703 matches
-
în schimbul onestității și prieteniei sale. Nu aș face asta dacă aș avea vreun avertisment cu privire la cursul evenimentelor viitoare. Sunt prea încrezătoare că am controlul asupra voinței și emoțiilor mele și că nu voi fi niciodată cu nimic mai puțin decât concubina credincioasă a împăratului Hsien Feng. Mai târziu îmi voi da seama că nu fac decât să neg adevărul. Refuz să recunosc că ceea ce îmi doream mai mult decât protecția fizică din partea lui Yung Lu. Sufletul meu tânjește să fie înflăcăreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mă rugase să-l ajut alegându-i cele mai urgente scrisori la care să răspundă. Majestatea Sa rostea cuvintele, iar eu le așterneam pe hârtie. Nu era ușor, dar eram încântată să îl ajut. Dintr-odată, nu mai eram o concubină abandonată. Nu mai trebuia să brodez nefericirea în cercuri. Mi se dădea șansa să împărtășesc visul Majestății Sale de reînviere a Chinei. Mă făcea să mă simt bine - energia mea era inepuizabilă. Pentru prima dată după multă vreme vedeam afecțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vreme vedeam afecțiune adevărată în ochii săi. Târziu într-o noapte, când Hsien Feng s-a trezit în jilțul său, mi-a oferit mâna lui. Voia să știu că prețuiește ajutorul meu. Nu o mai chema pe Vara, una dintre concubinele sale chineze, nici pe Nuharoo, și o refuza chiar și atunci când îl implora să se plimbe cu ea. O vizitam pe Nuharoo ca să-mi petrec timpul cu Tung Chih, care dormea în apropiere cu doicile. O puneam la curent cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
e o problemă pentru mine. Aș vrea să iau totul, deoarece habar nu aveam când mă voi întoarce. Totuși, cele mai valoroase lucruri nu pot fi transportate. Trebuie să las în urmă tablourile, broderiile cât peretele, sculpturile și vazele. Fiecare concubină are dreptul la o căruță pentru lucrurile de valoare, iar a mea e deja plină. Am ascuns restul obiectelor dragi mie peste tot pe unde am putut - în vârful unui căprior de pe acoperiș, în spatele vreunei uși sau le-am îngropat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
eunucii au un amestec, deoarece cineva trebuia să mute lucrurile. Servitoarele nu puteau ieși dincolo de porți fără permisiune. Am suspectat, de asemenea, membri ai familiei imperiale. Ei știau unde erau bunurile. Pe măsură ce investigațiile avansau, bănuiala mea s-a dovedit corectă: concubinele se înțeleseseră cu eunucii să împartă profitul. S-a dovedit implicarea doamnelor Mei, Hui și Li. Hsien Feng a fost furios și a ordonat ca ele să fie date afară din palatele lor. Eu și Nuharoo am fost cele care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
eu să fiu „onorată să îl însoțesc pe Hsien Feng când se va întoarce la izvorul său“, ceea ce înseamnă că voi fi îngropată de vie atunci când împăratul va muri. Nu cred asta. Nu pot să cred. Din trei mii de concubine, eu sunt singura care i-a dăruit un fiu. Hsien Feng știe că Tung Chih are nevoie de mine. Făcând un efort ca să rămân calmă, îl întreb pe An-te-hai de unde are această informație. Îmi spune că i-a parvenit de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
hol. Gărzile ne blochează intrarea în sală, deși par aibă un aer de venerație față de Tung Chih. Trebuie să o văd pe Majestatea Sa, zic eu tare. Eunucul-șef Shim își face apariția: — Majestatea Sa nu dorește să își cheme concubinele acum, spune el. Când va dori, vă voi anunța. — Sunt sigură că Majestatea Sa va vrea să își vadă fiul pentru ultima oară. Eunucul-șef Shim clatină din cap: — Am ordin de la Marele Consilier Su Shun să vă închid, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
documente, An-te-hai se întoarce dintr-o vizită cu Tung Chih la sora mea. Este atât de nervos, că se bâlbâiecând încearcă să-mi vorbească. — O-orașul Jehol, b-bârfește despre o poveste cu fantome. Oamenii c-cred că sunteți întruparea unei concubine malefice care este aici să distrugă imperiul. Se vorbește peste tot de sprijinirea acțiunii lui Su Shun împotriva dumneavoastră. Dându-mi seama că nu îmi pot permite să mai aștept, mă duc la Nuharoo. Dar cum ar trebui să acționăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
