61,301 matches
-
de tradiția culturală pe care o poartă, iar, pe de altă parte, calitățile individuale, coerența lor interioară, înscrierea evidentă într-un sistem articulat de gîndire plastică și de funcționare a limbajului. Spre deosebire de prima ediție, în care aceste exigențe au fost confirmate într-un spațiu oarecum restrîns, european în orice caz, dar asemenea altor ediții precedente, actuala ediție și-a selectat premianții dintr-o arie mult mai largă, una care implică, așa cum s-a văzut, Extremul Orient, Eurasia și America de Nord. Ceea ce mai
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12267_a_13592]
-
boală planetară insomnia. Nici măcar aici nu sînt o excepție. Uneori, și aici clasic, ațipesc lîngă plodul meu, după ce, totuși, citesc sau inventez o poveste. În funcție de gradul de oboseală. Invenția, vreau să zic. Orice regulă are și excepțiile care să o confirme. Și nu vreau să continui cu diverse cimilituri precum "la omul sărac, nici boii nu trag" sau "unde nu-i cap, vai de picioare" și altele din aceeași familie spirituală. Dacă n-ai bani să faci ce trebuie de la început
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
și inhibițiilor sexuale într-un violent contrast cu era locuințelor supravegheate electronic, a educației liberale, a îngrijirilor de sănătate mentală făcute din cărți de popularizare și a lăcomiei globalizate. De un un umor întunecat și un umanism profund, cartea îl confirmă pe Jonathan Franzen ca pe unul dintre cei mai fini comentatori ai societății și spiritului american. Încălzirea atmosferei face ca Lituania Incorporated să crească în valoare. Vilnius, 30 octombrie. Pentru că nivelul oceanului planetar crește cu peste 2,5 cm anual
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
în destule din paginile de "aplicație" (ni se vorbește, într-un rînd, despre o paradoxală "cronică a operei concrete ca exercițiu abstract"), ele îngăduie un "du-te vino" necurmat între receptarea curentă a literaturii și doctrina literară. Cea dintîi o confirmă pe cea de-a doua și invers. Căci o teorie dezlipită de viul estetic riscă a deveni nu doar fastidioasă, stîngace în raport cu acest nucleu vital, indiferent de aparatul de ingeniozități de care dispune, ci și de a-l oculta, practic
Trei decenii de critică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12304_a_13629]
-
timp înaintea morții, cronicarul își situa propriile texte "mai aproape de studiu, de dezbatere, cu inserții polemice în segmentul de Ťcritică a criticiiť care nu lipsește mai nici unuia din aceste ample comentarii critice" (Ultime explorări critice). Caracterizarea de mai sus se confirmă la lectura ultimei antologii regmaniene, cuprinzând o bună parte a cronicilor publicate de autor despre proza postbelică. Dacă ar fi să căutăm genul proxim al criticii sale, probabil că l-am găsi în acea "critică de a doua zi" pe
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
dreptul să se bucure, în o mie nouă sute nouăzeci și unu, că Leningradul nu mai e Leningrad? îl are, bineînțeles. Totuși, schimbarea ei diferă de cea a lui Bezuhov. Exact când lumea lor interioară se transformă, Bezuhov și Bolkonski se confirmă ca indivizi; surprind; devin diferiți; libertatea lor se inflamează și împreună cu ea identitatea eului lor; sunt momente de poezie: le trăiesc cu asemenea intensitate că lumea întreagă aleargă în întâmpinarea lor cu un cortegiu îmbătător de detalii minunate. La Tolstoi
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
de atunci. Iordan culegea din presa vremii zeci de cuvinte, printre care bodegar, cămeșar, fructar, ghetar, hăinar, parfumar, macaronar, pașaportar, șperțar etc.: unele ieșite din uz, altele neimpuse în circulație, altele devenite între timp curente și banale. Revenind la căpșunar, confirmăm că termenul are în utilizările actuale mai ales sensul de "culegător de căpșuni": "toate persoanele de sex feminin interesate de o carieră de căpșunar în Spania sunt rugate să se prezinte la preselecția organizată de AJOFM" (Timpolis 914, 2003); "printre
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
dialogului se folosește verbul mai mult decît interjecția, e mai puternică performativitatea explicită, se manifestă "distanța și reținerea față de interlocutor" (p. 103). Diferențele regionale sînt urmărite în tipurile de acte de limbaj, în folosirea interjecțiilor, a apelativelor, a diminutivelor. Se confirmă astfel imaginea mai veche, dar niciodată demonstrată lingvistic, a unei Muntenii caracterizate prin locvacitate, afectivitate, expresie energică: "autoafirmarea emoțională neinhibată este caracteristică vorbitorilor din zona sudică a țării" (p. 98). Foarte interesante sînt descrierile unor evoluții pragmatice muntenești: "indicele de
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
hipocoristice). Faptul că aceste descrieri corespund în bună măsură unor stereotipuri transmise oral, ca și faptul că țin de reprezentări din literatură și chiar din istoria literară (încetineala vorbei ardelenești, diminutivul moldovenesc - "olecuță", impetuozitatea injuriei muntenești), nu fac decît să confirme utilitatea analizei. Cartea Margaretei Manu Magda, exemplară prin acuratețea dovezilor lingvistice și prin metodologia modernă, deschide drumul unor cercetări viitoare asupra aspectelor sociale și culturale ale întrebuințării regionale a limbii române.
