1,109 matches
-
modernistă, fiind caracterizate prin alternanța unor secvențe/episoade din planuri narative diferite (alternanța real/ireal, de exemplu, în proza fantastică); alte modele diegetice alternează două paliere temporale (timp real, obiectiv/durată interioară, subiec tivă). La nivelul discursului este frecventă absența conectorilor. Se utilizează timpuri verbale diferite (eventual, contrastive: prezent/perfect compus, de exemplu). Narațiunea discontinuă este un tipar narativ modern, care sugerează lipsa de sens, de coerență a lumii sau „dezordinea“ memoriei involuntare, prin suspendarea deli berată a ordinii temporale. Episoadele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a IIIa (persoanele I și a IIa caracteristice stilului direct sunt transferate la persoana a IIIa), subordonarea enunțurilor din vorbirea trans pusă a personajelor, prezența verbelor dicendi sau a substantivelor nume de acțiuni cu rol de regent al subordonatelor, utilizarea conectorilor de subordonare (că, să, dacă, unde, când etc.), substituirea imperativului cu verbe la modul conjunctiv, prezența interogațiilor indirecte (care nu sunt marcate grafic prin semnul întrebării) etc.: Stănică se însură cu Georgeta, cu care nu avu „fii“ dar avu protectori
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
fiecare dată că la proștii ăilalți nu dau bună seara. (M. Preda, Moromeții). Stilul indirect liber are de asemenea efect polifonic, dar discursul naratorului și cel al personajului sunt juxtapuse, dispărând expresiile dicendi, semnele de punctuație specifice stilului direct sau conectorii de subordonare necesari în stilul indirect: Nilă mormăi ceva care putea să însemne că tatăl său vorbește să nu tacă. O luă pe lângă garduri, călcând în același fel cu mormăitura, adică, sigur, să nu se ducă nimeni, dar uite că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
africană anterioară nașterii "micului Paris" de la Dambovicz (deci esențialmente barbară, vulgară) există doar două soluții: acoperirea componentei morfologice provocatoare de disconfort vizual (prin editarea imaginii originale); înlocuirea cursului despre conexiunile dintre "art moderne" și "arts premiers" cu unul despre rolul conectorilor logici în modelarea relației pragmatico-semantico-discursiv-estetice în cultura neohexagaleză dintre Topou și Rai-pe-Deal. Pot spune deci, cu profundă admirație, că sacrificiul soției de locotenent nu a fost inutil: atacul submarinului "Porno-Soph-Ikon" a fost neutralizat pentru cel puțin un veac, întru prezervarea
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
context în care poetul, intercalând un complement de loc între nume și adjectivul subordonat, a mărit distanță dintre aceste părți de vorbire, obținându-se astfel o mai bună punere în valoare a ambelor: vento, respectiv caro.273 Enjambamenturile, dizlocările, absența conectorilor sintactici, într-un cuvânt distanțele dintre cuvinte constituie o parte esențială a mozaicului poetic quasimodian; ele contribuie la accentuarea unor vocabule-cheie, valorificând totodată capacitatea combinatorie a fiecăreia. Cuvintele vor parcă să se elibereze de greutatea contextului, alunecă spre generic, spre
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sistemică, despre filosofia sistemică și despre metodologia sistemelor. Ontologic, lumea e privită ca un întreg, ca un ansamblu. Epistemologic, sistemica aduce cu sine un mod de gîndire sintetic, cu o dinamică non-liniară. Conceptul fundamental al gîndirii sistemice îl reprezintă relațiile conectoare, influențele reciproce dintre elemente. În ultimă instanță, totul e relație. Teoria sistemelor reprezintă un ansamblu de principii și concepte aplicabile tuturor științelor sau disciplinelor particulare. Ea integrează elemente ale mai multor discipline, care au un caracter de mai mare generalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
discursului în cadrul căreia lingvistica apare ca auxiliar al istoriei sau al sociologiei. În paralel, Michael A.K. Halliday și Ruqaiya Hasan propun o altă concepție asupra textului: ceea ce interesează în producerea textuală sînt mărcile de legătură dintre fraze (fenomenele anaforice, conectorii logici). Halliday și Hasan vorbesc pentru prima oară despre textura asigurată de coeziunea textului, descrisă ca o perspectivă semantică asupra acestuia. Direcția de cercetare lingvistică propusă de Noam Chomsky și Teun Adrianus van Dijk, cunoscută sub numele de gramatică generativă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
un argument pentru o concluzie [P10'], ci crearea unui Univers de credință U1 în [P10] atrage după sine crearea unui nou Univers U2 în [P10'] al cărui alocutor este elementul esențial: "atunci măcar să le alegeți VOI ÎNȘIVĂ". După cum observăm, folosirea conectorilor ORICUM, ATUNCI, MĂCAR, a indicatorilor modali și temporali (conjunctiv, viitor) sau chiar personali ("dumneavoastră", "voi", "voi înșivă") are loc printr-un anumit număr de constrîngeri care definesc condițiile de utilizare și complementaritatea lor; gestionarea acestor constrîngeri este o componentă a
