2,979 matches
-
scenariu, comandînd texte unor dramaturgi tineri, apropiați viziunii sale asupra teatrului, mai exact niște monologuri în jurul temei: femeia, îndrăgostirea și iubirea. Cei solicitați au fost: Radu Macrinici, Saviana Stănescu, Ștefan Caraman, Alina Nelega și Gianina Cărbunariu. Cu alte cuvinte, cinci condeie foarte diferite, cu influențe și din zona poeziei sau prozei, cu scriituri dramatice variate stilistic. Regizorul și-a făcut scenariul singur, armonizînd vocile, construind legături narative, punînd în situație și în relație personajele, dînd unitate unui text, acum de-sine-stătător și
Femeile lui Afrim by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16560_a_17885]
-
încercată o comparație între cele două corpusuri (deși, în cazul lui Spitzer, esențial e comentariul, analiza tematică și stilistică a textelor). în scrisorile în cauză, întîlnim desigur comentariile metadiscursive despre începerea scrierii "Foaie verde de homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
comparație între cele două corpusuri (deși, în cazul lui Spitzer, esențial e comentariul, analiza tematică și stilistică a textelor). în scrisorile în cauză, întîlnim desigur comentariile metadiscursive despre începerea scrierii "Foaie verde de homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa: (...)" (p. 536
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
mărunte interpretabile, care trădează gândirea indirectă (imaginile alternative create prin sensurile figurate, deschidere polisemică sau omonimii, selecția unei anumite clase de tablouri sau de personaje, frecvența unor termeni, notațiile secundare, reflecții și reverii în afara subiectului sau cine știe ce alte alunecări de condei), vom recunoaște o schemă ascensională care tinde să revertebreze peisajul literar, cel puțin ca tip de așteptare. "Trendul" este cel pe care îl știm cu toții, o retorică de "șoc", mult prea bine cotată, apărată de voci cu autoritate, prezentată ca
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
îi va consterna și le va crea frustrări, șocul schimbării de cod literar blocându-i iremediabil. Cei obișnuiți cu texte rafinate, în sensul neconvențional al ingeniozității construcției efectelor, se vor extazia. Construcția eteroclită care spulberă dintr-o singură mișcare de condei întreaga coerență narativă va fi pentru ei un joint prelung. În ceea ce mă privește, îi reproșez prozatorului insistența pe lumea literară și tonul similisatirei societății postdecembriste care afecteză atmosfera cald-melancolică și plină de umor a rememorării. Altfel, cu sau fără
Discret, dar te lasă perplex by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11885_a_13210]
-
numai decent ci și sigur. Aud din fundal o voce care mă judecă: "Constanța Buzea, de ce nu te-ai dus după '89, când se putea, să ceri și tu de la Uniunea scriitorilor o locuință? Atunci când, printr-o mișcare inteligentă de condei, au primit casă cei mai mulți dintre scriitorii cu probleme locative acute". De ce nu m-am dus? Pentru că la vremea aceea, cei care locuiau în case naționalizate păreau a fi în siguranță, plăteau chirie la Stat și, atenție!, nu aveau dreptul să
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
un miliardar de imagini". Impersonalizarea aceasta rece-voluptuoasă, de-o vigoare elementară în ciuda rafinamentului frust de tip avangardist, determină o alunecare a discursului pe panta naturalistă, de-o cruzime descriptivă cvasisistematică. La antipodul sentimentalismului și al idealizării, autorul consemnează cu un condei aparent frigid, chiar ostentativ antiemoțional, structurile fizice ale realului, adesea cele anatomice. Iese astfel în relief într-un chip mai acuzat discrepanța dintre posibila idealitate a lucrurilor și realitatea lor ternă, dezarmantă: "gura ca o stomă/ corp cu oase de
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
spunea Tita mai spre sfîrșit. Valoare a fost și este și la "România literară", și la "Dilema". Și nu doar. În jurul lui Andrei Pleșu și al lui Augustin Buzura s-au strîns, ca și în jurul lui Manolescu, nu întîmplător, nume, condeie, experiențe. Dacă ar fi să-i pomenesc doar pe Radu Cosașu, Elena Ștefoi, Mircea Vasilescu, Magdalena Boiangiu. Și asta a însemnat Fundația pentru mine. O armonizare a elitei intelectuale, un tip de solidaritate întru diversitate, un tip de conștiință născută
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
o veșnică uitare, punând a sa pecete pe lumea dispărută. Dar încă-mi mai duc viața cu soarta mea nătângă, să mai nutresc speranța de har desprins din minte și lacrima tristeții din ochi curgând fierbinte, le-aș pune în condei, ca prin vers, și el să plângă. Tristețea să-mi alunge prin curgerea de vreme. Din sufletul de mamă să îmi aline doruri a căror pătimire transpare dintre rânduri. Când veșnicia morții la ea o să mă cheme. De viață purtătoare
