381 matches
-
13 firesc să întâlnim variate tulburări dislexo-disgrafice, care reflectă, în egală măsură, particularitățile limbajului și gândirii copilului cu deficiență mintală. La unii elevi se constată existența bâlbâielii, care se poate corectă mult mai ușor decât la copilul normal deoarece este conștientizata superficial. Citit-scrisul la școlarul cu deficiență mintală începe la sfarsitul clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la grădiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapă pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ereditară, este crucial în dezvoltarea personalității creatoare, deoarece dotarea genetică determină din start un anumit profil al individului și, când dezideratele sale inițiale nu se concretizează datorită adversității factorilor socio-culturali, contradicția dintre ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie, conștientizată acut, poate avea consecințe dramatice, mergând, uneori, până la anihilarea valorică și chiar biologică. Conceptul de familie poate fi utilizat în sensuri mai largi sau mai restrânse și privit din puncte diferite de vedere. Pe de o parte avem familia ancestrală
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fi o viziune creștină asupra vieții de apoi. Sfârșitul apare ca o fatalitate: ”e fatal ca trupul bunicii sa găsească pretextul unei boli și să se destrame.” Frica de moarte e prezentată de narator ca o angoasă, ca o apăsare conștientizată lucid: „Eu știu că bunica se teme de moarte , cu toate că ceilalți se prefac că nu pricep, sau nu le place să facă asemenea observații, căci ar fi obligați la consolări anevoioase.” În nuvelă narațiunea trece de la persoana întâi la persoana
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
că le discriminează și le descalifică în calitate de cetățene contribuabile, interesate și ele ca alegătoare și plătitoare de taxe, în ceea ce li se pune la cale prin oferta de primari. O practică socială nu este tratată ca nedreaptă până nu este conștientizată ca atare. Într-o societate ca a noastră nici drepturile omului nu sunt o obsesie cetățenească, darămite emanciparea femeilor, egalitatea reală în drepturi cu bărbații și participarea lor la viața publică. Mesajul implicit al formulei „suntem între bărbați” este: suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
locuința. Nu apăruse "partea blestemată", așa cum Georges Bataille va denumi plus - produsul de mai târziu. Deși o prelungire a mâinii, unealta este foarte slab dezvoltată. Schimbul de mărfuri în înțelesul său economic, adică din rațiuni de satisfacere a unor nevoi conștientizate, apare după prima diviziune a muncii 104 sociale. Putem presupune existența sa în timp între anii 10.000 î.Hr. și 6.000 î.Hr. Omul devine acum homo economicus. Se cunoaște necesitatea, raritatea, iar creierul era organul rațional în căutare de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
socializare și cooperare, de-a lungul istoriei afirmându-se legea conform căreia individul uman are tendința de a renunța la egoism și de a beneficia de avantajele socializării 168 și cooperării, ca ființă umană cu interese bine cunoscute și bine conștientizate. "Căile principale prin care interesele individuale conduc la cooperarea socială sunt selectate pe bază de înrudire și reciprocitate"169. În acest sens, omul se află într-o victorie pe care o repurtează în fața naturii și a tendințelor sale egoiste. Pentru că
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trocul a apărut după prima diviziune socială a muncii, pentru că de atunci există nevoi diversificate și oameni diferiți social, ce produc bunuri diferite. Trocul este mai mult decât un dar. Este o nevoie a unui schimb, pe fondul unor trebuințe conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă decât ce are pentru ce are nevoie, schimbul nefiind făcut întâmplător, asemeni darului, când cel care iniția operațiunea nu avea un control asupra finalității sale. Trocul presupune existența omului, individului, cu nevoile sale, cu trebuințele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru producerea de bunuri și a putea să-l compare cu efortul altor participanți la schimb; - presupune apariția logicii și a calculului matematic (o piele se schimbă pe 5 săgeți); - presupune apariția limbajului, posibilitatea comunicării. Între schimbul neechivalent, întâmplător dar conștientizat ca necesar și schimbul pe bază de echivalență de valoare există o evoluție umană de mii de ani. Schimbul primitiv la rândul său putem presupune că a fost mai întâi un schimb în interiorul comunității sau un schimb de ajutorare a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de economiștii austrieci. Nu folosința monedei de hârtie este în sine "o fraudă"1013. Moneda din hârtie în folosința sa poate avea avantaje și dezavantaje, în funcție de cel care-i organizează și conduce circulația. Fața rea a monedei de hârtie trebuie conștientizată și evitată. În general, politicile monetare produc efecte de redistribuire 1014, numai că amplitudinea pe care o provoacă inflația asupra acestui fenomen este una uriașă. În cursul unor politici monetare care țintesc echilibrul și sănătatea monedei, pierderile și beneficiile debitorilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
