449 matches
-
replantării (Fig. 14.28). Ceea ce primează în replantări este restabilirea cât mai rapidă a viabilitățiii segmentului amputat și nici într-un caz reducerea și fixarea cât mai anatomică a fracturilor. Chiar după broșajul în „X” nu se realizează o perfctă congruență între extremitățile osoase, nu se va insista asupra reluării osteosinteze. O discretă mobilitate restantă în focarul de fractură trebuie să fie acceptată, ea fiind anulată prin imobilizată pe atelă ghipsată postoperator. Chiar dacă se întrvede riscul evoluției ulterioare către pseudartroză este
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
deseori perspective diferențiate profund; absența unei unități metodologice de cercetare în științele educației, aspect care pune sub semnul întrebării autonomia și eficiența acestora; inexistența unei unități normative, datorată faptului că între teoria și practica educației nu se constată elemente de congruență explicite, în situația în care metodele pedagogice nu propun și nu implică întotdeauna o finalitate educativă determinată. Valorificarea, valorizarea și aplicarea gândirii pedagogice actuale în consonanță cu o teorie a educației veritabilă în contextul societății postindustriale, informatizate, impune avansarea unui
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
diferența dintre națiunea majoritară și națiunile conlocuitoare, toate aceste viziuni complementare sunt ignorate în mod voluntar și superficial de către un stat care pleda pentru omogenitate, pentru solidaritate. Conținutul referințelor se schimbă, dar logica e similară celei de dinainte de 1947. Această congruență nu implică o similitudine de fond între situația de dinainte de 1947 și cea de după. Regimul comunist este mai mult decât o paranteză, el induce modificări comportamentale și structurale importante care nuanțează, ba chiar împiedică orice comparație efectivă cu perioada interbelică
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
ale comunicării eficiente, pe care G. John le prezintă ca imperative în expresii sugestive, astfel: − găsiți-vă timp; − fiți înțelegător cu celălalt; − nu amestecați persoana cu problema; − spuneți ce simțiți (asigurați-vă că vorbele, gândurile, sentimentele și acțiunile dumneavoastră dovedesc congruență); − ascultați activ; − oferiți feed-back specific și la timp. Asociația Americana de Management a stabilit regulile ce trebuie respectate pentru comunicarea eficientă: − emitentul să-și clarifice ideile înainte de a le comunica; − pentru planificarea comunicării este necesară consultarea celor din jur; − inițiatorii
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o structură mai mult sau mai puțin exterioară esenței misterelor existențiale", redând "un raport ideal între mistere, un raport potrivit căruia misterele existențiale devin clasificabile după simetria și congruența lor, sau un raport ideal potrivit căruia misterele existențiale devin atenuabile în proces indefinit, permanentizabile, sau potențiabile"117. În raport cu ontologia censurii transcendente, raționalitatea cunoașterii este, în totală opoziție cu marile sisteme metafizice raționaliste, o structură "disimulatoare", un izolator, iar nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
deja să se înțeleagă, termenul „teoretic” este mult mai cuprinzător decât cel de „teorie”, el incluzând și idei generale, reflecții, interpretări speculative. „Teorie” - chiar în înțelesurile curente - înseamnă un corp de propoziții cât de cât articulate, într-un raport de congruență. Acest grad de articulare poate merge de la modelul axiomatic, înalt formalizat (teorie în sens „tare”), până la simple enunțuri care să nu fie în raport de contradicție. Puține sunt fragmentele de realitate sau aspecte ale ei care pot fi descrise și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
drept cauză a comportamentului, multiplicându-se deci în actele de conduită. E foarte important de reținut însă că o concordanță ridicată între atitudine și comportament se explică și prin aceea că, în acord cu tendința oamenilor de a realiza o congruență între evaluările (opiniile) și comportamentul lor (teoria consonanței cognitive), atitudinile și opiniile pot apărea și ca o autojustificare (raționalizare) a acțiunilor întreprinse. În acest caz, comportamentul este cauza, iar atitudinea - efectul. Dacă convergența ridicată dintre răspunsurile atitudinal-opinionale și cele comportamentale
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
