568 matches
-
cât de fals este acest argument, observând că poziția lor, orice inconvenient ar înfățișa ea astăzi, este preferabilă aceleia la care i-ar reduce despotismul rusesc, care nu ar mai avea nimic de cruțat. Interesul sultanului îl silește la mari considerațiuni față de ei; acel al rușilor ar fi, dimpotrivă, să-i zdrobească spre a se mântui de grijile ce creditul lor trebuie să inspire unor uzurpatori ce nu pot fi decât bănuitori...” Acțiunea rusească în Moldova este caracterizată în chip pe cât
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
6 Pentru sănătatea națiuniitc "Capitolul 6 Pentru sănătatea națiunii" 1. Moldovan, „Expunere de motive”, p. 6. 2. Felix, Despre progresele, p. 19. 3. Eidelberg, Great Rumanian Peasant Revolt. 4. Banu, Sănătatea, pp. 51-53; Bologa et al., Istoria. 5. Victor Babeș, „Considerațiuni asupra conducerii și organizării luptei noastre sanitare”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 3, nr.2-3, 1921, p. 220. 6. Vezi capitolul 1. 7. Râmneanțu, „Iuliu Moldovan”, pp. 49-52. 8. Moldovan, „Expunere de motive”. 9. „Congresul extraordinar al medicilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pp. 85-86. Antonescu, Mihai, „Înfăptuirile regimului Antonescu”, Porunca vremii, vol. 11, nr. 2323, 6 septembrie 1942, pp. 1-4. Aronovici, A., Omul și sociologia dupe Darvin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc., Lib. G.D. Nebuneli și Fii, Galați, f.a. Babeș, Victor, „Considerațiuni asupra conducerii și organizării luptei noastre sanitare”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol. 3, nr. 2-3, 1921, pp.210-22. Bagdasar, D., „Sterilizarea”, Adevărul, vol. 36, nr. 12170, 29 septembrie 1923, p.1. Banu, Gheorghe, „Biologia satelor”, Arhiva pentru Reforma
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Destinul omenirii, 2 vol., Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol al II-lea”, București, 1938. Negulescu, P.P., Geneza formelor culturii, Editura Minerva, București, 1993. Negulescu, P.P., Reforma Învățământului, ediția a II-a, Editura Casa Școalelor, București, 1927. Noveanu, V., „Considerațiuni eugenice asupra căsătoriei și originei familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 3-4, martie-aprilie 1929, pp. 75-80. Noveanu, V., „Mișcarea eugenică În Franța”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 3, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1929, pp. 26-31. Odobescu, Grigore I., Politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
În sfîrșit, se regăsește aici dificultatea de a sesiza specificitatea științei economice. Economia este pretutindeni. Practica economică pozează ca sursă, ca matrice a întregii raționalități. Raționalul cîștigă, în mod progresiv, toate celelalte aspecte ale practicii sociale. Fără a aprofunda aceste considerațiuni privind natura economiei, ne vom limita să propunem, în continuare, cîteva definiții ale unor economiști de largă formație științifică. Astfel, un econometrician ca E. Malinvaud admite faptul că definiția economiei ca știință a alegerilor eficace nu pune în evidență caracterul
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
de mărimea foii de carte și se plia corespunzător. Tipografia Universității R. Eckhardt (Robert Brüli), Cernăuți, piața Ghica Vodă nr.3 Cugetări nr.3, din 15 decembrie 1919, avea în cuprins: un articol „Preoții și învățătorii”; un serial după Montesquieu: „Considerațiuni asupra cauzei măreției Romanilor și căderii lor” (traducere de T.B; articolele: „Jidanii și războiul”; „Probleme actuale”; urmează o cronică „Evenimente politice și culturale”, din partea redacției o înștiințare, „Am primit la redacție”, enumerând câteva reviste primite de la București dar și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Brăileanu, profesor de sociologie la Universitatea din Cernăuți. Alături de revista de Pedagogie, Însemnări înseamnă mult pentru Cernăuți, mai ales că este apologeta unui drum nou. Cum s-ar putea înlocui dovada experimentată în sociologie, problema muncitorească în lumina doctrinei naționaliste, considerațiuni sociologice asupra muzicii românești, funcția socială a scriitorului sunt probleme la care meditează și dau soluții cadre competente: T. Brăileanu, C. Narly, Barbu Slușanschi, Leon Țopa. Însemnările Sociologice sunt școală, mai ales pentru Cernăuți. (Joussain). * Traian Brăileanu * În numărul 3
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru țară, ea nu a uitat-o și tot crede că, de departe ca și de aproape, nici o împrejurare 10 nu-mi poate stinge adânca dorință de a o vedea fericită și în înflorire. Primiți, domnule președinte, încredințarea înaltei mele considerațiuni, A.I. Cuza“11 Dar Camera a primit aproape cu indiferență citirea acestui răspuns. Ziarul cuzistului Cezar Bolliac, Trompeta Carpaților, jubila de mani fes tația țărănimii mehedințene. În numărul său de la 19 februarie acest ziar scria: „Un mare act de justiție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
