1,131 matches
-
se împlinește urmărind o anumită structură și procesualitate, așa cum este indicat de Ritualul Penitenței. 3. Structura sacramentului reconcilierii și procesualitatea dialogului confesor - penitent Dialogul dintre confesor și penitent, deși este sincer și flexibil, nu este deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae), document în care Magisteriul Bisericii prezenta structura pe care confesorul și penitentul trebuie s-o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
deloc un dialog dezorganizat. Atât confesorul, cât și penitentul urmăresc o anumită structură clară, elaborată și stabilită de Biserică. În anul 1973, a fost promulgat Ritualul Penitenței (în latină, Ordo Paenitentiae), document în care Magisteriul Bisericii prezenta structura pe care confesorul și penitentul trebuie s-o respecte în celebrarea sacramentului reconcilierii. În esența sa, structura propusă reconfirmă ceea ce Biserica trăia de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de veacuri în practica sa penitențială. Însă, apar și unele aspecte particulare, adaptate cerințelor socio-culturale actuale, în mijlocul cărora penitentul își trăiește viața de credință. În principiu, Ritualul prezintă patru părți ale sacramentul reconcilierii, dintre care trei aparțin penitentului, iar una confesorului: 1) căința sau „contritio cordis”: exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
exprimarea durerii din partea penitentului din cauza păcatelor și dorința de schimbare; 2) mărturisirea sau „confessio oris”: mărturisirea verbală a păcatelor de către penitent; 3) pocăința sau „satisfactio operis”: manifestarea practică a convertirii din partea penitentului; 4) dezlegarea sau „absolutio ministri”: actul prin care confesorul proclamă reconcilierea și pacea penitentului cu Dumnezeu. Ritualul reorganizează cele trei forme de celebrare a sacramentului, care deja se regăseau în practica Bisericii, adaptându-le modelului eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eclezial și pastoral actual. Se recunoaște parcurgerea unui proces dialogic în toate cele trei forme propuse, deși prima și a doua formă subliniază mai mult acest aspect, al dialogicității, pentru că este prezent în mod evident raportul personal și direct dintre confesor și penitent. Prin urmare, există: 1. Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte; 2. Forma B, cu Ritualul reconcilierii mai multor penitenți cu mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisirea și dezlegarea individuală; 3. Forma C, cu Ritualul reconcilierii penitenților cu mărturisirea și dezlegarea generală. 3.1 Forma A, cu Ritualul reconcilierii fiecărui penitent în parte Această formă propune un ritual care se realizează în mod privat, doar între confesor și un singur penitent. Este cea mai răspândită formă de celebrare din cele trei propuse. Dialogul poate fi dezvoltat și structurat în modul cel mai bun, urmând itinerariul propus de indicațiile din Ritual. El se derulează însă și în funcție de alți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
factori, în special de mărturisirea și dispoziția penitentului, fiind fidel unui criteriu clar de referință: iertarea și sfințirea omului spre lauda lui Dumnezeu. Conform structurii Ritualului, procesul dialogic respectă parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil, dar Ritualul indică faptul că acesta se face doar dacă preotul confesor „crede de cuviință”. Acest lucru pare inițial suspect, pentru că îi permite
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
parcursul următor: 3.1.1 Primirea penitentului Penitentul este primit de către confesor într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil, dar Ritualul indică faptul că acesta se face doar dacă preotul confesor „crede de cuviință”. Acest lucru pare inițial suspect, pentru că îi permite confesorului o flexibilitate subiectivă, însă este permis nu pentru a-i considera pe unii în defavoarea celorlalți, ci pentru ca preotul confesor să fie mai atent la nevoile și la particularitățile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
