2,206 matches
-
substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma; Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale; Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI ● Sarău, Gh., Curs de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Fonetica - Structura fonetica a cuvintelor - Accentul - Ortoepie - Grafica și ortografia. 4. Morfologia - Obiectul morfologiei. Sensul lexical și gramatical al cuvântului. Categoriile gramaticale. Structura cuvântului. Părțile de vorbire în limba ucraineană contemporană: - Substantivul. - Adjectivul. - Numeralul. - Pronumele. - Verbul. - Participiul. - Gerunziul. - Adverbul. - Prepoziția. - Conjuncția. - Particula. - Interjecția. 5. Sintaxa propoziției. Propoziția ca unitate sintactică de bază - Tipuri de propoziții; - Sintaxa propoziției simple. Părțile principale și secundare de propoziție. - Subiectul. - Predicatul. - Atributul. - Complementul. - Apoziția. 5. BIBLIOGRAFIE M.T. Ivcenko, Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev, 1960. Suciasna ukrajinska
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
substantive; adjectivul: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipuri de numerale; verbul: conjugarea verbului rrom (moduri, timpuri, persoane, număr), conjugarea verbelor împrumutate, ce conțin suf. - isar-; ● Părți de vorbire parțial flexibile: adverbul; ● Părți de vorbire neflexibile: postpoziția, prepoziția, conjuncția, interjecția. e) Sintaxă ... ● Părțile de propoziție: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propoziția: tipologia propozițiilor neîncadrate; tipologia propozițiilor încadrate în frază: subordonate necircumstanțiale; subordonate circumstanțiale. Fraza: tipuri de fraze. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA RROMANI MATERNĂ ● Sarău, Gh., Curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
cu scopul creșterii eficienței rezultatelor activităților didactice. TEMATICA ȘTIINȚIFICĂ Elemente de construcție a comunicării 1) Fonetică și fonologie Sistemul vocalic și consonantic al limbii spaniole. Accentul, silaba (diftongul, triftongul, hiatul). 2) Morfologie Substantiv, articol, pronume, adjectiv, numeral, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție. Categorii nominale: gen, număr, determinare. Categorii verbale: modul, timpul, diateza, aspectul. Perifraze verbale. 3) Sintaxa propoziției Propoziția simplă, propoziția complexă. Predicat verbal și predicat nominal. Verbele copulative ser/estar - abordare contrastivă. Complementele și realizările lor sub formă de sintagme
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Perechile aspectuale. Categoria tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; ● Particula. Definiție. Clasificare; ● Interjecția. Definiție. Clasificarea interjecțiilor. g) Sintaxa: Obiectul sintaxei. ... ● Propoziția ca unitate sintactică de baza. Tipuri de propoziții. ● Sintaxa propoziției simple. Părțile principale ale propoziției. ● Subiectul. ● Predicatul. - Acordul subiectului cu predicatul. - Părțile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
tranzitiv/intranzitiv. Categoria persoanei. Verbe impersonale. Categoria modului. Categoria timpului. Categoria numărului și genului. Conjugarea verbelor; ● Participiul. Caracterizare generală. Clasificare; ● Gerunziul. Formarea gerunziilor; ● Adverbul. Definiție. Particularități morfologice și funcții sintactice. Clasificare; ● Prepoziția. Definiție. Structura morfologica a prepozițiilor; ● Conjuncția. Definiție. Clasificare. Conjuncțiile coordonatoare și subordonatoare; ● Particula. Definiție. Clasificare; ● Interjecția. Definiție. Clasificarea interjecțiilor. g) Sintaxa: Obiectul sintaxei. ... ● Propoziția ca unitate sintactică de baza. Tipuri de propoziții. ● Sintaxa propoziției simple. Părțile principale ale propoziției. ● Subiectul. ● Predicatul. - Acordul subiectului cu predicatul. - Părțile secundare de propoziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Obiectul sintaxei. ... ● Propoziția ca unitate sintactică de baza. Tipuri de propoziții. ● Sintaxa propoziției simple. Părțile principale ale propoziției. ● Subiectul. ● Predicatul. - Acordul subiectului cu predicatul. - Părțile secundare de propoziție. ● Atributul. ● Complementul. ● Apoziția. ● Sintaxa frazei. Raportul de coordonare și subordonare. Fraza fără conjuncții. Tipurile propozițiilor secundare. ● Vorbirea directă și indirectă. BIBLIOGRAFIE PENTRU DISCIPLINA LIMBA UCRAINEANĂ ● *** Suciasna ukrajinsska literaturna mova, ed. II-a, Kiev, 1974 ● Ivcenko, M. T., Suciasna ukrajinska literaturna mova, Kiev,1960 ● Mazilu, D. H., Curs de limba ucraineană. Morfologie, TUB, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
format din articol hotărât + un substantiv. Dar un grup ritmic cu un singur cuvânt cu sens lexical deplin poate conține mai multe cuvinte gramaticale. De exemplu, grupul "que je te le donne" „să ți-l dau”, este format dintr-o conjuncție, pronumele personal subiect, un pronume personal cu funcție de complement indirect, un pronume personal cu funcție de complement direct și un verb, accentul căzând pe vocală o a verbului. Într-un grup ritmic pot fi și mai multe cuvinte cu sens lexical
