1,079 matches
-
ceea ce jargonul internațional al managementului califică drept cunoștință corporate. Dar această cunoaștere (chi) proprie grupului (corporate knowledge) este mult mai importantă decât cunoașterea În general sau decât managementul Însuși. Prin Înțelepciunea pe care o comportă și pentru că se diferențiază de conformismul mediului, chi-ul provoacă schimbările În Întreprindere. Teoriile lui Nonaka, ce disting Între cunoștințele tacite și cele explicite, insistă prea mult pe cunoștințele informatizate (digital knowledge). La Kao Corporation se preferă concentrarea asupra chi-ului și a diferitelor sale niveluri printr-o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
optimale a activității; lui Îi este oferită, totodată, „...o unitate de măsură pentru aprecierea critică sau pentru evaluarea a indiferent cărui mod particular de predare sau Învățare” (Bruner, 1970, p. 54). Desigur, raportarea metodelor la principiile didactice nu presupune un conformism sau un dogmatism pedagogic absurd. Normele jalonează parametrii acțiunii de instruire, dar lasă, În același timp, suficient loc liber manifestării ingeniozității și inițiativei celui care predă, ca și celui care Învață. Noile achiziții ale științelor psihopedagogice, alte cuceriri cu semnificație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între mai multe soluții, să ajungă la descoperiri; ei sunt obligați să urmeze un drum, totuși prescris, strict jalonat de succesiunea de Întrebări, fără să-și poată manifesta propria inițiativă și spontaneitate de gândire. Or, dirijarea excesivă, generează pasivism și conformism, oferă doar iluzia participării la descoperirea efectivă a adevărurilor, când de fapt elevilor nu le sunt lăsate decât firimiturile cercetării. Un asemenea pseudodialog nu constituie nimic altceva, după Gilbert Leroy, decât un Învățământ expozitiv camuflat, În sensul că profesorul „Încearcă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
să-și găsească rezolvarea cuvenită. Ideea (soluția) emisă de un membru al grupului conduce la stimularea activității celorlalți, la o adevărată „fertilizare mutuală”, până la urmă discuția soldându-se cu rezultate rodnice. Amânarea evaluării, ignorarea unor reguli și obișnuințe care Întăresc conformismul, dau un impuls salutar activității creatoare a participanților la discuție. Brainstormingul se folosește mai puțin În lecțiile obișnuite și mai mult În cadrul unor lecții de sinteză cu caracter aplicativ, În seminarii și În activitățile de cerc. La baza adoptării unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
liber. Oricum, impunerea unor norme exterioare lor nu mai are șanse de izbândă. Dorința de conformare la normele vârstei atinge acum un apogeu. Este „paradoxul” pe care îl găzduiește această etapă, dat fiind și gradul ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse, de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce au convingeri și atitudini sociale care nu sunt bazate pe prejudecăți, receptive și tolerante („Aș fi gata să contribui din buzunarul meu pentru a îndrepta o greșeală, chiar dacă nu sunt implicat direct în aceasta)... 9. Realizare de sine prin conformism: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care conformismul este un comportament pozitiv („Cred că încercările și suferințele vieții ne fac mai buni”). 10. Realizare de sine prin independență: identifică factorii de interes
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
fi gata să contribui din buzunarul meu pentru a îndrepta o greșeală, chiar dacă nu sunt implicat direct în aceasta)... 9. Realizare de sine prin conformism: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care conformismul este un comportament pozitiv („Cred că încercările și suferințele vieții ne fac mai buni”). 10. Realizare de sine prin independență: identifică factorii de interes și motivaționali care facilitează realizarea de sine în condițiile în care autonomia și independența sunt comportamente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebuie să fim conștienți și să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginației. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite de obicei blocaje. 5.1. Blocajele creativitățiitc "5.1. Blocajele creativit\ții" a. Mai întâi așa-numitele blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mult sarcini de montaj, depanare și înnoire, cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a școlilor contemporane. Au existat însă și poziții sceptice. S-a susținut că învățământul actual, încorsetat de principii rigide, promovând mai mult gândirea critică, disciplina, conformismul, n-ar putea promova libertatea deplină a spiritului, fantezia lipsită de orice constrângere, atât de importantă pentru spiritul creator. Obiecția, deși are o parte de adevăr, nu este esențială. Gândirea omului are o uimitoare plasticitate. Și până acum școlarii, după ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
