1,810 matches
-
ca enunț valid (și, deci, îl putem eventual contesta ca afirmație adevărată, fără a-i contesta însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva, o să mă duc (7) Dacă chiar vrea, se străduiește
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ar putea să reușească. 2.3. Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune (vezi supra (4)) sau juxtapunere (vezi supra (3)); în ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Coordonarea disjunctivă se realizează prin joncțiune (vezi supra (4)) sau juxtapunere (vezi supra (3)); în ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ambele cazuri, atunci când condițiile disjuncte epuizează lista circumstanțelor posibile (ca în (3)), sunt create condițiile pentru substituirea printr-un condițional exhaustiv, exprimat analitic sau generic ("condiționalul indiferenței"). 2.4. Un precursor specializat al acestuia poate fi considerată coordonarea disjunctivă a condiționalelor printr-un fals jonctiv (și adverbial): (8) Și dacă se agită, și dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă bate pe la uși, și dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării disjunctive a unui lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
dacă lasă lucrurile în voia lor, soarta lui e bătută în cuie//reușita îi e asigurată oricum.. Alte modalități specializate (relevante în problema în discuție) de realizare a coordonării disjunctive a unui lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lanț exhaustiv de condiționale sunt: − prin juxtapunere, operatorul condițional devenind că: (9) Că-i vorbesc, că-i zâmbesc, că-i întorc spatele, mă tratează cu aceeași politețe glacială, de-a dreptul ostilă. − prin jonctivul fie (utilizat corelativ), cu același operator condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional, el face ce și-a pus în cap și cu asta basta. − prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condițional că: (10) Fie că-l rogi, fie că încerci să-l intimidezi, fie că-i argumentezi rațional, el face ce și-a pus în cap și cu asta basta. − prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional dacă (mai rar că) sau cu elipsa acestuia: (11) Ori/sau (dacă/că) mă duc, ori/sau (dacă/că) nu mă duc, tot aia e. − prin juxtapunere, fără operator condițional, dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prin jonctivul ori utilizat corelativ (mai rar sau), cu operatorul condițional dacă (mai rar că) sau cu elipsa acestuia: (11) Ori/sau (dacă/că) mă duc, ori/sau (dacă/că) nu mă duc, tot aia e. − prin juxtapunere, fără operator condițional, dar cu intonație specifică: (12) Vrei, nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele lucruri: a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nu vrei, bea Grigore agheasmă. 2.5. Se pot observa următoarele lucruri: a) conectorii disjunctivi corelativi (fie... fie; ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ori... ori; sau... sau) au lecțiune disjunctivă strictă (numai unul dintre termenii corelați este adevărat). b) lecțiunea preferențială (de natură pragmatică) a condiționalului este aceea de implicație strictă ("dacă și numai dacă"). c) prin coroborarea celor două procedee de conectare (condițională și disjunctivă strictă) ar trebui să obținem o lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lecțiune strictă combinată: "numai una dintre condițiile disjunse este condiție necesară și suficientă pentru realizarea stării de lucruri din regentă". d) în lecțiunea nonpreferențială (implicație nonstrictă "dacă A, atunci sigur B; dar este posibil B și în alte circumstanțe"), prezența condiționalului introduce o expectație de relevanță: "este posibil și B, în alte circumstanțe" (altfel ce rost ar avea sa-i condiționez realizarea?). Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Or, frazele de tipul celor citate asertează faptul că starea de lucruri din regentă se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv, pentru care selectează două dintre procedeele sale de construcție: chiar dacă și fie. 3. CONECTORII CONCESIVI 3.1. Concesivele propriu-zise sunt, spre deosebire de condiționale, conectori presupoziționali, semantismul lor cuprinzând, pe lângă nivelul asertiv, și un nivel al opiniilor prealabile aserțiunii, ca o condiție a acceptabilității enunțului pe care îl construiesc; raportul de implicație este, în acest caz, prezent la nivel presupozițional și este contrazis de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
el și împăratul, nimeni nu o să accepte așa o prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
așa o prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau în formele de "condițional al indiferenței" care ne interesează. 4. CONDIȚIONALUL INDIFERENȚEI "Condiționalul indiferenței" (CI) exprimă explicit și economic ansamblul condițiilor (alternativ sau simultan îndeplinite) în care se realizează starea de lucruri descrisă în regentă. 4.1. În varianta sa explicitată analitic, poate fi introdus prin formula (semigramaticalizată lexico-sintactic) indiferent (dacă), supraordonată unei
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
DV, 2007). Se poate observa că operatorul indiferent se poate cupla nu numai cu dacă, ci și cu ce, cine, care, unde, când, cum, cât (cu varii funcții sintactice)10 - valoarea dominantă, supraordonată tuturor acestor variante putând fi considerată cea condițională (cum se poate verifica prin explicitarea apozițională a alternativelor): (22) Indiferent cât câștigă sau cum trăiesc [dacă câștigă mult sau puțin], oamenii se bucură de promoții și de gratuități, poate nu neapărat din zgârcenie, ci și din plăcerea copilărească de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
observat-o de la bun început sau abia pe parcurs], trebuia să o raportezi imediat (27) Indiferent unde te-ai afla [dacă ești acasă, pe stradă sau la birou], contactează-mă te rog îndată ce-mi primești mesajul. O versiune a "condiționalului indiferenței" de tip generic (sintetic), cu expresie nonpropozițională, este cea introdusă prin indiferent de (+ substantiv): (28) Indiferent de nivelul profesional, student sau manager, această carte are menirea de a te face să câștigi abilitatea de a manipula și de a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu indiferent de (+ substantiv), constituentul nonpropozițional convertindu-se la unul propozițional: (28') Oricare ar fi nivelul profesional, ... Toate variantele de mai sus reprezintă procedee standardizate de exprimare a CI. Se va observa că valoarea acestuia nu mai este cu adevărat condițională (cum putem vorbi de "condiționarea" situației descrise de regentă, când ceea ce afirmăm e că aceasta se verifică indiferent de condițiile evocate?), dar nici cu adevărat concesivă (faptul indicat de regentă nu are loc în ciuda unuia, a unora sau a tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
natură metadiscursivă. Considerăm atare soluție artificială și contraintuitivă. 4.2. Pentru expresia propozițională a CI, a devenit relativ frecventă formula introductivă semihibridă indiferent că; spunem "semihibridă" pentru că, dacă este adevărat că acest că poate fi considerat ca provenind din corelatival condițional că... că.... (C-o fi una, c-o fi alta, ce e scris și pentru noi), la fel de adevărat este că poate fi perceput ca rezultat al contaminării cu că noncondițional din asocieri ca mă bucur că, îmi pare rău că
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
orice, chit că vrei sau nu ("Cotidianul", 2007) (40) Portofoliul meu erau lucrările cele vechi, plus altele pe care le făcusem pe parcurs, chit că astea erau sau nu erau publicate (dr. Sorin Oprescu, interviu în "Cotidianul", 2008). 5. REALIZĂRILE "CONDIȚIONALULUI INDIFERENȚEI" Din cele de mai sus credem că rezultă statutul de circumstanțial sui generis, nesubsumabil nici condiționalului, nici concesivului, al tipului de constituent pe care l-am denumit "condiționalul indiferenței". Vom trece mai jos în revistă principalele sale forme de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]