONA POPESCU, AURORA POPA () [Corola-journal/Science/92045_a_92540]
-
olimpici, nu vor învăța să se apropie de literatura mare. Experiența mea didactică mi-a demonstrat că elevii care vin din liceu repetă mecanic distincțiile între genul epic, dramatic și liric, între autor - narator, fără să fie atenți la ceea ce comunică textul, fără să facă conexiuni. - CUM AR TREBUI SĂ NE APROPIEM DE LITERATURĂ? Eu predau clasicii, Eminescu, Creangă, Caragiale, epoca Junimii. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat atunci trebuie să înțelegi că instituția literaturii era alta decât cea de
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
se neglijează conținutul literaturii. Atunci când citesc, elevii sunt atenți doar la problemele formale care definesc textul, fără a fi atenți la conținut, la ceea ce spune textul despre viață, despre om. În fond, literatura ar trebui studiată pornind de la ceea ce ne comunică ea nouă. De ce citim? Nu citim pentru a găsi o diferență între autor și narator. Asta e o prostie! E treaba teoreticienilor literari. Pe noi ne interesează ce comunică literatura din punct de vedere al valorilor umane. Dacă aș face
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
om. În fond, literatura ar trebui studiată pornind de la ceea ce ne comunică ea nouă. De ce citim? Nu citim pentru a găsi o diferență între autor și narator. Asta e o prostie! E treaba teoreticienilor literari. Pe noi ne interesează ce comunică literatura din punct de vedere al valorilor umane. Dacă aș face o reformă în învățământ, asta aș face - niște manuale în care elevilor să li se furnizeze informații despre lecturile și viața autorilor, despre mediul în care autorii s-au
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Dacă aș face o reformă în învățământ, asta aș face - niște manuale în care elevilor să li se furnizeze informații despre lecturile și viața autorilor, despre mediul în care autorii s-au format și despre conținuturile literaturii. Literatura trebuie să comunice ceva, nu să fie o formă goală, să se bazeze pe aceste distincții de laborator. Inclusiv Călinescu spunea că distincția dintre formă și fond se face la analiza în retortă. Atunci când citim, nu facem nicio distincție între formă și fond
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]