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
Duhul) (Evanghelia după Ioan 3, 8). De altfel, în ebraică și în greacă, sensurile “vânt” și “duh” se exprimă cu aceeași vocabulă (ruah, pneuma). Reproducem un fragment din halucinanta scenă a comunicării, prin vers (prin foarte frumoase versuri, izvorâte din condeiul scriitoarei), dintre Tudor și Corina, acest straniu, crepuscular cuplu metafizic, cum l-am numit mai sus: “...ațipise din nou, căci îl auzi pe Tudor atât de limpede, de parcă el s-ar fi aflat chiar acolo, în același salon cu ele
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
și însoțitorul ei te-au privit în apă pe tine citind aceste rînduri care gîndești în banca ta ori în fotoliul tău că ești în deplină siguranță și în afara jocului; pe tine care ții această carte invers și care strîngi condeiul în mînă ca o mamă lingura sau ca un ucigaș pumnalul." Cititorul își pierde și el inocența; o dată cu dreptul de a interveni în roman îl capătă și pe cel de viață și de moarte în lumea de dincolo de ficțiune: devine
Europa de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16047_a_17372]
-
izbutit, în final, o imagine antologică, ieșită de sub pana "creatorului predestinat". Ce putea fi mai pedepsitor pentru un teolog decât să i se refuze dreptul la protecția figurii sacre? Și aceasta nu a fost decât începutul. După ce și-a încercat condeiul muiat în cerneala persiflării, Blaga a continuat, aproape număr de număr să scrie astfel de tablete, orientate spre aceeași țintă și spre altele care nu ies din zona interesului revistei: filosofia. Săpunul filosofic (în nr. din iulie-august '43) vădește încă
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
admite replica, avem impresia că opiniile lui Alexandru George nu pot fi, totuși, ignorate, indiferent de direcția în care se îndreaptă radarul intelectual al acestui om "foarte știutor", așa cum, cu justețe, îl apreciază Alexandru Paleologu. Astfel că putem citi sub condeiul d-sale alert numeroase considerații care tind a dizolva locurile comune din zona cea mai sensibilă, în prezent, pentru noi toți, care e viața politică și economică. Pe urmele tînărului Ralea, dar și pe cele ale unor Ștefan Zeletin sau
Alexandru George show (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16127_a_17452]
-
cu interes, așa cum urmărești un bufon macabru ale cărui pozne plac în sine, fără nici o legătură cu semnificația lor. Extincție atrage prin melodie, aidoma unei ceremonii de cadențe. Sub unghiul semnificației, romanul e o farsă neagră, o parodie ieșită din condeiul unui ranchiunos iremediabil. Autorul nu poate fi luat în serios decît stilistic, restul e poză teribilistă.
Furia literară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2799_a_4124]
-
de unde să știe că anestezia generală nu se recomandă celor cu „morbidități multiple”! Tot asta a sus ținut și dr. Tincu, care-i chiar anes tezist! Ambele puncte de vedere (de ce s-or mai fi cerut?) sunt înlăturate dintr-un condei, spre a face loc concluziilor expertului AȚI (tot fără nume): „Standardul examinărilor pre-anestezice a fost respectat”. Constatându-se, deci, ca pacientul este suficient... de sănătos (ca să moară a doua zi). Alt expert, cardio logul, constată: este vorba de un pacient
Să vezi şi să nu crezi! ÎN REST, TĂCERE.... In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Mircea Radu Iacoban () [Corola-journal/Journalistic/93_a_121]
-
Gabriel Dimisianu Îmi făcusem câteva însemnări despre Între Capșa și Corso, cartea postumă a lui Vlaicu Bârna, publicată nu demult de Polirom, gândindu-mă că s-ar putea porni de la ea o discuție despre memorie și memorialiști. Mai iute de condei decât mine a fost însă Andreea Răsuceanu care, în ultimul număr al României literare, comentează cartea socotind-o o „mică istorie a cafenelelor literare”. Cum nu am deschis eu discuția, deși aș fi dorit, voi expune numai câteva păreri despre
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
pe farse. Diurnul și echilibratul C.A. Rosetti devine, în astfel de momente de neseriozitate, Berlicocoo (după numele unui circar italian). Epuizat ca scriitor, Heliade Rădulescu își ocupă timpul cu așa-numite oracole versificate (pp. 84 - 86). Un factotum al condeiului e scandalosul gazetar N.T. Orășanu. Lui și fantezistelor lui liste de bucate le sunt atribuiți câțiva termeni intrați în limbajul curent potatoric (de exemplu: baterie). Față de aceste manifestări (și față de altele, de o spontaneitate care le face uneori ridicole de-
