525 matches
-
Formula, de sursă bretoniană, va reveni în versurile mai târzii din perioada franceză, odată cu reveria sărbătorii universale a „mulțimilor fericite ale viitorului, / Când timpul acesta întunecat va fi dispărut. Și toți oamenii / Și gândurile, bucuriile lor, vor fi ca vasele comunicante” - în La poésie commune, 1936). Căci egalizarea în sistem de „vase comunicante” a eului cu universul, a interiorului cu exteriorul, înseamnă de fapt împlinirea reală a ființei, absoluta ei deschidere în fața unei lumi deschise, eliberarea, așadar, de orice constrângeri a
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
franceză, odată cu reveria sărbătorii universale a „mulțimilor fericite ale viitorului, / Când timpul acesta întunecat va fi dispărut. Și toți oamenii / Și gândurile, bucuriile lor, vor fi ca vasele comunicante” - în La poésie commune, 1936). Căci egalizarea în sistem de „vase comunicante” a eului cu universul, a interiorului cu exteriorul, înseamnă de fapt împlinirea reală a ființei, absoluta ei deschidere în fața unei lumi deschise, eliberarea, așadar, de orice constrângeri a eului și a tuturor lucrurilor, - proclamarea, altfel spus, a sărbătorii, instaurarea ei
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
deschidere, liberă comunicare cu Totul: poemul e „un al doilea auz deschis la toate zvonurile văzduhului”, iar “în fulgerul unei imagini” apar, cum am văzut, „toate fântânile universului reînnoite”, încât relația eu/univers poate fi sugerată pregnant prin metafora „vaselor comunicante”. Primul lucru care frapează la lectura poemelor lui Ilarie Voronca este, desigur, neobișnuita densitate imagistică. Textele poetului sunt suprasaturate de imagini: „ecuatoriala floră” - cum sunt numite în Incantații -, dar și alte numeroase trimiteri la luxurianța vegetației solare, cu liane, frunzișuri
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atât în educația școlară propriu-zisă, cât și în educația adulților, dar, în mod specific, semnificativ diferit. În timp ce în școală, în fața clasei de elevi, profesorul (oricum, mai redundant decât alte categorii profesionale) are, de departe, privilegiul unic al resurselor, al forței comunicante, dar și ocazii discreționare de a fi redundant și chiar este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și doar atunci și atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă) constituie un set complex format din patru componente complementare cofuncționale: performanța lingvistică, productivitatea lingvistică, abilitatea lingvistică și competența lingvistică (Adler și Rodman, 1991). Din punct de vedere tehnic, performanța lingvistică, ce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-un anumit timp, respectiv ale numărului de mesaje construite pe o topică anume, tot contra cronometru, ambele componente semnalând totuși și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția repertoriului de semne, la capacitatea de asociere, de evocare, de dezvoltare ideatico-contextuală etc. a persoanei și depinzând, de asemenea, de vârstă, experiență, educație și temperament. „Competența lingvistică” rămâne însă componenta supremă a forței comunicante a individului uman, ea valorificând practic, cumulativ, dar și sinergic, toate celelalte trei componente „alimentatoare”, și constă în capacitatea persoanei de a face prompt și oportun selecții inspirate și inteligente între cuvinte, sintagme/paradigme și fraze relativ echivalente semantic, pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este accesibil tuturor, cu toate că încrederea în sine și stima de sine accentuată le pot da impresia și celor carențiali sub acest aspect că sunt absolut „competenți” lingvistic, ceea ce complică, în educația adulților, funcționalitatea comunicării. Cele patru mari componente ale forței comunicante a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicării. Cele patru mari componente ale forței comunicante a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul că, de exemplu, în materie de productivitate și abilitate verbală/lingvistică, persoanele cu educație precară pot „excela
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
