20,391 matches
-
Nicolae Manolescu În Gîndirea captivă, Czeslaw Milosz analizează concubinajul dintre naționalism și comunism într-un moment (la începutul anilor '50) în care celor mai mulți dintre noi cele două doctrine li se păreau incompatibile. Cominternul și Cominformul, ca mai devreme, în plan teoretic, internaționalismul proletar, transformaseră naționalismul în cel mai important, alături de fascism, adversar al
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
într-un moment (la începutul anilor '50) în care celor mai mulți dintre noi cele două doctrine li se păreau incompatibile. Cominternul și Cominformul, ca mai devreme, în plan teoretic, internaționalismul proletar, transformaseră naționalismul în cel mai important, alături de fascism, adversar al comunismului. Nu doar în varianta lui stalinistă, pe care generația mea a învățat-o la școală și a trăit-o pe pielea ei, dar și în aceea marxist-leninistă originară, comunismul a fost o formă de globalizare și a avut vocație planetară
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
proletar, transformaseră naționalismul în cel mai important, alături de fascism, adversar al comunismului. Nu doar în varianta lui stalinistă, pe care generația mea a învățat-o la școală și a trăit-o pe pielea ei, dar și în aceea marxist-leninistă originară, comunismul a fost o formă de globalizare și a avut vocație planetară. Și, totuși, Milosz a remarcat succesul imens pe care l-a cunoscut, bunăoară, titoismul din clipa desprinderii de sovietici, a mareșalului, model, ulterior, pentru Albania, China și România ceaușistă
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
și energii morale care păreau definitiv de domeniul istoriei. La sfîrșitul deceniului al șaselea și, apoi, cu mai multă forță, la începutul deceniului al optulea, naționalismul i-a cucerit pe comuniștii români și chiar și pe cei care nu iubeau comunismul, dar vedeau în convertirea lui la idealuri patriotice, antirusești, o posibilă ieșire din tunel. Abilitatea lui Dej (care în 1958 a obținut retragerea armatei sovietice din România, iar în 1964 a declanșat o campanie populară împotriva vecinului de la Răsărit) și
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
și, apoi, a lui Ceaușescu de a exploata sentimentele naționale renăscute (mai ales în 1968, cînd cu intervenția militară din Cehoslovacia) au izbutit să-i împace în bună măsură pe români cu o ideologie de import, respinsă aproape unanim înainte. Comunismul național al lui Ceaușescu n-a mai trezit aceeași ură precum comunismul internaționalist al lui Stalin. Ar trebui, poate, analizat mecanismul psihologic al acestei schimbări. În mod evident, ceaușismul n-a fost mai blînd decît stalinismul. Sofisticarea ororii n-a
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
ales în 1968, cînd cu intervenția militară din Cehoslovacia) au izbutit să-i împace în bună măsură pe români cu o ideologie de import, respinsă aproape unanim înainte. Comunismul național al lui Ceaușescu n-a mai trezit aceeași ură precum comunismul internaționalist al lui Stalin. Ar trebui, poate, analizat mecanismul psihologic al acestei schimbări. În mod evident, ceaușismul n-a fost mai blînd decît stalinismul. Sofisticarea ororii n-a însemnat diminuarea ei. Nu s-a trăit mai bine în anii '80
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
publicate de Academia Civică m-am gândit cât de important ar fi dacă înalte oficialități ale României s-ar fi întâlnit cu Bukovski. Cât de semnificativ ar fi fost dacă Președintele țării, Primul-Ministru, Ministrul Culturii ar fi discutat probleme ale comunismului și ale ieșirii din comunism cu una din personalitățile cele mai autorizate și mai profunde ale epocii. Ce important ar fi fost dacă televiziunea română ar fi organizat o dezbatere la care să participe Bukovski. Gestul ar fi avut o
