22,643 matches
-
mai mică șansă să-și apere, fie și cu pumnii, demnitatea? - Firește, acei cititori români care au perceput romanul meu ca pe o parabolă despre rezistență la un sistem totalitar au înțeles exact ce am vrut să spun. Sunt perfect conștient de faptul că opresiunea, în România să spunem, în timpul dictaturii comuniste a fost mai cruntă decât sistemul opresiv cu care a trebuit să se lupte Erik. Neîndoielnic, a te afla față în față cu Securitatea a fost mult mai rău
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
construiește foarte greu. Cred că este meritul lui Ion Caramitru aici care, dincolo de orice gust amar, deși atacat direct în fiecare an, fără să aibă vreun amestec în deciderea nominalizărilor sau premiilor - el doar alcătuiește juriile - a mers mai departe, conștient că, în timp, mecanismul se va structura și că el este important pentru breaslă. Tonul discuțiilor, al comentariilor, de fiecare dată, a fost consistent, responsabil, polemicile au avut greutate, s-a analizat punctual, cu argumente, au lipsit, în zona care
Premiile Uniter - Acuzații de șovinism! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11797_a_13122]
-
condamnă în mod absolut minciuna, nici dacă minciuna ta ar scăpa un om nevinovat de la moarte. Un text de o extremă sinceritate intitulat Să minți! își asumă Gabriela Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți e o suferință în suferință. Eu voiam să anulez realitatea insuportabilă, să refac lumea, sau măcar s-o modific puțin, după o imagine estetică născută în mine prin confruntarea cu tot ce era urât în timpul în
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
moldovenești în textele muzicii actuale am mai discutat, chiar recent, în această rubrică. Fenomenul - recunoscut și comentat chiar de criticii muzicali și de public - merită însă mai multă atenție, pentru că pune în discuție o chestiune lingvistică neglijată sau chiar evitată conștient în cultura românească. Varietățile regionale ale limbii române au fost minimalizate și condamnate la dispariție de teoriile și programele educative centralizate în jurul "limbii literare unice"; trăsăturile dialectale din operele unor scriitori importanți din trecut au fost puse sub semnul "popularului
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
i-ați cadorisit cu rolurile ce li se potrivesc cel mai bine. S-ar putea, e adevărat, ca unora să nu le convină deloc această situație... N-ar fi de mirare ca El, Dumnezeu, să se apuce să vă plagieze, conștient fiind de faptul că, stilistic, stă prost la capitolul umor. Vă sărut mâna cu care scrieți și vă doresc sănătate, lucru de care, vorba unui poet bolnav, eu nu prea am parte. Cu venerație, Șerban Tomșa Credeți, cumva, că mi-
O promisiune ținută by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11817_a_13142]
-
care a reușit să acumuleze o serie de calități intelectuale, etice și spirituale. Dar noi observăm cu uimire că nu degeaba individul a ajuns să fie posesorul unei agitate vieți interioare... Vedem cum, la un moment dat, individul devine perfect conștient de bogăția lui interioară. Și atunci inefabila Ťviață interioarăť e folosită cu abilitate în societate, căci individul - conștient de valoarea celor acumulate - nu se va sfii să-și impună punctul de vedere, nu se va sfii să ceară satisfacții pe
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
că nu degeaba individul a ajuns să fie posesorul unei agitate vieți interioare... Vedem cum, la un moment dat, individul devine perfect conștient de bogăția lui interioară. Și atunci inefabila Ťviață interioarăť e folosită cu abilitate în societate, căci individul - conștient de valoarea celor acumulate - nu se va sfii să-și impună punctul de vedere, nu se va sfii să ceară satisfacții pe măsura sensibilităților înmagazinate. Individul e gata să ceară o funcție pe măsura dramatismului lui..." (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperării
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
foarte-foarte, dar din care suferința fizică a fost înlăturată înainte de a mă nevroza. Bineînțeles, fiecare vârstă și-a avut metehnele preferate și tratamentele specifice și cum navighez eroic către pontonul octogenariatului, aș fi nedrept scoțând din cauză ajutorul medicamentelor, foarte conștient, altfel, de fabuloasa capacitate a insului de a uita suferințele, nopțile când durerea zvâcnind magnetic în câte o măsea vulnerată, pretindea câte un algocalmin la fiecare sfert de ceas. Natural că atingând vârsta când Matusalem se gândea să-și croiască
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
lipsa de analiză, focalizarea pe elemente derizorii ale existenței, mărturisirea inocentă a angoaselor și complexelor care au marcat copilăria personajului, infantilismul frazei sănt fake-uri ale autorului. Ele nu aparțin scriitorului Cezar Paul-Bădescu decăt ăn măsura ăn care acesta ăși denaturează conștient propriul mod de a găndi pentru a mima alteritatea (ăn cazul de față propria sa găndire din urmă cu 20-25 de ani). A retrăi și a povesti evenimente vechi de căteva decenii, cu ochii și mintea (inclusiv la nivelul exprimării
Natural born writer by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12871_a_14196]
-