timp și să-i abordeze în consecință pe acești „falși performeri” sau „pseudoexperți” lingvistici, care vorbesc mult și spun puțin, consumând timp din comunicare, privându-i pe alți colegi (cursanți adulți) de accesul la discuții, doar pentru că-și etalează forța comunicantă „abrazivă” și „colțuroasă”. Abilități de ascultare superioaretc "Abilități de ascultare superioare" Cu toate că atât vorbirea (limbajul expresiv), cât și ascultarea (limbajul impresiv), respectiv „producția” și „consumul” de limbaj, reprezintă oralitatea ca întreg, ca ipostază primordială a comunicării interumane, cele două „laturi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ales cu amprenta ei temperamentală (vezi prima chestiune abordată în prezentul material), dar manifestarea redundantă în comunicarea curentă depinde, în realitate, de mulți alți parametri, cum ar fi resursele comunicaționale personale (repertoriul de semne, cum s-a văzut deja, forța comunicantă, cum se va vedea ulterior) și ocaziile/oportunitățile de a deveni redundant, toate acestea asociindu-se, până la urmă, cu vârsta persoanei. Într-adevăr, indivizii adulți sunt sau pot fi incomparabil mai redundanți în conduita lor comunicativă decât tinerii sau copiii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atât în educația școlară propriu-zisă, cât și în educația adulților, dar, în mod specific, semnificativ diferit. În timp ce în școală, în fața clasei de elevi, profesorul (oricum, mai redundant decât alte categorii profesionale) are, de departe, privilegiul unic al resurselor, al forței comunicante, dar și ocazii discreționare de a fi redundant și chiar este ca atare, în intenții firești până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
până la un punct, de accesibilizare a conținuturilor deînvățare, de înțelegere cu suficiență de către elevi a informațiilor transmise, în educația adulților lucrurile stau altfel. În fața educabililor adulți, formatorul (instructorul/tutorele, mentorul/moderatorul etc.) are resurse comunicaționale similare cu ei, o forță comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și doar atunci și atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
atât cât este nevoie, nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
nu mai mult, nici mai puțin, fără retroincursiuni mai ample decât era cazul, dar și fără anticipări cognitive forțate, cu bătaie prea lungă, eșuând în guess tehnique, „tehnica ghicitului” (Ross, 1986). Forța comunicantă mult sporitătc "Forța comunicantă mult sporită" Forța comunicantă a individului uman este un adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adevărat „motor” ce asigură cantitatea și calitatea conduitei sale comunicaționale, „combustibilul” fiind furnizat de repertoriul de semne, iar această forță crește progresiv odată cu vârsta persoanei, dar e favorizată semnificativ și de gradul său de educare. Ceea ce denumim însă generic „forță comunicantă” (gândindu-ne în primul rând la comunicarea lingvistică, prevalentă) constituie un set complex format din patru componente complementare cofuncționale: performanța lingvistică, productivitatea lingvistică, abilitatea lingvistică și competența lingvistică (Adler și Rodman, 1991). Din punct de vedere tehnic, performanța lingvistică, ce
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
anumită măsură, în a-și prezenta organizat opiniile, a respecta flexiunile gramaticale, a interioriza unele cunoștințe prezentate verbal sau a reflecta și a raționa eficient prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-un anumit timp, respectiv ale numărului de mesaje construite pe o topică anume, tot contra cronometru, ambele componente semnalând totuși și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția repertoriului de semne, la capacitatea de asociere, de evocare, de dezvoltare ideatico-contextuală etc. a persoanei și depinzând, de asemenea, de vârstă, experiență, educație și temperament. „Competența lingvistică” rămâne însă componenta supremă a forței comunicante a individului uman, ea valorificând practic, cumulativ, dar și sinergic, toate celelalte trei componente „alimentatoare”, și constă în capacitatea persoanei de a face prompt și oportun selecții inspirate și inteligente între cuvinte, sintagme/paradigme și fraze relativ echivalente semantic, pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este accesibil tuturor, cu toate că încrederea în sine și stima de sine accentuată le pot da impresia și celor carențiali sub acest aspect că sunt absolut „competenți” lingvistic, ceea ce complică, în educația adulților, funcționalitatea comunicării. Cele patru mari componente ale forței comunicante a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]