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
criticii care-i are ca obiect. Circumstanță cu atît mai delicată cu cît dl Poantă nu e doar ,cronicarul", ci și unul dintre eroii echinoxismului, pus în chestiune, prin urmare, și din interior. Astfel, în loc de-a le spulbera, criticul confirmă suspiciunile unor adaptări conștiente, unor nu tocmai inocente consimțiri în direcția ,conviețuirii pașnice" a intelectualilor în chestiune cu sistemul abuziv. într-un cadru în care sechelele totalitarismului, inclusiv cele din sfera mentalului, pernicioase cu osebire, se arată imprevizibil rezistente, dl
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
propunere, să se desființeze ONU, să se desființeze Asociația crescătorilor de albine, orice. Supărarea d-lui Andreescu Să recapitulăm. Dl Gabriel Andreescu ne-a trimis în vară un articol iar noi am trimis articolul imediat la tipar. Nu i-am confirmat primirea pentru că nu avem vreme să corespondăm sau să vorbim la telefon cu toate persoanele care ne trimit ceva spre publicare. Textul urma să apară în numărul proxim și aceasta era confirmarea. Atât că, în preziua apariției, am constatat că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
de vedere moral. An de an, în virtutea unui regulament învechit și a unei percepții clientelare asupra fenomenului artistic, ele au răsplătit genuri și persoane care făceau cu greu față pînă și unei probe sumare de existență. Simțindu-se obligate să confirme părerea secțiilor Uniunii despre ele însele și nu să reflecte ceea ce se întîmplă cu adevărat în lumea artei, aceste premii riscă să devină, tot mai apăsat de la o ediție la alta, un simplu moment de retorică festivă și de gesticulație
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
palpare, ca orice inimă, atunci cînd ceea ce se publică astăzi sub formă de literatură urmărește - vînează - cititorul, deghizîndu-se în mode, tendințe, la adăpostul sistemului de obiecte. Literatura "pură" continuă să dăinuie în Franța însă, semn irefutabil de îmbătrînire, este astăzi confirmată cu statutul de doctrină academică: literatura adevărată este poetică: Chevillard, Echenoz - toată literatura Minuit, în curs de monumentalizare - au o dimensiune poetică (ludică, loufoque, umorală, adînc scripturală, intertextuală: poetică) a cărei existență este demonstrată în teze de doctorat. Literatura "de
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
Simona Vasilache Se întîmplă uneori ca lucrări de critică sau de teorie literară să cunoască, în chip neașteptat, oarecum, succesul de librărie. O explicație la îndemînă ar fi că publicul caută să-și confirme (sau să-și "creeze") gusturile proprii preluînd argumentele, mai mereu devenite clișee, ale criticii de verdict. O alta, propusă, bunăoară, de Stanley Fish, ca răspuns la întrebarea "de ce (mai) citim critică?", este prejudecata, într-un fel, că înțelegi mai bine
O ușă mereu întredeschisă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12401_a_13726]
-
atacului la fizicul persoanei. într-un cotidian de tiraj, o cunoscută cântăreață revenită din exil ne reproduce stilul petrecerilor și limbajul lui Nicu: "vino, fă, să te f...". Să te prăpădești de râs, Mădăline! Simpla prezență a acestor revenitori ne confirmă o dată mai mult că "trecutul regim" și-a avut părțile lui drăguțe, cum zicea Pirgu. Ca dovadă că lor le-a mers, în plin rău, foarte bine. Părți - părți. Bunăoară, când încă din zori te apucă durerea de dinți, partea
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
soții. N-a fost, vorba filosofului, să fie. Să-ți vină rău când socoți ce ocazie s-a pierdut. Dar să admiți, revenindu-ți ușor, că și actualul regim cu firmă democratică și nobilii săi bătrâni, nu mai puțin zglobii, confirmă regula sacră a părților bune ale părților rele. Rea, însă, pur și simplu, este indecizia de a purcede la lustrație, ridicând pe zece-cincisprezece ani drepturile politico-sociale ale celor care, activând după decembrie '89, s-au manifestat ca intratabili adversari ai
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
care nu se bazează nici pe uz, nici pe etimologie, nici pe coerența sistemului lingvistic: autorii și vorbitorii mai vechi și mai noi folosesc, în asemenea construcții, ambele prepoziții. Sintagme fixate în limbă - din două una, într-una din zile - confirmă normalitatea și stabilitatea acestei folosiri: din are în limba română sens partitiv și nimic nu limitează combinarea sa cu un plural. E suficient un minim sondaj statistic pentru a aduce numeroase argumente de autoritate și exemple clasice în acest sens
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
