485 matches
-
pentru tipărit. Deasemeni, am vorbit cu DI. Iacobescu să venim la Iași, să stăm de vorbă și acolo, în același scop, eu mai având și chestiuni de documentare asupra unor personalități bucovinene. E vreo speranță în oferta mea de-a conferenția (cu diapozitive color) despre casele memoriale din Fălticeni? Sunt doar atâția din orașul nostru pe care i-ar interesa o asemenea idee - cred -, între ei și Grigore Ilisei. Îți doresc sănătate și succes deplin în tot ce ți-ai propus
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
adresă are? Aș dori să-i scriu, căci socot scumpă orice mărturie despre savantul român. În ziua de 26 iunie, va avea loc la „Galerie” un simpozion „Dimitrie Leonida”.Vor fi două comunicări: una privind viața, iar cealaltă opera. Voi conferenția despre opera lui D. Leonida. Contăm pe un public numeros, interesat de istoria culturii fălticenene, în care prof. ing. Leonida reprezintă un nume glorios. Este meritul. integral al Dumneavoastră că îl 103 restituiți Fălticenilor - orașul în care a văzut lumina
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
înscris numele pe firmamentul culturii românești. Cum orașul Fălticeni, cu glorioasa Uliță a Rădășenilor, cu Galeriile de artă „Ion Irimescu” ni s-a părut deosebit de interesant, vă rugăm respectuos să permiteți tov. Eugen Dimitriu, de la Secția Memoriale a Muzeului, să conferențieze la Cluj-Napoca, vineri 18 noiembrie 1977, ora 18, în sala Clubului „Politehnica”, în fața cadrelor universitare și a studenților. Acesta ar fi un început, în intenția noastră, a clujenilor, de a cunoaște mai îndeaproape comorile spirituale ale județului Dv. Cu mulțumiri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
simt foarte aproape. Am impresia că mergi alături de mine spre serviciu, la plimbare și discutăm despre boemă, despre cei trecuți în lumea de dincolo, sau despre ceea ce am vrea să facem. Am fost acum două luni la Broșteni, unde am conferențiat 308 despre personalitățile din zonă: Ion Grințescu, pictorul Mircea Teodorescu, G. T. Kirileanu, Simion Teodorescu Kirileanu, M. Băcescu, Ion Teodorescu-Broșteni, Petru Gheorgheasa. Am mers pe urmele lui Creangă, ale lui Sadoveanu și Vlahuță, uluit de frumusețea peisajelor. Am dormit o
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
preluate de la D-na Stino ca donație, după moartea soțului ei. Sunt gata să însoțesc echipa ieșeană de la Casa Pogor 331 care ar veni la Fălticeni. Se pot face multe fotografii. În cazul când găsiți utilă sugestia mea de a conferenția la Iași, vă rog să mă înștiințați. Închei, pentru că luându-mă cu vorba (mai precis cu scrisul), am uitat că trebuie să mă și opresc. V-aș rămâne îndatorat dacă ați transmite cordiale urări de sănătate celor pe care îi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Suceava. Succes în lucru și sănătate. M. Băcescu 4 Buc., 3.III.’73 Stimate Domnule Dimitriu, Am primit chiar astăzi forma nouă a manuscrisului și scrisoarea matale; mulțumesc pentru amândouă. Cum am scris tot acum și prof. Ciurea, eu voi conferenția la Suceava la 14.III.’73 (Casa de Cultură) și probabil la 15 p.m. pentru studenți la Inst. Ped. de 3 ani. Aș putea veni la Fălticeni în ziua de 16 dimineața de ex.; dacă eventual se poate organiza atunci
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la neagra fără mâncare câteva zile, apoi bătuți cu saci de nisip confecționați din pânză de doc, de grosimea unei bâte, care distrug mai ales organele interne, în special rinichii, și aruncați în camera 5 bis, anticamera morții. Vina? Au conferențiat și au propagat idei retrograde: cultură, credință și știință burghezo-legionară, împotriva partidului și clasei muncitoare. Cât au stat în cameră, vreo săptămână, aproape n-au putut vorbi din cauza slăbiciunii și durerilor acute. Am încercat o discuție cu domnul Constant, cu privire la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lui Iorga din perioada în care era un adversar înverșunat al acestora. Este interesant faptul că Moses Gaster, un admirator al lui Eminescu și a tot ce era românesc, și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind în fața Asociației
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evreu în Moldova, ideile prețioase ale acestuia n-ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani și plină de ură a lui Cuza. Cuza respingea orice idee privind asimilarea evreilor. În 1909, cînd Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară ale Universității sale de la Vălenii de Munte, l-a pus într-o postură neplăcută, vorbind numai despre chestiunea evreiască. Ulterior, distanța dintre ei s-a mărit și mai mult, atunci cînd Iorga a renunțat la antisemitism
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
exemplu celor tineri". În timpul discuțiilor, Xenopol și-a exprimat deschis admirația pentru calitatea realizării fostului său student 229. Tot în mai 1911, Iorga a scris piesa istorică Mihai Viteazul. Pe lîngă ținerea cursurilor la Universitate, a plecat în Transilvania ca să conferențieze în cadrul sesiunilor Societății Culturale Române "Astra". Grație scrierii istoriei armatei române 230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militară Română. Bătrînul rege a apreciat atât de mult lucrarea lui Iorga despre armata română încît l-a trimis
