554 matches
-
în final vorbește de necesitatea colaborării cu agențiile specializate, așa cum sînt cele de sănătate sau de intervenție antidrog. REȚEAUA SEMANTICĂ 3.10. Parteneriatul "adevărat" un punct de vedere CONCLUZII Cercetarea comparată a perspectivelor părinților și ale profesorilor a încercat să conceptualizeze mai întîi implicarea familiei în educația copiilor, participarea părinților în activitățile școlii și legăturile școală-familie-comunitate din perspectiva teoriei intersectării sferelor de influență, care se concentrează pe complexitatea interrelațiilor ce afectează satisfacția și performanța școlară a elevului. Importanța raportării la această
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai întîi o serie de forme ale implicării părinților în activitățile de învățare acasă, care au format familia cod 4.1 (Cod Family în engleză). Ele au izvorît din analiza transcriptului discuțiilor desfășurate în sesiunile focus grup, descrierile participanților fiind conceptualizate sub etichete cît mai apropiate de spusele lor. FAMILIA COD 4.1. Formele implicării părinților în activitatea de învățare Tipuri de comunicare părinți-adolescenți. Din paleta variată a formelor identificate, comunicarea reprezintă o prezență permanentă și specifică în sfera interacțiunilor dintre
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
4.9. Cazul opționalelor și problema schimbării profesorilor Probleme de discutat între părinți și profesori Identificarea temelor de discuții părinți-profesori ilustrează cum tehnica focus grup fructifică interacțiunile grupului și folosește informațiile la acest nivel, nu la cel individual. Analiza a conceptualizat din bogăția datelor colectate principalele probleme pe care elevii le consideră că sînt temele cele mai potrivite de discutat între părinți și profesori pentru ca lor să le fie mai bine în liceu. Ele sînt vizualizate în familia cod 4.2
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
propriul grup sau spiritul militant. Transpare un fel de dezimplicare în viața comunității: cooperarea e privită, mai degrabă, ca un mijloc de a-ți atinge propriile obiective și nu ca o atitudine civică dezirabilă. În ceea ce privește itemii vizînd ceea ce a fost conceptualizat sub numele de sensibilitate, existența unui ideal, a anumitor credințe apare pe ultimul loc, la egalitate cu dezvoltarea intuiției, a sensibilității. Din nou pragmatismul pare să apară în prim plan; părinții își pregătesc copiii sau încearcă să-i pregătească pentru
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
acceptabil numai ca "suport" care poate fi oferit individului. Comunitățile apar ca derivate ale beneficiilor și privilegiilor pe care le capătă indivizii: ceea ce școala oferă indivizilor aceștia oferă comunității în aceeași măsură. Implicația este că, în acest fel, comunitatea este conceptualizată ca un nivel de "agregare" a indivizilor, fără nici o altă semnificație distinctă sau formativă. Nici o structură intermediară nu este înfățișată între individul suveran și centrul de putere. "Comunitatea devine un pur fenomen contingent, o formală și inerent reformabilă colocație de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Este un punct de vedere susținut și de alți cercetători, precum McNeil (1985, 1982) care pune exprimarea nonverbală pe aceeasi "scenă computaționala" cu vorbirea. Pe baza celor afirmate putem spune că, atât limbajul verbal, cât și comportamentul nonverbal pot fi conceptualizate că formând un sistem de semne sau simboluri, care leagă potențial oamenii în procesul de comunicare. Deși nu este discursiv, limbajul trupului, având rolul de a însoți nuanțându-l, întregindu-l pe cel vorbit, este indispensabil pentru construirea, respectiv înțelegerea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
de la Cernobîl este, de exemplu, înlocuit cu o bombă, în unele desene. Tema exodului, a orașului abandonat, părăsit este evocată grafic frecvent. În același timp naturală (consecință a unei explozii într-o uzină) și supranaturală, ieșită din comun, radioactivitatea este conceptualizată ca "urîtă" și ca "sursă de degenerare" a mediului. Alte date permit o caracterizare a evoluției aceste RS, ca localizarea originii radioactivității, a cauzelor sale și a posibilității de a nu o mai utiliza (se constată un anumit "fatalism" din partea
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cea a unui sunet pentru a obține recto-ul "figură sonoră" și verso-ul "sens" într-o reprezentare muzicală. Problema descrierii unei reprezentări se pune în același fel ca pentru formele vizuale. Să revenim totuși la iconografie. O imagine este conceptualizată, după Moliner, ca un ansamblu de caracteristici și proprietăți, de natură descriptivă, raportate la dimensiuni fizice, sociale, personale sau psihologice și atribuite de un individ unui obiect (Moliner, op. cit., pp. 145-170). Diverse condiții îi permit apariția: o relativă identitate a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