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
Este deci accent de cuvânt numai dacă un singur cuvânt formează un grup ritmic. De regulă pot fi accentuate cuvintele cu sens lexical deplin. Cuvintele gramaticale în general nu pot fi accentuate. Astfel sunt articolele, adjectivele demonstrative, adjectivele posesive, prepozițiile, conjuncțiile, pronumele relative simple, unele pronume personale și unele adverbe. Accentul final poate totuși cădea pe unele pronume când acestea sunt plasate după verbul cu care sunt asociate, în general dacă vocală lor este alta decât /ə/. Cazuri frecvente: Principalele caracteristici
Fonologia, fonetica și prozodia limbii franceze () [Corola-website/Science/330116_a_331445]
-
a identifica și respinge pretențiile cu aură de legitimitate ale unor construcții imaginative ale gândirii de a reprezenta o cunoaștere cu valoare universală. Teoriile empirice nu pot fi demonstrate, ele nefiind decât conjecturi sau ipoteze. Noi folosim asemenea ipoteze în conjuncție cu descrieri de cazuri particulare pentru a genera concluzii, producând astfel, după caz, predicții sau postdicții. În asemenea argumente, ceea ce se transmite, pe cale inversă de la concluzie la premise, este falsul. Dacă predicțiile noastre nu pot trece testele la care sunt
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
sufixul "-bb" intercalat înaintea sufixului de formare a adverbelor, iar superlativul relativ de superioritate cu prefixul "leg-" aplicat la forma de comparativ. Exemplu de adverb cu gradele de comparație formate regulat: Câteva neregularități: Termenul de comparație fie se introduce cu conjuncția "mint" ("Mária jobban énekel, mint Zsuzsa" „Mária cântă mai bine decât Zsuzsa”, "Mária jobban énekel, mint én" „Mária cântă mai bine decât mine”), fie se pune la cazul dativ: "Mária jobban énekel Zsuzsánál", "Mária jobban énekel nálam". Se pot stabili
Adverbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316240_a_317569]
-
and Care Excellence - NICE) al Marii Britanii nu recomandă folosirea de rutină a antidepresivelor în tratamentul inițial al depresiei ușoare din cauza raportului scăzut de beneficiu-risc. Guideline-ul recomandă folosirea antidepresivelor în următoarele cazuri: Guideline-ul recomandă ca tratamentul antidepresiv să fie folosit în conjuncție cu intervenții psihosociale, ca el să continue minimum 6 luni pentru a reduce riscul recidivei și că inhibitorii reabsorbției de serotonină sunt mai bine tolerați decât celealalte antidepresive. Un referat comandat de NICE în Marea Britanie a concluzionat că există dovezi
Antidepresiv () [Corola-website/Science/335819_a_337148]
-
obsesiv-compulsivă la adulții cu compromitere funcțională moderată și severă, și tratamentul de linie a doua pentru cei cu compromitere funcțională ușoară. La copii, SSRI-urile sunt considerate tratament de linie a doua pentru cei cu compromitere moderată și severă, în conjuncție cu monitorizarea îndeaproape pentru efecte psihiatrice adverse. SSRI-urile au eficacitate în tratamentul tulburării obsesiv-compulsive; rata de răspuns la tratament este dublă față de placebo. Eficacitatea a fost demonstrată atât în trialuri de scurtă durată (6-24 de săptămâni) cât și in
Antidepresiv () [Corola-website/Science/335819_a_337148]
-
publicării profețiilor și deci suspecte de determinările istorice știute, aspect cu care de altfel toți cercetătorii sunt de acord). Astfel, pentru acești cercetători cele două substantive (nu sunt sdjective sau atribute, ca în multe alte cazuri) legate între ele prin conjuncția copulativă „et” mottoul face referință nu atât la locul natal sau de cardinalat al personajului, nici la faptul că a călătorit mult; ci la însemnătatea Conciliului Vatican al II-lea, în a cărei deschidere papa afirma că nu este un
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
fi, după unii, o dovadă că Maria nu ar mai fi fost fecioară după nașterea lui Isus. Versetul menționat nu implică însă o legătură nupțială între Iosif și Maria după nașterea lui Isus: critica internă a textului biblic arată că conjuncția "până ce" (în original "ἕως") are aici semnificația de continuitate. Interpretarea este susținută și de utilizarea verbului "nu a cunoscut-o" (în original "οὐκ ἐγίνωσκεν") la timpul imperfect durabil, semnificând o acțiune fără sfârșit. Aceasta este și concepția Părinților Bisericii din
Iosif din Nazaret () [Corola-website/Science/303196_a_304525]
-
lor apariție și colaborare după cea din 1996 când au înterpretat împreună în clubul "Haos", și totodată al doilea an consecutiv în care Vissi concertează la Athinon Arena. Cei doi prevăd și înregistrarea unui duet care să fie lansat în conjuncție cu reprezentațiile live. În noiembrie 2013 Vissi a semnat cu casa de discuri Panik. Primul cântec de pe următorul album „I Kathimerinotita Mas” (Rutina noastră de zi cu zi) a fost lansat la mijlocul lunii noiembrie a anului 2013 și a devenit