raportul dintre circa 2000 de citate conținînd secvența "unul din ei" și 6.000 cu "unul dintre ei" indică o preferință netă, dar construcțiile cu din, reprezentînd totuși un sfert din total, nu pot fi considerate o abatere. Uzul poate confirma cel mult o creștere a frecvenței structurii cu dintre, în defavoarea celei cu din: la aceasta au contribuit poate tocmai acțiunile normative de care am vorbit la început; există însă și o tendință reală, demult observată, de a prefera formele "amplificate
Din și dintre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12430_a_13755]
-
are totuși un potențial cultural și de carte respectabil. încerc să mă consolez cu ideea că poate în interiorul standului "național" lucrurile arată mai bine. Sunt plăcut surprinsă de cîteva întîlniri cu binecunoscuți editori cărora le explic stupoarea. Părerile mele sunt confirmate de interlocutori, cu resemnare și precauție. în plină conversație, sunt întreruptă de apariția unei persoane necunoscute, feminine, care cere interlocutoarei mele (era ora 11 dimineața), după o scuză formulată rapid, un tirbușon. Se fac prezentările, aflu că doamna cu tirbușonul
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
și în Italia, a unor consistente lucrări și studii semnate sau îngrijite de intelectuali români, dintre care foarte mulți tineri, care reiau astfel preocupările privind afinitățile noastre spirituale cu spațiul italic. Aceste recente apariții, împreună cu cele deja semnalate, par să confirme un reviriment al istoricei tradiții culturale româno-italiene. 1. Sub patronajul Centrului Internațional de Studii Bruniene și al Institutului Italian de Studii Filozofice și cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Italiene, la Editură Humanitas au apărut primele două
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
Și totuși, nu mă abțin să nu citez o mostră de gândire avansată, așa cum a fost produsă de gurița poetică a d-șoarei Daciana Sârbu la demiterea din funcție a unui subordonat: "Au mai fost niște nereguli care nu s-au confirmat, dar care probabil că se vor confirma după controlul pe care îl vom face!" Sigur, Daciana e tânără și frumoasă, așa c-ar fi o impietate să-i cerem prea multe. Dar gândirea trădată de cuvintele sale e veche de
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
citez o mostră de gândire avansată, așa cum a fost produsă de gurița poetică a d-șoarei Daciana Sârbu la demiterea din funcție a unui subordonat: "Au mai fost niște nereguli care nu s-au confirmat, dar care probabil că se vor confirma după controlul pe care îl vom face!" Sigur, Daciana e tânără și frumoasă, așa c-ar fi o impietate să-i cerem prea multe. Dar gândirea trădată de cuvintele sale e veche de tot și necesită comentarii. Dacă la douăzeci
Democrația ca o mlaștină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12440_a_13765]
-
a lui Băsescu. Stolojan impresiona prin sobrietate, pragmatism și decizie, calități care, de regulă, îi rămân străine politicianului român. El părea un fel de fundamentalist luminat într-o lume de indivizi gata să pactizeze cu orice adversar. Chiar dacă se vor confirma cele mai rele lucruri privind retragerea din cursă (șantajul serviciilor secrete etc.), acest lucru nu schimbă datele problemei. De pe urma retragerii lui Stolojan s-ar putea să profite și un personaj despre care în clipa de față nu se vorbește foarte
Mahalaua Armani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12417_a_13742]
-
în hățișul manuscriselor: exclude fragmentele răzlețe, elimină elementele biografice și culturale, renunță la alcătuirea variantelor editoriale, pentru că (atenție!) "în ceea ce privește transcrierea textului în prezenta ediție nu există deosebiri esențiale față de ediția Niculae Gheran". Precizările sunt oneste, dar asta ne ajută să confirmăm, prin chiar cuvintele noilor editori, că ediția 2001 reușește, după cum și-a propus, să se deosebească, dar negativ, de ediția Gheran, prin substanțiale simplificări ale aparatului critic: "la secțiunea Note. Comentarii. Variante " mărturisesc editorii " la fiecare roman, am indicat volumul
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
Răsărit de Radu Tudoran, Între zi și noapte de H. Y. Stahl, Sfârșit de veac în București de I. M. Sadoveanu, Prințul de Tudor Teodorescu-Braniște și Bogdan infidelul de Victor Papilian. Aș fi reținut și Revoluția de Dinu Nicodin. Se confirmă istoricul an 1933, cel mai fast pentru istoria romanului românesc, reprezentat aici de nouă romane. După cum deceniul 1925-1935 este cea mai strălucită epocă a romanului. Din perioada comunistă (1948-1989) colecția selectează 30 de titluri, începând cu Bijuterii de familie de
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12469_a_13794]