trebuia să existe și în perioada ce urma actului de la 11 februarie și cu toate acestea ideea de a exista doar două partide politice din care unul să-i regrupeze pe "moraliști" și celălalt pe "cei pătați" era o utopie conștientizată și de către cei care susțineau astfel de idei în condițiile în care știau cu toții numeroasele rivalități din timpul exilului românesc din rândul revoluționarilor români și accentuate în timpul domniei lui Cuza. "Să uităm oarecare personalități și să nu mai existe în
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
muncă Bariere generale a. Sindromul "Ca mine". Este cauzat de faptul că există în natura umană tendința de a ne asocia cu cei care sunt ca noi. Astfel, crește nivelul de confort din relațiile de la locul de muncă. Acest sindrom, conștientizat sau nu, poate să conducă la o tendință de a angaja și de a lucra numai cu persoane similare din punct de vedere al rasei, culorii, originii naționale, sexului, religiei, vârstei, capacităților fizice și mentale, dar și la lipsa disponibilității
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
discriminării. • Pe piața muncii însă, bărbații tineri și cei în vârstă se conturează drept grupuri cu risc crescut de discriminare la angajare, pe când femeile tinere și vârstnice sunt mult mai expuse riscului discriminării la locul de muncă. • Deși mai slab conștientizat, femeile cu copii se desprind ca un grup în rândul cărora atât incidența discriminării la angajare, cât și a accesului la promovare și formare profesională crește semnificativ. • 16.9% din populația investigată s-a simțit cel puțin o dată în ultimii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Capacitatea umană de a falsifica existența este redată aici prin faptul că se reușește închiderea în acest univers claustrant a cerescului, totul e redus ca dimensiune, banalizat. Amestecul din pahare este, de fapt, o ștergere a granițelor dintre universul rațional, conștientizat, și cel intuitiv, inconștient, o coborâre în lumea haotică a inconștientului, sugestie a alienării lumii. Tema nu este nouă în literatură, dar tratarea ei ca un element al cotidianului nu poate să nu surprindă, nu e nicio revoltă aici și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
există, "Prin gălbenușul ce venea pe canal/ căutam embrionul Soarelui, al galaxiei, cu vârful de la floretă". E aceeași imposibilitate de revigorare a lumii, același joc al cavalerismului asumat și desuet. E aici ceva din inutilitatea vechilor cavaleri, un donquijotism poetic conștientizat și poate tocmai de aceea preluat cu tot ce înseamnă el, ridicol și tragic. Totodată e unul dintre textele în care intenția picturală este mult mai evidentă, dar e un desen al unui peisaj urban doar ghicit, lipsit de consistența
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
neantul"244. Poezia nu mai comunică un anumit sens, ci se repliază asupra ei însăși, devenindu-și propriul referent. Autoreferențialitatea e asumată explicit în cazul textualiștilor, care nu o introduc ca pe o inovație, ci ca pe un discurs metatextual conștientizat. Astfel Liviu Ioan Stoiciu intervine retoric "să mai scriu?..., întreabă, moale, tăind firul/ în patru, o literă (cu sapa pe/ strat, punând/ sămânță de ridichi pe un pământ bine/ netezit)... nu/ vezi?..., o formă de craniu de mort, ghici ce
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
exagera, putem afirma că cea mai mare realizare a dacoromanilor și protoromânilor a fost capacitatea de rezistență în fața barbarilor și de asimilare a elementelor alogene, asimilare făcută în absența organizației de stat, caz în care acest proces poate fi dirijat, conștientizat și impus . Dăinuirea daco-romanilor poate fi explicată și prin coborârea cifrei migratorilor barbari la dimensiuni rezonabile, îndeosebi a celor veniți după plecarea vizigoților și dispariția „imperiului hun”. Spațiul nord-dunărean a fost folosit ca sursă de aprovizionare prin jaf sau prin
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
mediului, care se petrece sub ochii noștri și ai copiilor noștri este un element major al unei veritabile crize de civilizație și se datorează tocmai intervenției omului în natură. Este cunoscut faptul că pericolul este foarte mare. De aceea trebuie conștientizată necesitatea ocrotirii, a protecției vieții în cele mai variate forme ale sale. În acest context educatorilor le revine sarcina de a-i învăța pe copii să înțeleagă și să iubească natura, să-i pătrundă tainele și să o protejeze, să
Coronița prieteniei by Inst. Ari Mariana-Ana, Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1, Lupeni, Hunedoara () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93018]