Anna Vissi () [Corola-website/Science/303326_a_304655]
-
limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt. ● Cuvintele și construcțiile incidente. Punctuația lor. Relațiile sintactice în propoziție și în frază (interdependență, coordonare și subordonare). Mijloacele de realizare a relațiilor sintactice în propoziție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
sens conotativ; - pleonasmul, tautologia, atracția paronimica. Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului; - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic; - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative); - anacolutul; hipercorectitudinea. Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris; - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise. Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoana, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale, impersonale. Modurile. Diatezele. Conjugarea verbelor la toate modurile și timpurile. Funcția sintactica. ● Adverbul: clasificare, gradele de comparație. ● Prepoziția ● Conjuncția ● Interjecția ● Particulă 4. SINTAXA ● Propoziția. Feluri. ● Subiectul și predicatul. ● Atributul. Apoziția. ● Complementul. Complementul circumstanțial. ● Frază. Coordonare și subordonare. ● Punctuația Bibliografie: MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2005 LIMBA ȘI LITERATURA CROATĂ 1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal. Sintaxa frazei: concordanță la indicativ; concordanță la conjunctiv (limba vorbită); folosirea conjunctivului: în propoziții relative*), după verbe de voință, îndoială, sentimente, verbe de opinie*) la forma interogativa/negativă, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; exprimarea: cauzei, scopului, ipotezei (și condițional), consecinței, concesiei*), condiției*), comparației*); propoziția participiala*). *) elementele notate cu asterisc sunt obligatorii pentru 3-4 ore și bilingv. 1.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă. Textele și temele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
vor depăși gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceză, dar vor diferi că grad de dificultate, descrescând de la bilingv la Minorități/L3. ♦ TEXTE Tipuri de texte: informativ, narativ, incitativ, descriptiv, poetic, argumentativ [pliant turistic, ghid, expunere*), eseu*)]. Conjuncții: et, mais, parce que, donc 2.4. TEXTE și TEME pentru comunicarea orală și scrisă (v. 1.4., pag. 6, caracteristici comune) ♦ TEXTE Tipuri de texte: dialog, descriere, texte simple pe subiecte familiare din viața cotidiană, documente curente (carte poștală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
LINGVISTICE Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limbă italiană pentru ciclul liceal*). Sintaxa: concordanță la indicativ; folosirea conjunctivului: după verbe de voință, îndoială, sentimente, după conjuncții, locuțiuni conjuncționale, expresii impersonale; concordanță la conjunctiv; exprimarea: cauzei, consecinței, scopului, ipotezei (se ipotetico). 2. LIMBA ITALIANĂ: MINORITĂȚI 2.1. TEMATICA Universul personal: identitate; adolescență, vârsta aspirațiilor; relațiile cu familia, relațiile dintre tineri, preocupări specifice tinerilor (vestimentație, spectacol, sport, muzica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
condițional (prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare �� **) conținuturi Minorități, conform programei școlare de Limbă italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limbă italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
prezent și trecut), modurile nepersonale; folosirea modului conjunctiv; concordanță timpurilor la modul indicativ și conjunctiv; periodo ipotetico; diateza pasivă. Adverbul: de mod, de timp și de loc; adverbele relative; particulele ne și ci (vi) Prepoziția: prepoziții simple și articulate. Conjuncția: conjuncții coordonatoare și subordonatoare �� **) conținuturi Minorități, conform programei școlare de Limbă italiană, seria liceu, vol. 3, Aria curriculara Limba și Comunicare, Tipogrup press, Buc. 2001: Programa școlară de Limbă italiană pentru clasa a X-a, aprobată prin Ordinul ministrului educației naționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
incoative și terminative cu infinitivul; perifraze verbale obligative) - diateza pasivă ser-estar - substantivizarea infinitivului - exprimarea probabilității 6. Adverbul - de timp, de loc, de mod - interogativ/relativ - negativ - adverbul de probabilitate 7. Prepoziția - prepoziții simple și compuse - contrast de-desde, por-para, a-en 8. Conjuncția - conjuncții și locuțiuni conjuncționale 9. Sintaxa - subordonată temporală, condiționala, finala, relativă, cauzala, consecutivă, concesiva - concordanță timpurilor - stil direct/indirect 10. Lexicologia - familia de cuvinte - derivare și compunere - sinonime, antonime, omonime, paronime, câmp semantic - accentul - rol de distingere între paronime ACTE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]