activității din învățământul nostru preuniversitar. b. Un prim accent ar trebui pus atunci când formulăm obiectivele instructiv-educative. Cultivarea imaginației să nu apară pe undeva, la urmă, printre scopurile secundare. Ea trebuie să figureze alături de educarea gândirii. E nevoie să combatem însuși conformismul cultural, care se manifestă la profesorii ce privesc exercițiile de fantezie ca un simplu joc, fără consecințe serioase asupra dezvoltării intelectuale. Vom vedea, în capitolul următor, că progresele gândirii în soluționarea de probleme depind în mare măsură de introducerea unor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a corespunde așteptărilor învățătorului sau profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii din cartier, preocuparea de a face ceea ce fac în genere cei de vârsta sa Ă se manifestă deci tendința spre conformism. 2. Alteori conformismul decurge nu din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Părinții, profesorii, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
așteptărilor învățătorului sau profesorului. Tot în această categorie intră și dorința de a fi împreună cu unii copii din cartier, preocuparea de a face ceea ce fac în genere cei de vârsta sa Ă se manifestă deci tendința spre conformism. 2. Alteori conformismul decurge nu din afirmații sociale, ci din tendințele normative, obișnuința de a se supune la norme, la obligații. Părinții, profesorii, societatea îi cer să se supună la o îndoctrinare socială, iar copilul, deprins să asculte, se supune. 3. Supunerea la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu cerințele instituției școlare. Primele încurajează eșecul școlar, lenea, violența în clasă și au tendința de a-i pedepsi pe cei ce sunt obedienți față de profesori. În cadrul grupurilor din a doua categorie, eforturile de a obține performanțe școlare înalte și conformismul în raport cu normele statuate de profesori sunt valorizate pozitiv. Firește, elevii aparținând grupurilor din urmă obțineau performanțe școlare incomparabil mai bune (Forsyth, 1983). De aceea, e de dorit ca grupurile din care face parte elevul Ă familia, clasa, grupul de prieteni
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și paricipare în clasă. Majoritatea studiilor converg în susținerea unor astfel de idei. Gilly (vezi Gosling, 1992), de exemplu, analizând rezultatele unei anchete asupra învățătorilor, stabilește două dimensiuni după care pot fi ordonate judecățile profesorilor asupra elevilor. Prima ține de conformismul elevilor la realizarea obiectivelor școlare. Din această perspectivă, trăsăturile elevului bun sunt atenția, tenacitatea, participarea la activități, responsabilitatea, interesul pentru muncă, regularitatea efortului. Cea de-a doua dimensiune se referă la participarea elevilor la viața grupului-clasă Ă buna integrare și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și creativitate. Unul din modele - știința rațională - promovează supremația științei și aplicabilitatea practică a cercetărilor și a fost analizat îndeajuns. Celălalt model poate fi intitulat ideologia creativității și vizează semnificația socială și riscuri potențiale ale originalității și individualismului în contextul conformismului față de autoritate și al menținerii ordinii sociale. Modelul științei raționale a fost întotdeauna formal din punct de vedere argumentativ și a păstrat o aparentă distanță față de implicația cotidiană a cercetării. Pe de altă parte, deși semnificația religioasă și seculară a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fel ca Henle, Crutchfield a susținut că implicarea ego-ului împiedică detașarea de sarcină și reduce capacitatea persoanei respective de a renunța la ideile convenționale în favoarea unora mai puțin sigure, dar mai creative. El a sugerat existența unui dezacord fundamental între conformism și gândirea creativă, afirmând că persoanele care au tendința de a adopta părerile sau credințele unei grupări ce sunt contrare celor proprii vor fi motivate mai degrabă de rațiuni ale creației extrinsece sau legate de ego decât persoanele cărora nu
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
proprii vor fi motivate mai degrabă de rațiuni ale creației extrinsece sau legate de ego decât persoanele cărora nu le pasă de concordanța cu o grupare. Pe parcursul mai multor studii, Crutchfield a descoperit că persoanele înclinate să cedeze în fața presiunii conformismului prezintă niveluri de creativitate mai scăzute decât cele nonconformiste. Rolurile jucate de motivația intrinsecă și cea extrinsecă Identificarea celor două tipuri de motivație - una care favorizează creativitatea și alta ce îi dăunează - a reprezentat un mare succes în studierea forțelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
modelele interactive recente care analizează modul în care se dezvoltă capacitățile creative ale unui individ într-o societate, Csikszentmihalyi (1990a) și Gardner (1993) au privit motivația intrinsecă drept o caracteristică personală ce joacă un rol în creativitate. Dezvoltând lucrarea despre conformism a lui Crutchfield, Csikszentmihalyi a afirmat că nivelurile înalte de motivație intrinsecă, însoțite de niveluri relativ scăzute de motivație extrinsecă, ar putea ajuta persoanele creative să fie mai independente de domeniul lor de activitate, deoarece sunt mai puțin susceptibile la