evaluative și comportamentale. În cadrul ei s-au dezvoltat mai multe demersuri teoretice. Teoria balansării se referă la discordanțele ce apar între evaluări (îl apreciez pe A și îl dezapreciez pe B, dar știu că A îl apreciază pe B). Teoria congruenței s-a concentrat asupra discrepanțelor între informațiile deținute de subiect și componenta afectiv-evaluativă a atitudinii, scoțând în evidență că nu numai cunoștințele despre ceva determină evaluări specifice (știu că cineva face lucruri bune, deci e de apreciat), dar și o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la o problemă importantă de investigat, se construiește o mulțime de itemi, vizând fiecare un aspect relativ distinct, dar nu total independent al problemei în cauză. Atunci se ridică întrebarea cât de „legați” sunt acești itemi între ei, adică ce congruență există la nivelul fiecărui subiect în răspunsurile sale față de chestiunea cercetată. S-au construit mai mulți indicatori de măsurare a consistenței interne, printre care mai comuni sunt coeficientul alfa al lui Cronbach și cel al lui Kuder-Richardson (vezi, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fost exprimat de 53% dintre cei care au fost de acord cu afirmația A și de 54% dintre cei care nu au fost! Fără a intra în detalii, vom spune că, în general, în ciuda exemplului invocat (unde probabil nevoia de congruență opinională nu s-a făcut puternic simțită și din cauzaordinii inverse a scalelor), tendința spre consistență în răspunsuri funcționează, dar că efectul ei depinde de o serie de alți factori, cum ar fi ordinea întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
întrebărilor, gradul de dezirabilitate caracteristic itemilor etc. Probabil însă că nu funcționează în măsura în care este subliniată în literatura de specialitate. Ar fi de notat în acest sens că teoria consistenței cognitive, cu diversele ei variante (teoria sistemului de atitudini echilibrat, teoria congruenței, teoria disonanței cognitive), a fost elaborată și dezvoltată într-un anumit context cultural (SUA) și, mai ales, că experimentele de laborator ce o susțin s-au întreprins aproape exclusiv în rândul studenților - care, prin selecție și activitate, sunt înclinați spre
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de dezvoltare a carierei și pentru alegerea strategiei de intervenție potrivite. * Încurajarea existentă în mediul în care clientul trăiește Existența unui sistem de suport extern este semnificativă, indiferent de gradul de încredere în sine al clientului. Atmosfera armonioasă în cadrul familiei, congruența dintre obiectivele clientului și cele ale familiei sale, susținerea morală și materială din partea acesteia și a prietenilor sunt elemente care măresc șansele de reușită ale clientului. * Informare Consilierul evaluează împreună cu clientul sursele de informare pe care acesta le poate folosi
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
transmită. De exemplu, dacă un client prezintă foarte încântat o decizie personală, iar consilierul resimte în primul moment dezaprobare față de alegerea clientului său, este important ca emoțiile sale să nu transpară în tonul vocii sale. Mulți specialiști recomandă să existe congruență între tonul și intensitatea vocii clientului și cea a consilierului. De exemplu, dacă un client vorbește foarte rar, cu intensitate redusă, consilierul se va abține să vorbească foarte repede și zgomotos, chiar dacă acesta este stilul său natural de comunicare. * Gesturile
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
mesajele pe care le transmite clientului. Un consilier care îi transmite clientului încurajări însoțite de o expresie de tristețe pe față fie nu este sincer, fie este preocupat de alte probleme; în orice caz, clientul va percepe această lipsă de congruență, iar relația va avea de suferit. Gesturile personale, o altă cale de reflectare a emoțiilor, trebuie monitorizate de către consilier, mai ales în situațiile în care acesta știe că are anumite ticuri. Mișcările prea dese, umezirea buzelor sau strângerea mânerelor scaunului
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
să sublinieze acest aspect, întrucât nu va aduce decât beneficii clientului: ".... dacă inițial mi-ai spus că nu ai nici o șansă pentru acest tip de slujbă, acum văd că ai și abilitățile, și cunoștințele necesare..." Există și situațiile lipsei de congruență între comportamentul verbal și nonverbal al clientului. Gestica, expresia feței, tonul vocii transmit neliniște, iar în același timp, clientul ne povestește despre cât de fericit a fost lucrând pentru o anumită companie. Există, cu siguranță, o discrepanță între ceea ce clientul
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
de fapt, tehnicile de comunicare de bază: reflectarea conținutului și a sentimente-lor, provocarea, sumarizarea. Carl Rogers, unul din inițiatorii acestui curent, consideră că există trei tehnici/atitudini necesare și suficiente pentru a-i ajuta pe clienți în procesul de consiliere: Congruență (autenticitate). Consilierii sunt atenți la sentimentele care reies din cele povestite de către client, dar și din gesturile, mimica feței și tonul vocii sale: "Ești supărat pentru că meritele nu îți sunt acceptate", " Observ că zâmbești când îmi povestești despre reușita cu
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
sale: "Ești supărat pentru că meritele nu îți sunt acceptate", " Observ că zâmbești când îmi povestești despre reușita cu acest proiect... trebuie să fii mândru de tine". Provocarea clientului este una dintre tehnicile prin care consilierii cu această orientare accentuează necesitatea congruenței pentru o cunoașterea cât mai realistă a potențialului clientului: "...observ că îmi povestești numai întâmplări pozitive de la fostul loc de muncă... totuși, ți-ai dat demisia. Spune-mi, te rog, mai multe despre acest moment". În etapa de evaluare și