imoralist apt a ieși din toate încurcăturile mundane grație jocului à deux cotés? Sub metabolele Conului Alecu să se tupileze o figură topologică emblematică și pentru analiștii lacanieni: Banda lui Moebius (cu soluțiile ei de continuitate între interior și exterior, conștient și inconștient, masochism și sadism, Putere și Opoziție, fidelitate și dezerțiune, iubire și ură, activism și contemplativitate, altruism și egolatrie)???". Chiar atunci cînd devine mai inclement, condeiul eseistului se moaie în culori bogate (inclusiv starcorare), accentul căzînd pe modalitatea execuției
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
dintre criticii duri ai politicii regimului Iliescu. Avînd în vedere antecedentele autorilor, nu puțini au fost cei șocați de apariția acestei cărți. Adversarii actualei puteri au văzut în publicarea ei la începutul unui an electoral „demisia morală” a politologului care, conștient sau nu, i-ar fi conferit „legitimitate politică” lui Ion Iliescu. Să fim serioși. Legitimitatea politică a lui Ion Iliescu este dată de alegerile pe care le-a cîștigat (în trei rînduri), nu de apariția acestei cărți. Modelul avut în
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
în primul rînd prin dragostea pentru mama dumneavoastră, care a trăit odinioară acolo. Circulînd în această lume deschisă, învățăm să îndrăgim oameni și locuri care de fapt, generic, nu sunt nici ai noștri, nici ale noastre. C.H.: Am fost foarte conștient de toate acestea. Am stat mai multă vreme la București și, cînd priveam tinerele femei care treceau pe stradă, îmi spuneam: în vremurile de demult una dintre ele ar fi putut fi mama mea. Ea a crescut în România, a
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
și puțin iaurt - o adevărată porcărie! (rîde). Eram prin anii 50000000, cînd unele lucruri și obiceiuri nu erau deloc de la sine înțelese. A mai existat însă un mod mai puțin vizibil de transmitere a acestei alterități, de care am devenit conștient abia atunci cînd eu însumi am pus piciorul în România. Am studiat biologia și am unele îndoieli asupra explicațiilor genetice date unor fenomene ce cad sub incidența sociologiei. Genetica are evident o importanță majoră în studiul vieții și al atît
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
recuperează ironic și autoironic - semn acut al modernismului și postmodernismului - un construct imaginar considerat anacronic: modelul idilic. „Emil Brumaru - spune Rodica Ilie - împacă, prin aderarea la grupul oniric, modelul idilic cu cel utopic, reprezentarea idilismului în poemele sale este una conștient și riguros cultivată, ca o asumare livrescă a acestui construct imaginar“. Constatare mai veche a criticii, dar pe care Rodica Ilie o duce într-un anume sens pînă la capăt în primul capitol al cărții. Excelent scris și cît se
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
Tudora Șandru-Mehedinți Pe atunci nu eram conștient că trăiam un an deosebit din viața mea, dar azi nu mă îndoiesc că a fost decisiv. Pînă în momentul acela mă împăcasem cu înfățișarea mea de vagabond. Eram iubit și respectat de mulți și admirat de unii, într-un
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
a fost să fie. Sau, mai bine zis... nu s-a vrut să fie... Pentru a răspunde cît mai exact la întrebarea Dv. sînt nevoit să fac apel la ceea ce am scris în carte la pagina 49: «În subconștientul și conștientul nostru colectiv (sînt și excepții) nu se ascunde o cultură a memoriei și sîntem tentați spre uitare, supraviețuire («l^art de survivre»), compromis, duplicitate și complicitate. Și în special sîntem tentați spre continuitate spre deosebire de principiul individuației». Deci, preocupările noastre sînt
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
lumii ei interioare, încă înainte de a-și fi dat seama de acest lucru: „undeva, în creierul meu, rămăseseră întipărite foarte multe versuri ale sale spuse pe un ton alb, ușor sacadat, care făceau parte din universul meu, chiar dacă nu eram conștientă de lucrul ăsta“. Destule au fost împrejurările propriei vieți față de care poeta s-a simțit îndemnată să reacționeze „bacovian“, cu „ironie amară“, ceea ce de altfel și în prezent i se întâmplă, în era exasperantei tranziții fără sfârșit: „Tranziția asta care
Memorie „rea“ și memorie „bună“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13004_a_14329]
-
a practica și asprimea. Lui Deogratias îi atrage Augustin atenția să-și exulte interesul față de caracterul misterios al Stripturii (și Augustin e alexandrin, nu antiohian; exegeza ad litteram este o exegeză a credinței, una căreia i se supune în mod conștient, deși nu cu multă plăcere)<footnote Ibidem, 397. footnote>. Sensul literal este repede expediat de Augustin, uneori e chiar neglijat. Sensul mistic îl interesează cu precădere. Augustin degajă sensul strict al textului, dar apelează repede alegoria. Or, sensul alegoric e
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ro) etc. În fine, sinonimia contextuală dintre fiță și modă produce și o altă curiozitate lingvistică: folosirea substantivului fiță la singular: “îți iei niște saboți ultima fiță” (20ani.ro). Inovațiile și modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puțin conștiente, ale unei societăți: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de parvenitism și snobism au un permanent ecou în denumirile lor ironice: mofturi, fasoane, fițe...