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
capabilă să-l pună pe copil în legătură cu aria de specialitate respectivă? Profesorii particulari, mentorii și contactele sunt adesea indispensabile pentru ca o persoană să poată avansa atât de mult încât ideile ei să fie acceptate. 5. Condițiile de la începutul vieții favorizează conformismul sau inovația? Caracterul marginal (social, etnic, economic, religios) pare să fie mai favorabil dorinței de a încălca normele decât un mediu convențional, din clasele de mijloc. Calitățile personale Prezența unor condiții prielnice din punctul de vedere al mediului sociocultural este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conștient (Kris, 1952). Folosirea pe scară largă a chestionarelor de tip multifactorial pentru investigarea personalității arată că, de obicei, persoanele creative au unele trăsături foarte pronunțate, cum ar fi introversiunea și încrederea în sine, și altele rudimentare, cum ar fi conformismul și siguranța morală (Csikszentmihalyi și Getzels, 1973; Getzels și Csikszentmihalyi, 1976; Russ, 1993). Există o tradiție de mult înrădăcinată a asocierii creativității cu maladia mentală sau a geniului cu nebunia (Jacobson, 1912; Lombroso, 1891). Studii recente au adăugat dovezi acestei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
același timp să contestăm validitatea unui criteriu de excelență general admis într-un mediu dat. În acest caz, vom opune formației, competenței sau culturii niște caracteristici cum ar fi aptitudinea cuiva de a se face simpatic, abilitatea, duplicitatea sau chiar conformismul: toate însușirile în care efectiv se poate da dovadă de superioritate. Și, dacă vom continua consultarea dicționarului, informându-ne și asupra derivaților relativ recenți ai termenului elită, cum ar fi elitist sau elitism, ne vom convinge foarte rapid că suntem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
prin clasele preparatorii pentru marile școli. În această optică, parcursurile cele mai reușite, asigurând o bună situare în clasamente la concursurile de absolvire și la cele de admitere, ar fi fondate nu atât pe calitățile intelectuale, cât pe un anumit conformism ce favorizează ulterior crearea de rețele de relații (Léotard, 2001). Acestea nu sunt în contradicție cu teza lui Raymond Boudon, potrivit căreia „indivizii se comportă astfel încât să aleagă cea mai «utilă» combinație între costuri, riscuri și beneficii” (Boudon, 1973, p.
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
opune sistemele de selecție interne sistemelor externe. Autorii americani care au comparat procedurile de selecție americane și britanice au sesizat opoziția dintre o selecție internă și una externă, cea internă conducând, în opinia lor, la acumularea experienței, dar și la conformism și la o prudență adesea excesivă, în vreme ce selecția externă, deși facilitează introducerea de idei noi, prezintă și o anumită doză de dezordine și chiar, în anumite cazuri, de amatorism. Totuși, modurile de recrutare nu sunt numai niște mecanisme de selecție
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
umane (depresia, anxietatea - aspecte ale depersonalizării).................................................................................................... 166 Egocentrismul psihologic, orgoliul, invidia, egoismul moral - alteritatea, altruismul, spiritul empatic .............................................................................................................. 170 Responsabilitate, seriozitate, simț al datoriei - iresponsabilitate, superficialitate .............. 179 Recunoaștere, remușcare, smerenie, căință („lacrimi” ale eului moral) ..................... 182 Păcatul, pedeapsa și iertarea .................................................................................. 186 Conformism, oportunism atitudinal .................................................................... 189 Respectul față de sine Însuși - deprecierea de sine, culpabilitatea, umilința ................. 190 Recunoștință - nerecunoștință, ingratitudine .................................................. 194 Sentimentul libertății umane ........................................................................................ 195 Autocontrolul conduitei: răbdarea, amînarea, renunțarea - exces ale dorințelor și ale trăirilor, personalitate impulsivă, primară ..................................................................... 198 Frumosul și urîtul .............................................................................................. 201
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
abuzurilor manifestate de cei puternici. „Să cugeți mereu la cele prin care poți fi liniștit.” (P. Syrus) Recomandarea aceasta se impune nu numai prin Înțelepciunea ei, ci și pentru motivul invocat de Solon: „Totdeauna vine, În cele din urmă, pedeapasa”. Conformism, oportunism atitudinal „Parveniții sînt ca maimuțele, avînd aceeași dibăcie ca ele; te uiți la ei de jos În sus, le admiți agilitatea la cățărat; dar cînd ajung la culme, nu mai vezi decît părțile lor rușinoase.” (H. de Balzac) Mediocritatea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]