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cărți clienților care nu știu să citească [P1'] și nici măcar nu ne este rușine. (11) [P11] În sfîrșit, copiii sînt preocupați de aceleași lucruri ca și adulții. ÎN SFÎRȘIT ne va permite să formulăm o concluzie asupra valorii argumentative a conectorilor temporali. Analiza propozițională din [P1] urmărește variația impactului celor două argumente prezentate, [P1] și [P1']: ca și O. Ducrot, considerăm că NICI MĂCAR introduce un argument mai puternic decît cel enunțat anterior: De fapt, pentru a autoriza, într-un anumit discurs
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de marcatori au asigurat funcția de asumare: 1) Marcatorii referențiali (care prin proprietățile lor trimit la indivizii-obiect) analizați în progresia tematică și în formele anaforice din text: "această", "viitoarea", "unul", "al doilea", "al treilea", "aceste modificări", "îl"... 2) Marcatorii sau conectorii analizați în utilizările argumentative: "și", "dar", "astfel", "iar". Faptul că asumarea enunțiativă este relativ omogenă nu ne va surprinde într-un text în care rolul scriptorului este de a-l conduce pe cititor, cît mai bine cu putință (din punctul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
150 Ancorare (operațiune de) 85, 87, 131, 132 Argumentare/argumentativ 16, 73, 94, 97, 118, 170, 174 Asimilare (operațiune de) 86 Aspectualizare (operațiune de) 85, 87, 131, 132 Atribuire (operațiune de) 85, 131 Catalog 93, 98, 100 Concentrare 45, 46 Conectori 31, 32, 38, 109, 110, 115, 117, 146, 149, 170 Context 35, 47 Copertă 124, 130 Dedicație 72, 73, 78 Descriere 83, 89, 136 Dimensiune configurațională 36, 128 Dimensiune secvențială 33, 36, 39, 40, 109, 122, 145, 163 Dimensiune semantico-referențială
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
consolidarea și exersarea deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile aritmetice și de formare a raționamentelor de tip ipotetico-deductiv. Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice care introduc, în verbalizare, conectorii și operațiile logice și urmăresc formarea abilităților pentru elaborarea judecăților de valoare și de exprimare a unităților logice. Jocurile logico-matematice oferă posibilitatea familiarizării copiilor cu operații cu mulțimi. Orice noțiune abstractă noțiunea de mulțime - devine mai accesibilă, poate fi însușită
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
în însușirea elementelor de geometrie 3.1. Jocuri didactice utilizate în însușirea conceptului de număr natural Pentru înțelegerea și însușirea conceptului de număr natural de către elevi, învățătorii trebuie să reia unele jocuri logico-matematice din învățământul preșcolar, jocuri legate de însușirea conectorilor logici, de formare a unei mulțimi, de ordonare a elementelor unei mulțimi. O atenție deosebită va fi acordată utilizării limbajului matematic adecvat, posibilităților de înțelegere ale copiilor și nivelului lor de pregătire. Prin activități concrete, elevii vor fi capabili să
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de W. Labov (a se vedea Adam 1997: 125-146). La nivel local, orientarea argumentativă poate fi indicată, așa cum arată analiza ilocuționară clasică, prin micro-acte de limbaj (a promite, a întreba, a ordona, a cere, a enunța etc.), dar și prin conectori argumentativi (deoarece, pentru că, dar, deci etc.) și/sau printr-un lexic marcat din punct de vedere axiologic ("bordei" sau "cuib" în loc de "casă", "puști" sau "plod" pentru "copil", "slăbănog" sau "deșirat" pentru un personaj, alegerea unui lexic global euforic sau disforic
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Vechiul Testament. Între altele, trebuie să ținem seama de dimensiunea ritmică a enunțurilor și de cea a fenomenelor parantetice, marcate sau nu din punct de vedere argumentativ. În ceea ce privește fenomenele parantetice, este vorba aici de analiza ansamblurilor de propoziții legate ierarhic prin conectori (Dacă... atunci... dar... deci...) sau de elemente de organizare textuală (Mai întâi..., apoi..., pe urmă..., în fine....; Pe de o parte..., pe de altă parte... etc.). Într-o altă lucrare (1990: 82-83), studiez în detaliu acest scurt pasaj din "discursul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
acest plan particular de organizare textuală nu numai indicațiile privind schimbarea de capitol și de paragraf, dar și titlurile și subtitlurile, așezarea în versuri și strofe în poezie, așezarea în pagină, în general, alegerea caracterelor tipografice, punctuația. Organizatorii textuali și conectorii vin, de asemenea, să definească planul textului 6. B.2. Organizarea secvențială a textualității este planul care cred că reprezintă baza cea mai interesantă a tipologiei. Atât în cazul comprehensiunii, cât și în cel al producției, se pare că schemele
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai puțin completă), ci melanjului, de această dată, de secvențe de diferite tipuri. Relația poate fi numită în acest caz de dominantă, după formula [secv. dominantă > secv. dominată] care va lăsa loc, de exemplu, sublinierii macro-propozițiilor unei secvențe narative prin conectori argumentativi (marcați parantetic): [secv. narativă > secv. argumentativă]. Astfel, în această secvență de debut din Prințesa și mazărea de Andersen, unde povestirea predomină vizibil și unde argumentația subliniază pur și simplu planul textului (notez propozițiile cu litere, ca și în exemplul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