aduce suferință. Partea comică ar fi că mi s-ar aduce onoruri pentru că l-am însoțit voluntar pe împăratul Hsien Feng în lumea de dincolo. Istoria mi-ar lăuda virtutea și s-ar construi un templu, astfel încât viitoarele generații de concubine să mă poată venera. Mă uit lung la ușă, la adâncitura în formă de pepene și la bila de piatră, pregătită să se rostogolească. Sicriul meu e acoperit cu liliac alb. Mă duc să văd dacă este deschis. Nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lipsit de inimă. Pe fața lui era o strălucire răzbunătoare atunci când a făcut această previziune. Era invidios că eu voi apuca să mai trăiesc. I-ar fi plăcut să mă vadă îngropată cu el, așa cum făceau împărații din vechime cu concubinele lor. Nimeni nu ar trebui să-și facă iluzii în legătură cu tatăl tău. Mie mi-au trebuit treizeci și opt de ani ca să-mi dau seama ce vulpe șireată era. Nu se putea ține departe de prefăcătorie. Nu putea supraviețui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
i-a moștenit. Mama nu prea zâmbește. Se descrie drept o ridiche murată în zeama nefericirii. Fata s-a obișnuit cu tristețea mamei, cu tăcerea ei în timpul meselor în familie. Și s-a deprins cu propria-i poziție - fiica ultimei concubine, cea pe care familia o consideră cea mai îndepărtată rudă. Tatăl ei avea șaizeci de ani când s-a născut ea. E ca un străin. Părul mamei e negru și lucește ca lacul, înfășurat într-un conci și prins cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
picioarele cum sunt înfășate. În cadru e și o vază antică, delicat sculptată, cu un buchet de iasomie proaspătă în ea. Parfumul e puternic. Pendulul unui vechi ceas de pe perete se leagănă cu un sunet rustic. Casa e tăcută. Celelalte concubine își fac siesta, iar slugile sunt la bucătărie, desfac în liniște teci de fasole. Fruntea mamei se brobonește de sudoare, care începe să-i curgă pe obraji ca un șirag rupt de mărgele. Fata o întreabă dacă nu ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu intervine. Toate soțiile aud bătaia. Toți frații mei vitregi sunt martori. Și cu toate astea, nimeni nu scoate o vorbă. Dacă tata nu e mulțumit de mama, vine în camera ei, își scoate pantoful și începe să o lovească. Concubinele sunt sclave și tovarășe de pat cumpărate, dar mă întreb dacă nu cumva adevărata cauză a mâniei lui e că mama nu i-a făcut un fiu. În felul acesta, tatăl plantează în ea sămânța lipsei de valoare. E ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
soț. Însă în câteva rânduri face câte o remarcă ciudată: Adevărata sărăcie este să nu ai de ales în viață. Să nu ai nimic de ales în afară de măritiș, de exemplu. Să nu ai de ales, în afară de a fi prostituată sau concubină, să-ți vinzi trupul. Spune asta printre lacrimi. Yu Qiwei o trage mai aproape și o ține în brațe. Se trezește că a devenit nedespărțit de ea. Fata din Jinan. Strălucitorii ochi migdalați. Simte o dulce răscolire înăuntrul său. Brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu vrea, totuși, să se culce cu ei. E precaută, își oblojește încă iubirea pierdută. Nu vrea să se implice într-o relație în care să ajungă să fie într-o poziție cu nimic mai bună decât cea a unei concubine. Nu vede nimic rău în un pic de flirt, însă, și acceptă toate invitațiile care i se fac. După câteva luni fără nici o ofertă reală, se îngrijorează. E din nou în apartamentul ei. Zgomotele de dincolo de pereți o enervează acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ca pe companioana lui în pat. Continuă, domnișoară Lan Ping! Continuă. Nu are voie să ia hotărâri în legătură cu gospodăria, cu copiii ei sau cu propria-i activitate. E o pasăre cu aripile tăiate, ținută într-o colivie invizibilă. E o concubină, o femeie pentru încălzit picioarele și o sclavă. O prizonieră. Eu am fost prozonieră. Știu cum e să fii prizonieră. Regizorul o încurajează. Descrie trecutul tău, mediul din care vii, îi cere el. Ea își intră în rol. Îl zugrăvește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
1938, Lan Ping se trezește îndrăgostită de Mao Zedong. Se îndrăgostește de poetul din el, poetul a cărui soție eroină, Zi-zhen, încearcă să-l omoare. Deși mai târziu Mao se va comporta ca un împărat și își va lua multe concubine, în 1938 el este modest și umil. E un bandit fără un ban și încearcă să cucerească fata vrăjind-o cu mintea și viziunea lui. Într-o zi, garda lui vine și-mi lasă o mostră din scrierile lui, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