by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
este adecvat în ce privește problema de prezentare. Condiții centrale Rogers (1971, 1980Ă subliniază importanța acordată persoanei sau clientului mai degrabă decât problemei sale de prezentare. El argumentează că pentru ca clientul să devină auto-direcționat în cadrul relației terapeutice terapeutul trebuie să arate empatie, congruență și acceptare pozitivă necondiționată. Emaptia În empatie terapeutul examinează împreună cu pacientul acuratețea înțelegerii sale. Această verificare poate fi facilitată acordând atenție limbajului corporal al pacientului. Indiciile nonverbale cum sunt roșeața, bâlbâiala, schimbările în frecveța respirației, dinții încleștați, pumnul strâns sau
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Atunci când una este lovită cealaltă prinde sunetul emis de prima fără să piardă nimic din natura sa esențială. Empatia înseamnă acordarea la lungimea de undă a clientului. Consilierul trebuie să se acordeze la lungimea de undă specifică clientului (p.113Ă. Congruența Congruența se referă la abilitatea terapeutului de a utiliza sinele său adevărat. Aceasta nu depinde de rolul său profesional, ci mai degrabă de folosirea propriei personalități pentru a crea autenticitate în relație. Pentru a realiza congruneța terapeutul trebuie să știe
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
una este lovită cealaltă prinde sunetul emis de prima fără să piardă nimic din natura sa esențială. Empatia înseamnă acordarea la lungimea de undă a clientului. Consilierul trebuie să se acordeze la lungimea de undă specifică clientului (p.113Ă. Congruența Congruența se referă la abilitatea terapeutului de a utiliza sinele său adevărat. Aceasta nu depinde de rolul său profesional, ci mai degrabă de folosirea propriei personalități pentru a crea autenticitate în relație. Pentru a realiza congruneța terapeutul trebuie să știe cum
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
degrabă de folosirea propriei personalități pentru a crea autenticitate în relație. Pentru a realiza congruneța terapeutul trebuie să știe cum să răspundă în timpul consilierii și să facă acest lucru cunoscut clientului dacă este adecvat să procedeze astfel. O’Leary scrie: Congruența nu este autodezvăluire. Terapeuții nu exprimă tot ceea ce experiențiază într-un anumit moment pentru a fi congruenți. Ci mai degrabă congruența apare în contextul relației terapeutice și se asigură că este nevoia clienților mai degrabă decât aceea a terapeuților, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
răspundă în timpul consilierii și să facă acest lucru cunoscut clientului dacă este adecvat să procedeze astfel. O’Leary scrie: Congruența nu este autodezvăluire. Terapeuții nu exprimă tot ceea ce experiențiază într-un anumit moment pentru a fi congruenți. Ci mai degrabă congruența apare în contextul relației terapeutice și se asigură că este nevoia clienților mai degrabă decât aceea a terapeuților, ceea ce este scopul central (p.135Ă. Acceptarea pozitivă necondiționată Acceptarea pozitivă necondiționată se referă la o atitudine pozitivă, lipsită de judecăți de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
zona virtual- subiectivului, atitudinile se exprimă (se exteriorizeazăă în opinii și comportamente. Relația dintre atitudini (ceea ce simt și gândesc oameniiă, opinii declarate (ceea ce spun eiă și comportament (ceea ce fac ei efectivă este exprimată la nivelul simțului comun ca unitate și congruență între gând, vorbă și faptă. Opiniile sunt expresii verbale ale atitudinilor. Ele sunt descrieri subiective care exprimă poziția unei persoane față de un anumit obiect de care ea este interesată cognitiv și dă expresie unor interese particulare sau colective. Orice opinie
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
fiind motivați să fie și să apară în ochii celorlalți consecvenți în ceea ce spun sau ceea ce fac, astfel încât atitudinile și acțiunile lor să nu mai fie discrepante (Heider, 1946 - modelul teoretic al echilibrului cognitiv, Osgood și Tannenbaum, 1995 - teoria congruenței, Festinger, 1957teoria disonanței cognitiveă. În cele ce urmează vom detalia doar teoria disonanței cognitive deoarece este una dintre cele mai bine reprezentate ale schimbării de atitudine în planul cercetărilor empirice, dar și al modelelor și explicațiilor alternative. Dincolo de toate acestea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
dificile, comportamentelor discrepante cu atitudinileă, iar schimbarea de atitudine ce survine este prețul plătit acestei nevoi de justificare. După cum se poate observa, teoriile consistenței permit predicția schimbării atitudinale în sensul echilibrului și consonanței cognitive, al modificărilor atitudinii în sensul sporirii congruenței în direcția ridicării gradului de dezirabilitate a acțiunilor interzise. CAPITOLUL III OPTIMIZAREA CONCEPTELOR Pentru operaționalizarea conceptelor prezentate anterior s-a făcut o analiză a influenței pe care o are succesul și eșecul asupra sferei motivaționale și atitudinale a elevului, sferă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]