În cazul țărilor central și est-europene, putem enumera ponderea fiecărui nou intrat pe propria scenă electorală, ca și gradul de transformare în raport cu trecutul lor comunist. Dincolo de acestea, trebuie luat în considerare, în cazul PSE, un factor pe care nu-l conceptualizasem. Pe plan internațional, trebuie ținut cont de contribuția IS. Dezbaterile asupra chestiunii europene deveneau imposibile dacă IS se încăpățîna să păstreze un profil internațional. A avut așadar loc o delegare de probleme europene către UPSCE. De notat și că IS
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
se construiesc politicile în cadrul partidelor europene? Care sînt orientările pe care europartidele le propun in fine? Cercetătorii specializați în studiul federațiilor europene de partide au contribuit la răspunsul la aceste întrebări. Ca și pentru natura europartidelor, este important să se conceptualizeze politicile partidelor europene pentru a se adăuga cercetărilor empirice. Vom împărți acest capitol conceptual în patru timpi. Mai întîi, vom expune definiția pe care am dat-o politicilor partidelor europene. Apoi vom evalua domeniile de influență a europartidelor. În plus
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
generale propuse inițial de Geoffrey și Pippa Pridham. Acum mai bine de 20 de ani, cei doi cercetători britanici au observat foarte corect fenomene de descentralizare, dar mai ales de centralizare în cadrul partidelor europene 446. Pentru aprofundarea acestei analize, am conceptualizat aceste fenomene care au o incidență în cooperarea din cadrul europartidelor 447. Le-am denumit mecanisme partinice centralizate și descentralizate, două moduri de funcționare distincte și recurente în organele bine determinate ale federațiilor europene de partide. Pe plan orizontal, aceste mecanisme
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
acela de democrație. 1.2. Rule of law și democrația: definiții procedurale și substanțiale Dincolo de dificultățile de traducere și de profundele diferențe istorice care se află la originea conceptului, problema este înțelegerea semnificației prezente a RoL și cum se poate conceptualiza în actualul context cultural. În literatura juridică și politologică au apărut, mai ales începând cu anii '80, o serie de contribuții al căror scop este definirea aspectelor empirice ale conceptului, concentrându-se în mod special pe raportul dintre democrație și
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
manifestat și de organizațiile a căror activitate nu este strict legată de respectarea supremației legii. După o analiză pur cantitativă, care ne spune puțin despre conținut, s-a procedat la o analiză de tip calitativ a modului în care este conceptualizat RoL în activitatea unor OI dintre cele enumerate în tabel. OI selecționate pentru analiza calitativă sunt cele care, în baza unei prime recunoașteri, s-au dovedit deosebit de active pe teritoriul Europei Centrale și de Est, asupra căreia se îndreaptă această
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
a definirii și a universalității lor". (Halliday 1994:25) Din această perspectivă, teoriile nu sunt "suplimente opționale" sau "accesorii la modă". Sunt modalități necesare de a aduce un plus de ordine în domeniul Relațiilor Internaționale. Teoriile sunt necesare pentru a conceptualiza evenimentele contemporane. După cum susține Doyle (1983) în scrierile sale despre pacea liberală, o explicație a absenței războiului între statele liberale timp de aproape două secole trebuie să pornească de la discuția despre ce înseamnă să descriem un stat ca "liberal" și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și securitate, și cu utilizarea forței, dar nu se raportează la aceste fenomene în același mod. Diferențele de concepție asupra domeniului de investigație, scopului și metodologiei, arată că problemele războiului și păcii care au alcatuit nucleul dur al disciplinei sunt conceptualizate și analizate în modalități din ce în ce mai diversificate. Evaluarea teoriilor Probabil că nu ar trebui să așteptăm prea mult de la o teorie empirică. Nicio teorie nu identifică, explică sau înțelege toate structurile cheie și dinamica relațiilor internaționale. Istoricii internaționali precum Gaddis (1992-3
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de state anarhic, care este interpretat ca fiind în mod necesar ostil și autonom, statele care acționează "rațional" își deduc în mod instinctiv interesele naționale drept maximizarea puterii asupra altor state. Noțiunea waltziană de putere este doar ușor diferită. Waltz conceptualizează puterea ca pe un mijloc de supraviețuire a statului, dar nu ca pe un scop în sine, cu condiția ca între state să existe o configurație de putere stabilă, bipolară. În consecință, din perspectiva waltziană, singurul tip de putere care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din Relațiile Internaționale, că bărbații și statele sunt unități autonome, face din politica de putere o profeție care se autoîn-deplinește. Politica de putere este însă o viziune genizată și marcată de prejudecăți asupra politicii mondiale, pentru că modul în care este conceptualizată puterea depinde de caracterul particular al agentului, nu de universalitatea, ca agent, a omului rațional. Când Cynthia Enloe (1997) scrie că, dacă se dă atenție femeilor, se poate vedea de cât de multă putere este nevoie pentru a se menține