într-un mod particular: „cu iubire frățească”. Această atitudine poate fi însoțită și de un salut amabil, dar Ritualul indică faptul că acesta se face doar dacă preotul confesor „crede de cuviință”. Acest lucru pare inițial suspect, pentru că îi permite confesorului o flexibilitate subiectivă, însă este permis nu pentru a-i considera pe unii în defavoarea celorlalți, ci pentru ca preotul confesor să fie mai atent la nevoile și la particularitățile penitenților, pentru a nu ofensa pe nimeni și nici pentru a da
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
indică faptul că acesta se face doar dacă preotul confesor „crede de cuviință”. Acest lucru pare inițial suspect, pentru că îi permite confesorului o flexibilitate subiectivă, însă este permis nu pentru a-i considera pe unii în defavoarea celorlalți, ci pentru ca preotul confesor să fie mai atent la nevoile și la particularitățile penitenților, pentru a nu ofensa pe nimeni și nici pentru a da ocazie de interpretare eronată. Prin deschiderea, prin disponibilitatea și prin salutul său, confesorul împlinește un act de caritate pastorală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
unii în defavoarea celorlalți, ci pentru ca preotul confesor să fie mai atent la nevoile și la particularitățile penitenților, pentru a nu ofensa pe nimeni și nici pentru a da ocazie de interpretare eronată. Prin deschiderea, prin disponibilitatea și prin salutul său, confesorul împlinește un act de caritate pastorală, făcând ca sacramentul reconcilierii să nu fie celebrat de un simplu „funcționar”, ci de un adevărat slujitor plin de caritate. După ce dialogul a fost astfel deschis, prin atitudine și prin salut, confesorul face semnul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
salutul său, confesorul împlinește un act de caritate pastorală, făcând ca sacramentul reconcilierii să nu fie celebrat de un simplu „funcționar”, ci de un adevărat slujitor plin de caritate. După ce dialogul a fost astfel deschis, prin atitudine și prin salut, confesorul face semnul crucii împreună cu penitentul, fapt ce amintește că acest moment nu este o operă umană, ci se realizează „în numele Sf. Treimi”. Confesorul devine mai conștient că acționează în numele lui Cristos și inspirat de Duhul Sfânt, iar penitentul este mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un adevărat slujitor plin de caritate. După ce dialogul a fost astfel deschis, prin atitudine și prin salut, confesorul face semnul crucii împreună cu penitentul, fapt ce amintește că acest moment nu este o operă umană, ci se realizează „în numele Sf. Treimi”. Confesorul devine mai conștient că acționează în numele lui Cristos și inspirat de Duhul Sfânt, iar penitentul este mai atent la faptul că se află în fața lucrării lui Dumnezeu. Cu toate acestea, ambii își păstrează în confesional personalitatea lor umană, așa cum și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu Dumnezeu Tatăl (cf. In 10,30), și-a păstrat pe deplin și natura umană, pe care nu a anulat-o prin misiunea sa, ci a trăit-o cu personalitate proprie. Aceeași parte introductivă propune și o invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Aceeași parte introductivă propune și o invitație pe care confesorul o face penitentului, „printr-o formulă scurtă”, de a avea încredere în Dumnezeu, pentru că sacramentul este, prin excelență, un moment de încredere. Prezența încrederii, atât din partea penitentului, cât și a confesorului este condiția esențială necesară pentru ca reconcilierea sacramentală să fie celebrată. Penitentul nu se bazează pe rațiuni umane, pe faptul că preotul-confesor ar fi, sau nu, demn de celebrarea sacramentului datorită propriilor calități, ci pe credința în Dumnezeu, care îi inspiră
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
convingerea că merită să se deschidă și să primească iertarea sa. Dialogul este continuat apoi de către penitent. El nu are de spus în mod necesar o formulă fixă, ci, așa cum indică Ritualul, poate, în mod liber, să îi facă cunoscut confesorului anumite lucruri despre viața sa personală și socială. Constă în prezentarea anumitor aspecte ce țin de „starea sa socială, precum și timpul ultimei mărturisiri, dificultățile pe care le întâmpină în viața creștină și altele care sunt folositoare duhovnicului pentru a-și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