-
persoană poate îndrăzni să pășească în afara SCHEMELOR PROPRII. Prin scheme proprii se înțeleg acele poziționări pe care suntem obișnuiți să le considerăm ca firești. În momentul în care suntem într-o poziție de acest gen, latura corporală nu este conștientizată decât extrem de rar. În relația cu corporalitatea există persoane care sunt foarte schematice și persoane care sunt extrem de expresive. Experiența arată că relația cu propriul corp este consecința imaginii de sine, a stimei de sine. Cu cât schema corporală este
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
nu însă și de ceilalți), de Sine-le orb (necunoscut/neconștientizat de către persoană, dar cunoscut de către ceilalți), respectiv de Sine-le necunoscut (atât persoanei înseși, cât și celorlalți). De aici și importanța jocului între cunoscut și necunoscut, dezvăluit și ascuns, conștientizat neconștientizat etc., reperabil în orice situație de comunicare interpersonală: intri în ea știind cum ești comunicațional -, dar și cum vrei să fii perceput de interlocutor(i); în același timp, relaționând și comunicând cu ceilalți, afli lucruri noi despre tine, te
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ultimă protecție. E direcția regresivă a Autobiografiei sale. Cealaltă, a doua, iese la suprafață, chiar prin actul propriuzis de a-și sonda trecutul, scufundându-se până în inconștient. Ajuns acolo, acum, la capăt, el se ia în stăpânire cu tot cu pulsiunile sale conștientizate. Profilul lui se întregește într-un paradox: copilul și adultul din sine se întâlnesc în Autobiografie. De aici „cumințenia“ cu care și-a primit sfârșitul, seninătatea adultă cu care a acceptat-o. Și, pentru că și-a început Autobiografia plonjând decis
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
deja. Următorul efect, foarte apropiat de primul, este de activare a predispozițiilor latente, de care alegătorii nu sunt pe deplin conștienți. Adunate, cele două efecte care vorbesc despre ce preexistă mesajului media, într-o formă mai mult sau mai puțin conștientizată, se înregistrează pe aproape 70% dintre votanți. Cercetarea coordonată de Lazarsfeld relevă și un alt fapt neașteptat: discuțiile față în față reprezentau o sursă de informații cel puțin la fel de importantă, dacă nu mai bogată, ca radioul și presa scrisă (firește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
are statutul unei practici noi, ce încă se experimentează, motiv pentru care este importantă cunoașterea tuturor dimensiunilor și strategiilor acesteia. Cu toate că tabloul descris pare lipsit de veridicitate, suntem de părere că aceste efecte merită a fi cunoscute, dar mai ales, conștientizate. Capitolul V Direcții de promovare a schimbării în organizația școlară De cele mai multe ori, atunci când vorbim despre dezvoltarea organizației școlare suntem tentați să facem referire doar la reorganizarea spațială a acesteia, la recrutarea de personal didactic calificat ori la achiziționarea noilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
proprie fiecărei organizații și care devine independentă de indivizii săi. Ea include elemente cognitive, afective, relaționale și normative ce se activează contextual. Indiferent de perspectiva de analiză a culturii organizaționale, aceasta operează cu anumite elemente, mai mult sau mai puțin conștientizate sau expuse analizelor, ce fac referire la conținutul acesteia. De altfel, aceste elemente permit nu doar analiza culturii organizaționale, ci și definirea sa. Încercările de conceptualizare a culturii organizaționale sunt multiple (J. Lorsch, 1973, W. Ouchi, 1981, H. Mintzberg, 1984
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
au reliefat faptul că eficiența școlii ca organizație este asigurată și de flexibilitatea personalului, de capacitatea acestuia de a se adapta la schimbările mediului. Tot în categoria resurselor umane ale școlii putem include și resursele manageriale, mai puțin evidente sau conștientizate ca atare, probabil datorită faptului că până la acest moment nu putem vorbi de un management școlar profesionist, ci doar de tendințe în acest sens. Deși poate părea o opinie hazardată, considerăm că până la acest moment sistemul de învățământ nu operează
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru întâmpinarea schimbărilor. Ne-am obișnuit să susținem că pentru reușita acestui demers, simpla adoptare a unor comportamente este insuficientă și, mai mult, nu probează convingerea privind oportunitatea schimbării. Ideală ar fi schimbarea mentalităților. Dincolo de adevărul unei asemenea soluții, trebuie conștientizat faptul că schimbarea reprezintă un proces de durată ale cărui rezultate se vor materializa în timp. Deși supărător, acest balans între acceptarea și respingerea schimbării este oarecum justificat, dacă e să ne gândim că mulți dintre cei chemați să susțină
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]