perorațiunei sale, președintele dl. Bolliac neputând suferi această tentațiune (!) de a se compromite prestigiul dinastiei, aruncă clopoțelul din mână protestând din nou și gătindu-se să iasă cât mai curând din Adunare în care simțea o atmosferă asfixietoare“. După alte considerațiuni, ziarul urmează astfel: „Fatalitatea făcu să cadă, în una din zilele săptămânii trecute, în mâna d-lui Massim un peticel de hârtie pe care era scrisă întocmai propunerea în coprinderea de mai sus. Câțiva deputați curioși ca și dl. Massim
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cât toți ceilalți locuitori ai comunei împreună, acela este de drept membru al consiliului comunal. El se poate reprezenta prin delegațiune.» Domnilor senatori și domnilor deputați, Noi vă facem aceste propuneri cu deplina încredere că le veți lua în serioasă considerațiune și le veți introduce în instituțiunile și în legile noastre. Dacă însă ele nu s-ar admite, noi, alegătorii, vom face o propagandă activă pentru a nu mai fi realeși pe viitor acei deputați cari nu vor fi susținut propunerile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pozițiunii materiale și morale a clerului mirean. XIII Presa va stărui pentru conservarea bunelor relațiuni cu Înalta Poartă, pe baza tratatelor noastre. Ea va denunța ingerința ce se simte în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cancelarului țarist, prințul Gorceakov: „România tre buie să permită fără condițiuni trecerea trupelor ruse pe teritoriul său; altfel Rusia se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o considerațiune“, el a răspuns cu fermitate că „oastea română se va opune la Prut din toate puterile ei la năvălirea unei armate dușmane“ (Memoriile, vol. VIII, p. 84). De asemenea, la Livadia i s-a adus probabil la cunoștință lui Brătianu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acel din urmă cas, dacă-mi trimetiți mie banii, voiu lua măsuri pentru a asigura plecarea Dsale. În așteptarea hotărârilor Dv., vé restitui cele cinci scrisori anexate petițiunei Dv., și vă rog să primiți, prea stimata Doamna, încredințarea deosebitei mele considerațiuni, Ministru (indescifrabil)50 Pe 7 ianuarie 1904 Mathilda Ilian îi scria cu amărăciune fiului ei, dedublându-se, spunând că îi trimite acea carte poștală "Dna Mathilda", stăruind asupra faptului că între ei "s-a rupt firul iubirii", că ea nu
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Carol I și constituțiunii Țării mele de a-mi împlini cu sânțenie datoriile ce-mi impune funcțiunea mea, de a aplica legile și de a mă conforma legilor întru toate și pentru toți, fără pasiune, fără ură, fără favoare, fără considerațiune de persoană, fără nici un interes direct sau indirect. Așa sămi ajute Dumnezeu! Mihaiu Eminescu Jurământul de față s-a săvârșit în prezența subscrisului A. Iconom Rectorele Universității de Iassy, astăzi douăzeci august una mie opt sute șaptezeci și patru, jurământul de
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
este simultan și nominativă, și anonimă, în proporții schimbătoare după caz [...], după cum în ordinea esenței ea este concomitent și colectivă (prin prezența tradiției și prin perpetuarea actului redacțional inițial în serii de reluări creatoare), și individuală (cel puțin prin interpretare)” (Considerațiuni pe marginea anonimatului creației populare). În raport direct cu anonimatul stă oralitatea (Observații critice asupra validării euristice a conceptului de „oralitate folclorică”), concept considerat inoperant, aici fiind propusă înlocuirea propoziției „folclorul este oral” cu aserțiunea „folclorul este conservat mnemonic, creat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288453_a_289782]
-
ale unor Tașcu Iliescu, Vanghele Petrescu, M. G. Obedenaru, I.D. Caragiani. „Această operă - spune Gr. G. Tocilescu -, ca și celelalte scrieri asupra folclorului aromân datorate d-sale, întrunesc strict toate condițiunile cerute, sunt dezbrăcate cu totul de orice tendințe și considerațiuni patriotice rău înțelese, neurmărind decât adevărul, singurul în stare a contribui la limpezirea multor probleme relative la istoria limbilor romanice în genere, care au întreținut și cimentat și mai mult dragostea pentru folclor.” Cealaltă contribuție de seamă a lui P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
sprijine între ei: Așa cum românii nu au formulat pretenții de stăpânire politică asupra conaționalilor lor din Serbia pentru bunul motiv că socotesc acest teritoriu etnic ca aparținând, sub raport politic formațiunii de stat a Serbiei, la rândul lor, din aceleași considerațiuni, nu vor persista în pretenția lor de anexare a părții sud-vestice a Banatului”50. Cel de-al treilea material argumentează pe baza Anuarelor Episcopiei Greco-catolice române de Oradea Mare și a 46 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 60