prințese era plină lumea; [f] însă nu putea ști niciodată dacă erau prințese adevărate; [g] tot timpul i se părea ceva nelalocul lui la ele. [h] Drept pentru care, se întorcea întotdeauna acasă supărat că nu a găsit ceea ce căuta. Conectorii argumentativi subliniază succesiunea celor cinci macro-propoziții narative, determinând următoarea grupare propozițională: [a + b] DAR[c] DECI [d + e] ÎNSĂ [f + g] DREPT PENTRU CARE [h]. Se va observa, cu siguranță, că am renunțat aici la termenul de "suprastructuri" textuale. Difuzată
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Proprii unui anumit tip de text, aceste planuri ocazionale sunt mai mult sau mai puțin identificabile în funcție de felul în care sunt sau nu subliniate prin semne de segmentare (alineate, titluri și sub-titluri, numerotarea părților etc.) și/sau de organizatori (enumerativi, conectori). În interiorul acestor planuri de texte, așa cum s-a putut vedea mai sus (pp. 33-34), cu excepția cazurilor rare de texte monosecvențiale, secvențele de bază (nivelul 1 de complexitate) se îmbină în funcție de trei moduri care se combină între ele: succesiunea, inserarea și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cunoscută starea inițială a eroului. În acest caz, avem de-a face cu o expozițiune întârziată" (id.). Specificul povestirii lui Andersen nu apare decât în propoziția [c]. Proprietatea obiectului de valoare ("veritabil") apare aici drept o Complicație-Pn2 așa cum subliniază dealtfel conectorul argumentativ DAR. Plecând de la această a doua macro-propoziție pe care o numește nod Tomașevschi dă următoarea definiție: "Pentru a începe o fabulă, se introduc motive dinamice care distrug echilibrul situației inițiale. Ansamblul motivelor care destabilizează echilibrul situației inițiale și care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pentru a indica dacă suntem sau nu în prezența unei secvențe narative. Într-adevăr, la o privire mai atentă, ne dăm seama că organizatorii temporali (apoi, atunci, deodată etc.), foarte frecvenți totuși în povestire, pot fi asociați, chiar înlocuiți cu conectori argumentativi (dar, atunci, în consecință, deci etc.); prezența perfectului simplu nu este nicio condiție necesară, nici suficientă pentru definirea secvenței narative: prezentul narațiunii este foarte frecvent; prezența verbelor care exprimă acțiuni este de asemenea o caracteristică a descrierilor de acțiuni
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
oferă mai întâi tema-titlu: "acest apartament", reformulat la sfârșit prin forma "garsoniera noastră" și mai ales "un adevărat cuibușor de îndrăgostiți" căruia i se atribuie trei proprietăți ("modern", "luxos", "cochet"), proprietăți articulate și marcate din punct de vedere argumentativ prin conectorii DAR și CHIAR. În (3), trecerea de la "...amicul public nr. 1" la "Charlot" este marcată prin două puncte, ceea ce determină, și aici, modificarea temei-titlu, semnalând reformularea prin intermediul punctuației. Formele lingvistice ale reformulării pleacă de la simpla apoziție subliniată prin punctuație, mergând
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
rezervate povestirii și descrierii. Exemplul (8), primul paragraf dintr-o poveste de Andersen în care am analizat structura narativă (cap. 1, p.41 și cap. 2, pp. 61-62), poate fi, de data aceasta, analizat din punct de vedere argumentativ, reperând conectorii și rolul acestora: (8) [a] Era odată un prinț [b] care voia să se însoare cu o prințesă, [c] numai să fie o prințesă adevărată. [d] Merse deci peste mări și țări ca să găsească una, [e] și, la drept vorbind
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
presupus a fi reprezentativ, trebuia să elaborez un model prototipic al secvenței argumentative mai accesibil și mai general decât schema structurală propusă de L. Sprenger-Charolles (1980: 77). În sfârșit, aveam nevoie de câțiva ani de studiu pentru mărcile de argumentație (conectori și organizatori) pentru a ajunge la stadiul de teoretizare aproape la fel de elaborată ca cea a secvenței descriptive și narative pe care o cunoșteam mult mai bine. Pentru o primă analiză, inițiasem o descriere narativă a acestui text. Aceasta se explică
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Mir Rose. Această schematizare, relativ simplă, permite rezolvarea unui punct esențial al problemelor pe care le-am întâlnit în precedentele reprezentări ale acestui text. Rămâne acum să stabilim cât putem de clar diferitele mișcări argumentative, revenind la principalele suporturi inferențiale. Conectorul argumentativ DAR, aflat în deschiderea propoziției [d], articulează două premise care au valoare de informații date pentru două concluzii opuse. Propozițiile [c] ("Știți bine asta") și [d] ("Dar mai știți și că") insistă asupra faptului că interpretantul-cititor ("Dumneavoastră") este capabil
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]