le întâmpină în viața creștină și altele care sunt folositoare duhovnicului pentru a-și exercita slujirea sa”. Este un moment ce impune cu adevărat o privire spre viața de zi cu zi a penitentului, mai ales dacă îi este necunoscut confesorului. Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru a stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pentru a-și exercita slujirea sa”. Este un moment ce impune cu adevărat o privire spre viața de zi cu zi a penitentului, mai ales dacă îi este necunoscut confesorului. Deși nu face parte din mărturisire, acest moment este folositor confesorului din motive pertinente: pentru a stabili gravitatea păcatului, a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a atribui corect responsabilitatea acțiunii, a evalua sentimentul de vinovăție al penitentului și pentru a-i oferi în mod realist o pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul se pune de aceeași parte a penitentului, orientându-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă. Conform Ritualului, confesorul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
pocăință care să se potrivească cu viața sa. 3.1.2 Citirea Cuvântului După prima parte introductivă, dialogul dintre confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul se pune de aceeași parte a penitentului, orientându-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă. Conform Ritualului, confesorul citește sau recită din memorie un text din Sfânta Scriptură. Acesta are rolul de a ajuta penitentul să își privească sufletul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesor și penitent este întrerupt, pentru că în acest moment amândoi se orientează către un altfel de dialog: cu cuvântul lui Dumnezeu. Confesorul se pune de aceeași parte a penitentului, orientându-și privirea către Dumnezeu, care comunică și iartă. Conform Ritualului, confesorul citește sau recită din memorie un text din Sfânta Scriptură. Acesta are rolul de a ajuta penitentul să își privească sufletul în lumina cuvântului divin, care îl cheamă „la convertire și la încredere în milostivirea lui Dumnezeu”. Pe de altă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
într-un proces dialogic cu mesajul lui Dumnezeu, care i se adresează în mod personal, în acel moment și loc precis. El se așază în fața unei judecăți din partea lui Dumnezeu, pe care Dumnezeu o exprimă prin intermediul Bisericii, în speță, a confesorului care celebrează sacramentul reconcilierii. Textele propuse au un caracter particular, pentru că folosesc în general imagini biblice neotestamentare în legătură cu persoana sau cu învățătura lui Isus Cristos, care a pătimit și a înviat pentru ca toți creștinii să primească gratuit iertarea și viața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu învățătura lui Isus Cristos, care a pătimit și a înviat pentru ca toți creștinii să primească gratuit iertarea și viața nouă fără de păcat. Astfel, penitentul devine mult mai obiectiv. El nu trebuie să improvizeze mărturisirea pe care o face înaintea confesorului, ci o va formula ajutat de propria conștiință într-un raport sincer cu cuvântul lui Dumnezeu. În vederea unei cercetări corecte a cugetului, este util ca penitentul să acorde timp suficient rugăciunii, reflecției și meditației Sfintei Scripturi, chiar înainte de celebrarea sacramentală
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Mărturisirea păcatelor și acceptarea pocăinței După parcurgerea ritului introductiv și după citirea cuvântului lui Dumnezeu, penitentul se întoarce cu privirea către sine și începe să își mărturisească păcatele, fiind conștient că se află atât înaintea lui Dumnezeu, cât și a confesorului. Mărturisirea nu este doar internă, ci în mod necesar externă, pentru a putea fi percepută de confesor. La rândul său, el va interveni în funcție de mărturisirea și de dispoziția penitentului, de exigențele acestuia și de cerințele impuse de Ritual. Acest moment
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
întoarce cu privirea către sine și începe să își mărturisească păcatele, fiind conștient că se află atât înaintea lui Dumnezeu, cât și a confesorului. Mărturisirea nu este doar internă, ci în mod necesar externă, pentru a putea fi percepută de confesor. La rândul său, el va interveni în funcție de mărturisirea și de dispoziția penitentului, de exigențele acestuia și de cerințele impuse de Ritual. Acest moment al celebrării este amplu și se structurează în mai multe părți: a. Mărturisirea penitentului Mărturisirea penitentului începe
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]