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
Se simți ușurat să se găsească din nou în locuința străină și închise după el ușa cu cheia. Era șase, cursul lui tocmai începuse. Fără el. Sau poate chiar cu el, poate este un vis sau o stare ciudată a conștientului, provocată de oboseală, de zbor, de vreme, sau de mai cine știe ce. Școala lui psihologică cunoștea astfel de situații. Aruncă o privire în frigider unde găsi o bucată uscată de cașcaval, o cutie de pateu, unt și două ouă. La vederea
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
după fiecare înghițitură îl ustură gâtul. Se auzea pe sine însuși cum povestea bărbatului și soției acestuia (obeză și roșie, apăru cu cârnat fierbinte, întins apetisant pe farfurie), despre școala lui psihologică, despre Întemeietor, despre presimțirile sale, despre cum funcționează conștientul omului. Apoi îl cuprinse dintr-odată o neliniște, îi veni în minte ambasada și începu să repete bâlbâind acel cuvânt «Embassy», «British Embassy». «War», îi răspunse bărbatul, apucând cu ambele mâini aerul, astfel încât să sugereze o carabină, apoi se așeză
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
te izbește iarăși și iarăși, relativitatea și zădărnicia tuturor lucrurilor, așa cum se exprimă Ecleziastul, laolaltă cu perisabilitatea stîlpilor materiali pe care este clădită existența noastră socială. Și tare ar fi bine, îți zici, dacă tot mai mulți semeni ar deveni conștienți de această disproporție înainte de a fi prea tîrziu, evitînd să adauge surse suplimentare de necaz, adesea futile și meschine, dar nu mai puțin nocive, la cele deja existente.
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
mereu așa, ci tensiunea, prea umana răzvrătire se dezlănțuie în gesturi expresioniste de mare intensitate. Își fac loc și poemele de dragoste ca și cele amuzat-ironice, ecou al uimirii că salvarea vine atît de prozaic de unde nu gîndești. Deși e conștient de forța artei de a transmite influxuri perceptibile în “Cetate”, poetul își asumă, probabil că nu elegiac, și faptul că o experiență personală rămîne totuși să se consume cu adevărat în singurătate și nu pe deplin cunoscută celorlalți, “... o picătură
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
ne frămîntam grozav să dăm un sens agoniei și morții de neînlăturat, căutînd reciproc să ne convingem că viața asta n-are nici o noimă, în pofida tuturor plăcerilor, voluptăților, bucuriilor, revelațiilor și sublimităților ei, că lumea se naște, crește și piere - conștientă sau inconștientă - sub zodia precarității, caducității, fragilității și zădărniciei”. Din perspectiva tîrzie, a amintirii, Arșavir Acterian pune o distanță, o inflexiune a maturității înțelepțite peste toate aceste aprinse discuții. Ochiul nu se îngreunează cu nostalgie, ci se încrețește abia vizibil
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
ani”. Secretul lui Eliade, pata albă care l-a intrigat pe Arșavir Acterian, e legat de motivul întoarcerii sale din India, mai precis de motivul abandonării căutării absolutului și „setea” sa de relativități. Fără să și-o propună în mod conștient, memorialistul leagă aici portretele prietenilor săi de temele generației lor: absolut (sensul ultim, moartea și rostul vieții), identitate națională (deși tangențial; problema exilului nici nu se pune), Istoria față de interpretarea ei creștină (istoria duce la mîntuire), sentimentalism sau (și) sobrietate
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]