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mai ales faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația acestor contacte nu trebuia exagerată. Iorga era în legătură permanentă cu istoricii și politicienii întregului spectru politic. Avea legături și cu Henri Bergson, care i-a trimis un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în noiembrie 1928, prim-ministru a fost Vintilă Brătianu. În vara lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care și-a început cariera politică ca democrat sub îndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului și al fascismului în România, a conferențiat la școala de Vară a lui Iorga despre "falsa legalitate" care predomina în România 207. Manoilescu l-a vizitat pe Carol în exil și a adus scrisori de la acesta pentru diverși șefi de partide. Aceste scrisori au fost găsite atunci
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
spanioli) și i-a prețuit pe dr. Gaster, pe Sigmund Freud, Albert Einstein și pe mulți alții. A condamnat totodată orice atrocități comise împotriva evreilor de legionari și de naziști. Dr. Anna Colombo, o studentă evreică italiancă, a venit să conferențieze la Vălenii de Munte la invitația lui Iorga. Ea își amintește că în Italia nu fusese confruntată cu nici un fel de manifestare antisemită, astfel că situația din România a constituit un șoc pentru ea. A început să nu se simtă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
om doar le-a putut duce la bun sfîrșit. Iorga a continuat să-și țină cu regularitate cursurile la Universitatea de la București, predînd totodată la Academia Militară și la Academia de Comerț. Era mai departe invitat în fiecare an să conferențieze la Sorbona și la Colegiul Franței, continuînd în tot acest timp să țină cursuri la școlile sale din Franța, de la Veneția și de la Roma. Era în curs de organizare școala sa de Arheologie de la Sant-Quaranta (Albania)121. Universitatea de Vară
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Michelson în articolul menționat mai sus; vezi și Memorii, vol. VIII, p. 69 183 Iorga, Un om, o metodă și o școală, passim 184 "Universul", 23 mai 1936 185 "Neamul românesc", 16 mai 1936 186 Generalități..., p. 348. Iorga a conferențiat și despre "raționalismul antinațional". Această conferință a fost ținută în momentul culminant al controversei, în ziua de 13 mai 1936. Memorii, vol. VII, p. 339 187Academia Română, Memoriile Secțiunii Istorice, Seria 3, vol. 19-14 188"Neamul românesc", 16, 17 și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Articolul 5 Institutul stabilește relații de colaborare cu institute similare din alte state, efectuează schimburi de publicații, organizează reuniuni științifice în colaborare cu acestea, poate lua parte la manifestări științifice, poate invită personalități marcante din țară și din străinătate să conferențieze sub auspiciile sale. Articolul 6 Institutul poate iniția și participă la proiecte de cercetare sponsorizate sau cofinanțate de centre, institute și fundații de cercetare din țară și din străinătate, precum și de organizații internaționale guvernamentale și neguvernamentale. Articolul 7 (1) Activitatea
HOTĂRÂRE nr. 1.073 din 25 octombrie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Roman de Studii Internaţionale "Nicolae Titulescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138024_a_139353]
-
în relație cu un complement indirect (sau sociativ), limită a acțiunii. Sunt tranzitive indirecte: • verbe exprimând acțiuni care se răsfrâng indirect asupra unui „obiect” pasiv sau care se circumscriu unui „obiect”: a vorbi, a povesti, a istorisi, a discuta, a conferenția etc. „Au de patrie, virtute nu vorbește liberalul?” (M. Eminescu) • verbe al căror plan semantic este orientat de conținutul semantic al unui termen-complement indirect (acuzativ prepozițional): a atenta, a abuza, a miza, a se descotorisi, a se dezbăra, a se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exilul meu serviciul sanitar din 11 lagăre”. Fruntașii Basarabiei la monumentul celor trei martiri: AL. Mateevici, S. Murafa, A. Hodorogea. Parcul Catedralei din Chișinău. Sfârșitul anilor '20. L-am cunoscut pe Pan Halippa prima dată În anul 1938 când a conferențiat la Bălți, la cinematograful Sidoli despre: Cum am scris Flori de pârloagă”. Era o expunere la scurt timp după o prezentare În același loc de către Ionel Teodoreanu, care a tratat subiectul: ”Cum am scris La Medeleni”. Un bărbat de statură
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și la Chișinău. La Congresul Mondial al Refugiaților și descendenții acestora care s-a desfășurat În zilele de 30 iunie -2 iulie 1995 la Iași a dezvoltat o temă de mare actualitate privind presa din Basarabia. În iunie 1991 a conferențiat la Chișinău despre Pactul Ribebentrop-Molotov și Basarabia. În august 1997 În satul Berezeni din aproprierea orașului Chișinău prezintă o emoționantă evocare a trei fruntași ai Sfatului Țării - Ion Pelivan, Elena Alistar-Romanescu și Ion Inculeț. A fost evocată personalitatea Preotului Al.