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional) împiedică teoria Relațiilor Internaționale să "conceptualizeze, să explice sau să evidențieze tocmai lucrurile pe care le consideră esențiale securitatea, puterea și suveranitatea". Pentru curentul feminist din Relațiile Internaționale, aceste opoziții conceptuale reproduc dilema securității ca profeție care se autoîndeplinește și reinstituie politica masculină de putere, limitând
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
desprindă filial de locurile comune. Pornind de la unele observații valide ale criticii autentice, admitem că întreaga creație argheziană stă, într-un fel sau altul, sub semnul polemicului, de la modul cu totul neconvențional în care scrie (după auto-recuzarea falsului debut) și conceptualizează arta literară, la sfidarea publică a școlilor și curentelor și până la ofensiva publicistică diurnă, în care vocația civică este dublată de cea literară. Totul face din Arghezi un scriitor situat mereu contra. Sondat, impulsul polemic al subiectului creator se manifestă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
abilități evaluative, marcată sau nu deictic în discursul polemic. Un timp mai îndelungat, exegeza discursului polemic a ignorat rolul terțului "într-o practică percepută multă vreme ca bipartită". În cercetarea sa Propositions méthodologiques pour l'étude du polémique, Dominique Garand conceptualizează astfel statutul terțului: Dacă ținta nu este enunțiatarul, acesta se poate regăsi în poziția Terțului pe care enunțiatorul caută să-l convingă. Chiar în cazul în care ținta este enunțiatarul înscris în enunț, atunci caracterul public al textului polemic transformă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
degrabă, este o istorie. Muzeele de istorie naturală nu variază decât ca arhitectură. Muzeele de artă sunt reorganizate de timpul social, sălile lor sunt bulversate, iar simezele remaniate complet. Gustul nu este intelectual, ci senzorial fie. Dar senzațiile frumosului sunt conceptualizate de timp. El organizează și legitimează estetica noastră. Nu doar bursa valorilor estetice, mereu în mișcare (Quattrocentro nu era artă pentru secolul al XVIII-lea), ci ideea de artă ca valoare a ceea ce nu se servește la nimic (vesela de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
extensia internațională a drepturilor omului și a normelor cosmopolite" nu înseamnă în fapt decât un discurs frumos care nu ține seama de circumstanțele concrete. Dar trăim o perioadă în care se difuzează ideile despre pluralismul societal, textele juridice cosmopolite, se conceptualizează o "nouă ordine juridică"9. Emergența acestor norme cosmopolite ar trebui să protejeze indivizii în societatea globală, dar concret, slăbirea suveranității statelor naționale aduce multe pericole și unele oportunități pentru ei. Formarea statelor moderne a început prin teritorializarea spațiului. Modelul
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Dacă mutațiile contextelor sociale au jucat rol important în emergența crescândă a neregularităților, imprezibilităților și reorientărilor, trebuie ca și viziunile asupra acestor realități să se schimbe. Paradigmele evoluează"59. William Sewell trasează conturul unei "sociologii evenimențiale". Viața socială poate fi conceptualizată ca fiind compusă din nenumărate fapte (happenings) [...]. Majoritatea faptelor reproduc structuri sociale și culturale fără schimbări semnificative. Evenimentele (events) pot fi definite ca subcategorii relativ rare ale faptelor care transformă semnificativ structurile"60. În ultimii ani, marile paradigme s-au
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
acțiuni, obiecte și forme de reprezentare.490 Cultura de masă vehiculează, prin urmare, aceleași mituri profunde, aceleași spaime și dorințe, în forme comune și ușor de decodat, însă poate deveni la rândul ei un mit, mai ales după ce a fost conceptualizată și ideologizată, fie blamată ca sursa factorilor de corupție morală și intelectuală a indivizilor (poziție care refuză evaluarea obiectivă a rolului, tehnicilor și manifestărilor, insistând asupra presupuselor efecte nocive ale acestei nebuloase nedefinite), fie celebrată cu euforie stânjenitoare, care obstrucționează
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
În cazul țărilor central și est-europene, putem enumera ponderea fiecărui nou intrat pe propria scenă electorală, ca și gradul de transformare în raport cu trecutul lor comunist. Dincolo de acestea, trebuie luat în considerare, în cazul PSE, un factor pe care nu-l conceptualizasem. Pe plan internațional, trebuie ținut cont de contribuția IS. Dezbaterile asupra chestiunii europene deveneau imposibile dacă IS se încăpățîna să păstreze un profil internațional. A avut așadar loc o delegare de probleme europene către UPSCE. De notat și că IS
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]