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
triplă descriere; aceasta este regula Scripturilor. Cea dintâi presupune înțelegerea potrivit sensului istoric, cea de‑a doua, potrivit tropologiei, cealaltă, potrivit inteligenței spiritului. În istorie, se păstrează ordinea a ceea ce este scris. În tropologie, ne ridicăm de la nivelul literei spre considerațiuni mai înalte: tot ceea ce s‑a întâmplat vechiului popor în plan material, noi interpretăm în plan moral și întoarcem spre folosul sufletului nostru. În contemplarea alegorică, mergem mai departe, către regiuni încă și mai înalte, părăsind orizonturile terestre, filozofăm despre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
numai ca un indiciu special al noii metode de cercetare. Aceasta se Întâmplă În general la denumirile compuse, și dacă aș fi ales un nume latinesc sau grecesc, n ar fi fost izbitor pentru nimeni. Știința expresiei figurii ia În considerațiune pe omul Întreg. Deoarece figura poate fi observată mai cu ușurință, și pe aceasta se oglindesc nu numai toate mișcările sufletești dar și aproape toate mișcările interne corporale, de aceea ea va observa figura Înainte de toate. De aici și denumirea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și marile democrații din occident. Domnia Sa și-a arătat considerațiunile teoretice în celălalt sens. Eu mi-am expus argumentele și vederile mele. Domnia Sa a contrazis. Întreagă această discuție a decurs pe tărâmul interesului obștesc și național, fără a fi putut observa la Domnul Codreanu vreun interes personal. Corneliu Zelea Codreanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
două rânduri chestiunea externă. Am constatat că suntem adversari pe această chestiune și m-am silit să-l conving că singura politică externă corespunzătoare României este aceea îndreptată către Franța, Anglia și marile democrații din occident. Domnia Sa și-a arătat considerațiunile teoretice în celălalt sens. Eu mi-am expus argumentele și vederile mele. Domnia Sa a contrazis. Întreagă această discuție a decurs pe tărâmul interesului obștesc și național, fără a fi putut observa la Domnul Codreanu vreun interes personal. Corneliu Zelea Codreanu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
erau angajate în lupte grele cu marcomanii. În anul următor în luptele lor cu vandalii dispar și nu mai sunt pomeniți de istorie). La pagina 542 din Garda de Fier Pandrea continua subiectul autoanalizei lui Nicolae Petrașcu cu alte câteva considerațiuni: Capitulare în fața patriei Referatul politic de dizolvare a Gărzii de fier, ținut de către profesorul Nicolae Petrașcu în zilele de 17 și 18 octombrie 1963, la Aiud, în fața sutelor de legionari din sală și a celor câteva mii care ascultau la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Transnistria, Ucraina, Albania, Voivodina, Grecia, Valea Timocului, Canada precum și a Filialelor din țară. Materialul prezentat în lucrarea de față nu depășește limitele unui jurnal- album cu caracter de informare departe de a răspunde cerințelor unui studiu al domeniilor abordate. Restrânsele considerațiuni care prefațează lista activităților reprezintă generalități ce au inspirat participarea membrilor și colaboratorilor Organizației animați de spiritul de solidaritate în promovarea culturii naționale cu precădere în comunițățile românești de dincolo de hotarele țării. Ginta Latină este o legătură de suflet între
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Bosnia numiți de localnici cergași și gurbeți (corturari) păstrează dialectul lor și puține cuvinte se regăsesc și în vorbirea karavlahilor care au o limbă românească foarte apropiată de graiul bănățean. Într-un studiu publicat în 1906, Th. Filipescu face considerațiuni etnografice și antropologice pe baza unui bogat material cules în mediul karavlahilor. Expunerea cuprinde culegeri folclorice, descrierea obiceiurilor la botez, nuntă, înmormântare, de sărbători religioase și reuniuni familiale. Autorul înlătură aserțiunile care identifică pe Karavlahi cu țiganii și descrie profilul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
delegații Filialelor din țară, ai altor organizații neguvernamentale, membri ai parlamentului, purtători de cuvânt ai Uniunilor minorităților din România. Considerăm Casa Noastră forma potrivită pentru etapa actuală de susținere a politicii europene față de minorități. Primiți Domnule Președinte asigurarea distinsei noastre considerațiuni. CAPITOLUL XII 2000 Îndepărtate urme valahe Românii din Morava și zonele învecinate Una dintre primele lucrări românești etnografice privind existența unei populații de origine romanică în regiunea Moravă o datorăm lui Th. Burada autorul studiului făcut în zonă și publicat
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]