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Tehnice de la Fundulea. După persecuțiile la care a fost supus, Alexandru Ionescu a absolvit cu brio Facultatea de Biologie a Universității București. A fost profesor de liceu, cercetător științific, în cadrul Institutului de Biologie. A scris peste 60 de cărți, a conferențiat și în străinătate, având titlul de profesor asociat al Universităților ”Rennes” din Franța și ”Geambloux” din Belgia. A primit de două ori Premiul Academiei Române. A fost profesor la Universitatea Ecologică la catedrele de Fiziologia Plantelor și la Ecologie. În perioada
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
popor sovietic 23. Pentru promovarea personalității lui Ilia Ehrenburg se vor organiza și conferințe. Astfel, în ediția din 27 octombrie 1944, se anunța faptul că Consiliul General Evreiesc va organiza la 29 octombrie un festival în cadrul căruia Ion Călugăru va conferenția despre Ilia Ehrenburg. Evenimentul va fi reflectat pe larg în ediția din 31 octombrie, unde va fi redat portretul acestui "inginer al sufletelor". În ediția din 4 aprilie 1945, deja îl vom găsi pe prima pagină, cu articolul "Primăvara", iar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
inițiativa să clădească un palat cultural și o bibliotecă. în fiecare joi se va (!) ține conferințe și serbări pentru redeșteptarea mișcării culturale. Peste 20 de conferențiari s-au grăbit să se înscrie cu cîte o conferință. Pînă acum a(u) conferențiat d-l Gr. Tabacaru despre Cultură și pseudocultură și Pr. I. Tălmăcel despre Frumusețile Italiei”.3) „Palatul” trebuia să corecteze „gustul publicului”, să impună un anumit standard de calitate actelor culturale, cum o haină bună îi impune celui ce-o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
8, octombrie 1925, coperta II) anunțul „Conferențiari înscriși pentru anul 1925-1926”, în care, la sfîrșit, figurează și numele celor doi directori ai revistei, G. V. Bacovia și Gr. Tabacaru, nu m-am grăbit să trag concluzia că primul ar fi conferențiat, deși lista e repetată întocmai, în același loc, și în numărul următor (9), din noiembrie 1925. Am îndoieli că și alții din acea listă și-au onorat angajamentul de a veni la Ateneul băcăuan. Din păcate, nu se poate verifica
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ori, iar arhiva cu procesele-verbale de după astfel de întîlniri lipsește. Lista arată însă ceva ce n-ar trebui ignorat atunci cînd ne referim la starea culturală a orașului din acea epocă, anume că existau o seamă de inși capabili să conferențieze: Panaite Cantilli, Mircea Cancicov, Grigore Mîrza, Leonida Demetrescu, Mihail Văgăunescu, I. I. Stoican, Gh. Nicolau, pr. Iosif Tălmăcel, G. Berea, Pompiliu Neculau-Stoica, G. Malian etc. Oameni politici (deputați, senatori), profesori, avocați de succes, toți aveau experiență oratorică, cîțiva și publicistică
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
criticului de artă, curatorului, muzeografului, artistului Călin Dan. Despre acesta aflăm că s-a remarcat ca artist independent, proiectele sale artistice, dar și textele de critică și teorie publicate de acesta au făcut ca Dan Călin să fie invitat să conferențieze pe teme de artă electronică în numeroase țări, printre care, în mod evident, și Finlanda 314. Tot despre Călin Dan, câțiva ani mai târziu: Ultimele observații vizuale ale lui Călin Dan, articol semnat de Adina Zorzini, prezintă expoziția de artă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]