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
am gândit cât de important ar fi dacă înalte oficialități ale României s-ar fi întâlnit cu Bukovski. Cât de semnificativ ar fi fost dacă Președintele țării, Primul-Ministru, Ministrul Culturii ar fi discutat probleme ale comunismului și ale ieșirii din comunism cu una din personalitățile cele mai autorizate și mai profunde ale epocii. Ce important ar fi fost dacă televiziunea română ar fi organizat o dezbatere la care să participe Bukovski. Gestul ar fi avut o importanță morală și politică majoră
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi În Prejudecăți și judecăți, Ion Ianoși întocmește o autentică antologie a temelor preferate - unele de-o viață, altele cu deosebire în ultimii ani: gesticulația emfatică și anticomunismul analfabet al postdecembrismului, raporturile istorice ale evreilor cu comunismul, destinele "în paralel" ale lui Nietzsche și Marx, evaluarea critică a celui din urmă, precum și a marxismelor și a antimarxismelor, opera și destinul lui Dostoievski și ale lui Thomas Mann ș.a.m.d. Rezistent la tentațiile centrifuge apărute după 1989
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
cele cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Așa, de pildă, se afirmă că "Marx a fost un adept al capitalismului, în perspectiva depășirii acestuia" (p. 68), ori se sugerează că antisemitismul bazat pe ideea contribuției evreiești la instaurarea comunismului în România reprezintă o reminiscență stalinistă a epurărilor din aparatul de partid și de stat sovietic. Formulările autorului sunt, nu de puține ori, memorabile: "Pentru un evreu, indiferent dacă roz sau roșu, potrivit simpatiilor, nu există altă scăpare decât fuga
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
curînd puse la încercare de unele "nedumeriri", construcția visată "dădea semne de șubrezenie" ce se aglomerau. Mai cu seamă din pricină că nu era cu putință identificarea indiciilor unei rezistențe reale pe care scriitorii și cărturarii români s-o fi opus instaurării comunismului, ca o garanție a unei organicități de conștiință și atitudine. "Simțeam ca pe o traumă personală, mărturisește dl Igna, faptul că, spre deosebire de vecinii noștri, cărturarii români au acceptat dictatura fără să se opună sau să se revolte". Pentru a pune
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
ceea ce, luat în sine, era un fapt pozitiv, dar care nu l-a condus spre reforme interne, precum în Ungaria, Polonia sau Cehoslovacia (iar în anii '80 chiar și în Uniunea Sovietică), ba, din contra, l-a determinat la un comunism cît mai "ortodox", capabil să contracareze riscurile destalinizării și să mențină intact monopolul puterii. Cultura a fost singurul domeniu în care a existat o brumă de libertate, oarecum ca efect pervers al rigorismului politic, economic și social. Acesta a fost
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
au fost în cel mai clasic stil comunist, ca și, de altfel, manifestațiile organizate pe întinsul țării menite a sugera adeziunea unanimă a poporului român la ideea NATO. Priveam și ne uimeam: nu despre vreun summit la Moscova pe vremea comunismului era vorba, ci despre NATO, și totuși limbajul și codurile erau tot cele de pe vremuri. Pînă și Nicolae Melinescu era același. Foști ofițeri repatriați cu "Tudor Vladimirescu" și "Horia, Cloșca și Crișan" din Uniunea Sovietică au declarat la TVR 1
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
buzunarul de la piept al neo/criptocomuniștilor. Să ne bucurăm, așadar, cu măsură. Și să nădăjduim că NATO va rămâne ceea ce a fost vreme de o jumătate de secol - o forță militaro-civilizațională -, și că nu va deveni doar adăpostul vremelnic al comunismului de tip mafia, în drumul său spre spulberarea oricărei brume de omenie pe-aceste tărâmuri cu o sinucigașă vocație a nefericirii.