O altădată căptușită cu totdeaună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2611_a_3936]
-
lui Dionis. Ca și cum junimiștii n-ar fi asistat la o lectură de cenaclu, ci la un adevărat performance în care metempsihoza se produce nu numai în text, dar și aievea, în timp real. Scena capătă proporții de epifanie pe care condeiul memorialistului o surprinde neîntârziat. Ceea ce nu anulează scăderile nuvelei, dar o salvează, în chip straniu, sub raport artistic. Deranjat de defectele Sărmanului Dionis, pe care le ia cumva personal, junimistul Panu nu omite să pună pe foaie suma de „emoțiuni
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
acestuia, Odobescu distinge elemente morale și caracterologice destinate să explice și să coloreze domnia unui prinț care, cum spune el, „nu știa multă carte, nu vorbea altă limbă decât limba țării, dar vorba-i era vorbă sănătoasă și, când lua condeiul în mână, apoi condeiul plătea cât sabia”. În figura lui din pictura votivă pe care Odobescu nu o găsește la Mănăstirea Snagov (construită de Neagoe Basarab la începutul sec.XVI), ci la Arnota, ctitoria sa, scriitorul citește trăsăturile unui caracter
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
morale și caracterologice destinate să explice și să coloreze domnia unui prinț care, cum spune el, „nu știa multă carte, nu vorbea altă limbă decât limba țării, dar vorba-i era vorbă sănătoasă și, când lua condeiul în mână, apoi condeiul plătea cât sabia”. În figura lui din pictura votivă pe care Odobescu nu o găsește la Mănăstirea Snagov (construită de Neagoe Basarab la începutul sec.XVI), ci la Arnota, ctitoria sa, scriitorul citește trăsăturile unui caracter din al cărui granit
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
lui Vaso vameșul. Mustrarea îi oferă autorului ocazia de a schița silueta scribului domnesc în acțiune („chiamă pe grămătic și-i poruncește să scrie. Logofătul își iea pe genuchi o fășioară lungă de hârtie, deschide călimara de la brâu, își curăță condeiul de trestie și, după spusa domnească, scrie așa”) și apoi ilustrează vigoarea verbului domnesc, adecvat destinatarului, vameș hoț, cum se mai întâmplă: „Ce porc de câne ești tu... fecior de lele... că vom trimite domnia mea de acolo te va
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
interiorul vreunui timbru. Din acest motiv diversitatea copioasă a subiectelor nu vine dintr-o luminare, ci dintr-o ambiție de savant cizelat. Dar un savant fără vînă spirituală. În loc de virtuți teurgice, acribie stearpă. Mai mult, Culianu scrie modest, cu un condei sec, pe potriva opulenței de talcioc a motivelor adunate. Cum Culianu nu a apucat să-și vadă publicat al doilea volum din Iter in silvis, înclinația ar fi să dai vina pe editori (Dan Petrescu și Tereza Culianu-Petrescu), spunîndu-ț i că
Concupiscența cognitivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2785_a_4110]
-
Radiotelefonică, la 1 noiembrie 1928. De atunci, Radioul public a emis neîntrerupt și s-a afirmat ca promotor și susținător al culturii și valorilor”. Facem apoi o „Călătorie la «Zorile Bucovinei»”, din Cernăuți, împreună cu Doina Cernica, ne reamintim de remarcabilul condei care a fost I. Peltz, „una dintre figurile de prim rang ale gazetăriei interbelice”, continuăm să aprofundăm „Raportul dintre jurnalistică și literatură”, împreună cu conf. univ. dr. Ion Haineș, sau stăm alături de un batalion românesc la datorie prin arșița afgană, grație
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
Suspiciunea autorităților țariste a căzut asupra ei în 1912, când a scris câteva articole dedicate centenarului anexării Basarabiei la Imperiul Rus. Fire energică și neobosită, această femeie ajunsă la aproape 40 de ani nu se limita doar la lupta cu condeiul. Trecea frontiera des, străbătea satele guberniei Basarabia, explicându-le țăranilor logica Unirii și încercând să găsească dezlegare la „chestiunea pământului” abil învăluită în dezinformare de către autoritățile imperiului. În 1914 a fost arestată, fiind acuzată de agitație proromânească. După o detenție
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92592_a_93884]
-
Scriitorul Romeo Ioan Roșiianu a venit în Baia Mare ca un OM împotriva fățărnăciilor din condeiul unora împotriva ADEVĂRULUI. Da, de ani de zile adevărul la Baia Mare supără! A spus, asemeni puținilor, lucrurilor pe nume. La televiziunea locală, indiferent cum se numea, a avut un succes nemaipomenit. A devenit vedetă, dar a ajutat oamenii cu a
Ioan Romeo Roşiianu la 47 de ani îşi strânge prietenii la Biblioteca Judeţeană [Corola-blog/BlogPost/92608_a_93900]