timp, el se dă bătut. Se răstoarnă la o parte de pe ea, cu fața spre tavan. Părăsește-mă acum. Pleacă. Lacrimile-i curg șiroaie pe când își încheie nasturii. Pur și simplu nu văd o modalitate. Nu vreau să fiu o concubină. O privește și ea aude zgomotul scrâșnetului scos de dinții lui. Jos, lângă perete, apare un șoarece. Înaintează, traversează precaut încăperea, apoi aleargă cât îl țin picioarele pe lângă piciorul patului și se oprește. După ce-și înălță capul, ochii lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
ei, Mao devine Regele-din-Shang modern, iar ea iubita lui, Doamna Yuji. Se vede urmându-l pe rege. Încă de când era o fetiță, visul ei a fost să o joace pe Doamna Yuji. A fost un fan devotat al operei Adio, concubina mea. Îi place la nebunie momentul în care Yuji își împlântă un pumnal în trup în fața regelui, pentru a-și demonstra iubirea. Personajul e într-o frumoasă rochie de mătase, cu o pălărie încrustată cu perle. 11 În peștera lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
Mao se joacă cu trupele lui Chiang Kai-shek. Deși Chian l-a trimis pe cel mai bun om al său, generalul Hu Zhong-nan, care comandă 230 000 de oameni, în vreme ce Mao are doar 20 000, Chiang nu câștigă. Precum o concubină de război, îmi urmez iubitul. Las tot, inclusiv pick-upul, preferatul meu. Insist ca Nah să vină cu noi. Călătorim cu armata. E greu de crezut că am supraviețuit. Nah e martoră în fiecare zi la îngroparea morților. Artiștii de prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
produc cercuri la suprafață. Nu știe ce s-a ales de iubirea pentru care trăiește. Continuă să vorbească, de parcă o pauză ar însemna colapsul. Sunt o sămânță pe moarte, în interiorul unui fruct. Toată lumea e politicoasă cu mine pentru că-ți sunt concubină. O concubină - nu o revoluționară, nu un soldat, nu ceva care are vreo legătură cu treburile astea. Oamenii tăi nu mă respectă. Deși sunt totul, nu sunt nimic. Te-am urmat întruna ca un câine. Ce pot să ofer mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
la suprafață. Nu știe ce s-a ales de iubirea pentru care trăiește. Continuă să vorbească, de parcă o pauză ar însemna colapsul. Sunt o sămânță pe moarte, în interiorul unui fruct. Toată lumea e politicoasă cu mine pentru că-ți sunt concubină. O concubină - nu o revoluționară, nu un soldat, nu ceva care are vreo legătură cu treburile astea. Oamenii tăi nu mă respectă. Deși sunt totul, nu sunt nimic. Te-am urmat întruna ca un câine. Ce pot să ofer mai mult? Trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
împreună. Însă cărarea de la locuința lui la a mea e nefolosită de atât de mult timp, că a ajuns să fie acoperită de mușchi. Când trece primăvara, intrarea e blocată de frunze. Grădina Nemișcării a fost cândva reședința Doamnei Xiangfei, concubina favorită a împăratului Ming. Doamna Xiangfei era renumită pentru pielea ei parfumată în mod natural. Se zice că a fost otrăvită de împărăteasă. Pentru a-i păstra amitirea, împăratul a poruncit ca reședința să rămână permanent nelocuită. Îmi place foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
colul uterin. Nu știe de ce vrea să meargă în Rusia. Ca să scape de ce? De chist sau de realitate? Este întâmpinată de oameni de la Biroul pentru Relații Externe din Moscova. Agenți cu nasul precum cartofii roșii o tratează de parcă ar fi concubina părăsită a lui Mao. Cu ei este interpretul, o chinezoaică scundă, rozalie în obraji. E înfofolită într-un palton breumarin în stil Lenin și se mișcă precum un trianglu uriaș. După ce iese din gară, Doamna Mao e bătută de vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
la Shanghai o masă franțuzească și un set de scaune, dar le-a refuzat la livrare - i se schimbase starea de spirit. Este începutul nebuniei ei. Nu e conștientă de faptul că aceasta își urmează cursul. În oglindă, zărește o concubină neînsemnată, pe cale de a fi uitată. Se transformă în Zi-zhen? Nu a văzut-o niciodată pe Zi-zhen. A auzit descrieri foarte sugestive ale ei: o băbătâie cu chip ca de pasăre, înfășurată în păr ca paiele. Odată, în trecut, l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]