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
demne de atenție, dar și cu aprecieri discutabile. Dl Grigurcu e de părere (și are dreptate) să observe absența din critica foarte tînără a percepției "teme majore", cum ar fi "raportul dintre revizuire și continuitate, între etic și estetic, între comunism și anticomunism, între politică și cultură". E adevărat și că devine general dezinteresul pentru istoria recentă (și literară), ca și cum ceea ce s-a petrecut ieri nu mai este treaba celor de azi. Cei trei participanți la emisiune își pun întrebarea dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Gheorghe Grigurcu Libertatea înseamnă a nu fi sclavul nici unui lucru, nici unei necesități, nici unei întîmplări; a coborî soarta pînă la tine" (Seneca) În marea majoritate a cazurilor scriitorii noștri care au întreținut un comerț cu comunismul au adoptat o atitudine decepționantă. Dacă n-au așternut tăcerea deplină asupra compromisului, s-au străduit a monta fel de fel de eschive, de explicații oblice, de sofisme care n-au exclus nici intrepida tentativă a etalării unei "opoziții" evident
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
moderne de a-și alcătui o normativitate autonomă, fără recurs la trecut, idealurile utopice se leapădă treptat de caracterul lor secular, adoptînd forme religioase. De altminteri, fondul cultic, al unei religii răsturnate cu capul în jos, pe care-l învederează comunismul (cu componente insusiace, marianice, martirice etc.), a fost relevat în repetate rînduri. Istoria ceva mai îndepărtată ne prezintă și ea pildele împletirii dintre revoluție și pietate. Revoluția franceză, bunăoară, a înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și structureze
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
pe i: e vorba de o lărgire politică a NATO, adică o lărgire bazată pe compromis: mai dați voi, mai lăsăm noi. Ce lasă NATO e limpede: ne lasă impresia că suntem în deplină siguranță, că s-a terminat cu comunismul și că ne-am aburcat pe șinele ce duc direct în brațele prosperității și fericirii. în plus, NATO ne lasă să ne facem de cap cu criptocomuniștii cuibăriți pe la diverse răspântii politico-financiare. Ce dăm noi, iar e limpede: dăm din
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
și săpătorilor, forța canalizatoare a Terrei!" Să ne bucurăm, așadar, cu măsură. Și să nădăjduim că NATO va rămâne ceea ce a fost vreme de o jumătate de secol - o forță militaro-civilizațională -, și că nu va deveni doar adăpostul vremelnic al comunismului de tip mafia, în drumul său spre spulberarea oricărei brume de omenie pe-aceste tărâmuri cu o sinucigașă vocație a nefericirii.
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
romanului românesc în care oameni pe care azi, probabil, i-am trimite direct la psihiatru, își făceau bibliotecă transcriind cu pixul, între două întreruperi de curent, romanele - deloc subțiri - ale lui Marin Preda sau Augustin Buzura. în ultimii ani ai comunismului, cînd cultul familiei Ceaușescu îmbrăcase forme ubuești, romanele deveniseră principala supapă socială, iar în jurul principalilor prozatori se țesuseră tot felul de legende mondene și/sau eroice. Fapt firesc, dacă te gîndești că în acei ani romanele, pe lîngă tradiționala funcție de
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
nu devenim excesiv de sceptici. în fond, și despre opera lui Caragiale s-a spus că este perisabilă în timp, receptarea ei fiind dependentă de un anumit context politic. Caragiale a rămas însă la fel de actual și în perioada interbelică, și în comunism, și în nesfîrșita noastră tranziție. Nu aș risca să spun că romanul lui Bogdan Teodorescu ar putea avea, în timp, un succes comparabil cu piesele lui Caragiale, dar, cu siguranță, bine mediatizat, el ar putea fi un remarcabil succes de
Măști ale tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14541_a_15866]
-
față de adeziunile politice (temporare) ale suprarealiștilor cu marxismul și comuniștii; printre altele, trimiterea la un interviu acordat lui Ilarie Voronca în revista bucureșteană "Integral" în 1927, înregistrează opiniile unui om conștient de imensa farsă ideologică ce se joacă în URSS. Comunismul nu era atunci pentru el decât o nouă "burghezie pornită de la zero", blocată în birocrație, ierarhii, conformism. Tzara rămâne mefient față de orice politică de grup, crezând, individualist intratabil, doar în propria sa revoluție permanentă, cu o consecvență pe care o
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
staliniste), el va încerca o poziție de natură să împace spiritul său nesupus cu credința într-o lume proiectată, cel puțin în principiu, ca fiind mai dreaptă. Nu va avea intransigența lui Breton, trezit destul de repede la realitate în privința naturii comunismului sovietic, și cu atât mai puțin luciditatea admirabilă a unui Fundoianu-Fondane, de altfel rarisimă printre intelectualii parizieni. Va accepta mai târziu, nu fără anumite ezitări și reticențe, "directivele" Partidului comunist francez, însă se va lămuri mai ales după 1956, când
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
la vreo funcție în stat fără să torni la Securitate. Aveai, cum se zice, nevoie de pila securistului. Astăzi, prin rotația atent controlată a forței politice, foștii turnători îi protejează pe securiști. Tandemul infernal securist-turnător a funcționat perfect pe vremea comunismului și el continuă să fie fără fisură în vremurile noastre. De câteva zile, prima pagină a ziarelor a fost acaparată de întrebarea Cine-l protejează pe Priboi? Nu vom obține nici un răspuns dacă nu coborâm puțin în anii optzeci. Vom
Infernul ca parc de distracții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14562_a_15887]