398 matches
-
aceeași batjocură a principielor cari constituiesc patrimoniul sfânt al omenirii. În numele libertății, oamenii de la putere au comis și comit pe toată ziua cele mai cutezătoare abuzuri de putere. Prefecții și subprefecții regimului arestează, bat și schingiuiesc pe cetățeni, în disprețul Constituțiunii și al legilor. Lumea se plânge; se numesc anchete spre a se dovedi adevărul celor reclamate. Daca procurorul are destulă integritate de caracter spre a nu menaja pe culpabili și a nu ceda nici unei intimidări rezultatul cercetărilor sale rămâne îngropat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
părere de rău, am văzut-o recompensată cu Bene-merenti. Nu amici ai presei; dar datori suntem a menține înțelesul pe care Constituția 'l are. Dar ne convine această libertate, dar nu ne convine - nu aceasta e în cestiune. Pe cât timp Constituțiunea zice așa și nu altfel, pe cât timp judecata asupra cuvântului tipărit în anume condiții aparține juraților nu putem admite nici din cauză de oportunitate, nici prin esplicațiuni subtile competența altor judecători. Dar - se zice - presa noastră abuzează; ea nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sila pe care-o produce în spirite reversibilul ce le propune și cavalerii de industrie cari s-au îmbogățit pe urmele lui, tot atunci foaia din Strada Doamnei ne spune că subiectul tuturor discuțiunilor publice și private este cestiunea revizuirii Constituțiunii. Nu e exact. Din contra, lumea ar fi bună - bucuroasă de-a se vedea scutită de întreprinderea aceasta. Ea știe că orice propune d. C. A. Rosetti nu poate avea decât un scop, unul singur: îmbogățirea a d-alde Carada
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se întruni o Cameră de revizuire", încît [î]i repetă proverbul că omul se leagă de limbă și adaogă: Declarațiunea a rămas; țara a ținut și ține seamă de ea și de aceea întrebarea daca se va revizui sau nu Constituțiunea e însoțită pretutindeni de surprinderea pentru tăcerea ce guvernul a păstrat până acum în privința revizuirii. Deie-ni-se voie a constata, spre marea părere de rău a confraților, că țara nici ține, nici a ținut seamă de cele trei vorbe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca mormântul tocmai când această libertate era amenințată în mod serios. Căci nu e de glumit: sentința celor doi magistrați ai Tribunalului din Ilfov însemnează pur și simplu, pentru orice om cu mintea sănătoasă, 247 {EminescuOpXIII 248} ștergerea articolului din Constituțiunea țărei care îndrituiește numai pe jurați să cerceteze și să judece delictele de presă. Cine oare, în adevăr, va mai avea naivitatea să se adreseze la juriu spre a cere pedepsirea unui gazetar când instanțele civile [î]i deschid brațele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne permitem a sublinia unele expresiuni semnificative: Suntem astăzi ca totdauna pentru cea mai mare și mai nemărginită libertate a presei; însă astăzi ca totdauna, voim ca presa să fie reprezintătoare... Mai declarăm în modul cel mai categoric că, după Constituțiunea noastră, numai juriul este competent a judeca orice fel de delict de presă... D' ați ști însă câte întortochieturi de frază au trebuit confraților noștri, câte lacrimi de crocodil s-au crezut obligați să verse până să ajungă la această
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și inteligenta Olandă; se poate deci ca această convenție cu totul inofensivă, daca privim statul cu care se încheie, să devie esențial alta daca se va încheia cu alt stat în aceeași formă și cu acelaș text. Art. 11 al Constituțiunii zice: Toți străinii aflători pe pământul României se bucură de protecțiunea dată de lege persoanelor și averilor în genere. Credem că nici o punere la cale internațională nu poate și nu trebuie să zădărnicească acest principiu constituțional. Sub numirea de "străinii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de candidaturile oficiale, a stigmatizat la Argeș purtarea ministeriului, adecă a frățîne-său, declarând că "nu primește a reprezenta județul Argeș cu prețul candidaturii oficiale". Iar "Națiunea" de la 5 mai cuprinde următorul memorabil pasaj: S-a, zis de multe ori că Constituțiunea noastră a fost un compromis și, plecând d' aci, unii susțin că, împrejurările ce esistau la 1866 nemaiexistând astăzi, a sosit timpul d' a modifica dispozițiunile cari au fost rezultatul compromisului. Nu suntem de această părere. La popoarele libere Constituțiunile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Constituțiunea noastră a fost un compromis și, plecând d' aci, unii susțin că, împrejurările ce esistau la 1866 nemaiexistând astăzi, a sosit timpul d' a modifica dispozițiunile cari au fost rezultatul compromisului. Nu suntem de această părere. La popoarele libere Constituțiunile nu pot fi decât niște compromise, căci trebuie să aibă în vedere toate interesele, atât acelea ale majorității cât și ale minorității. La noi n-a fost, nici nu este cestiune de carte (decretate de guverne absolute ori de autocrați
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în unire cu guvernul. Guvernul nu știe așadar nimic. Fără de știrea și învoirea lui se fac toate. Dar cine știe atunci? Maiestatea Sa Regele, ar zice perfizi, carele cu ocaziunea revizuirii voiește să-i deschiză catolicismului o poartă largă în Constituțiunea noastră. Acum catolicismul, mai târziu coloniile străine; încet - încet țara aceasta trebuie să fie pătrunsă de-un spirit mai sănătos și altoită cu elemente mai sănătoase. Am dori să știm dacă d-l Brătianu e de părere că este bine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu supunerea. În Cislaitania contele Taaffe guvernă în mod echitabil, ținând samă de interesele tuturor naționalităților, orice ar zice germanii austriaci. Cât despre d. Tisza noi știm ce face în Translaitania. În Serbia, Scupcina a votat cu mult entuziasm noua Constituțiune, lucrată de marea comisiune instituită de regele Milan pentru acest scop. În Grecia se fac încercări de-a se ameliora situațiunea materială și morală. Turcia își merge calea ei veche, ceea ce n-ar fi tocmai rău dacă n-ar crește
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
diverse, aruncînd ziarul, ridicîndu-se, urcîndu-se în picioare pe scaun. "Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta democrațiunii romane...este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a manca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfînta Constituțiune! A mînca sfînta Constituțiune și mai ales cei din masa poporului... A mînca poporul mai ales este o greșală neiertată, ba putem zice chiar o crimă! Nu, orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
urcîndu-se în picioare pe scaun. "Democrațiunea romană sau mai bine zis ținta democrațiunii romane...este de a persuada pe cetățeni că nimeni nu trebuie a manca de la datoriile ce ne impun solemnaminte pactul nostru fundamentale, sfînta Constituțiune! A mînca sfînta Constituțiune și mai ales cei din masa poporului... A mînca poporul mai ales este o greșală neiertată, ba putem zice chiar o crimă! Nu, orice s-ar zice și orice s-ar face, cu toate zbieretele reacțiunii ce se zvîrcolește sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Iar? LEONIDA: Frate...Vremea vorbelor a trecut... EFIMIȚA: Parol!? LEONIDA: Pozitiv! Știi s-o scoți? Scoate-mi-o! EFIMIȚA: Știi cum ți-o scot? Pînă să clipești din ochi. Odată pac! Deschide gura. LEONIDA: Spui drept? EFIMIȚA: Zău. Deschide în numele constituțiunii. Odată, pac! LEONIDA (deschide gura): Mersi! EFIMIȚA: Pînă să clipești din ochi. Odată pac! LEONIDA: Mersi! EFIMIȚA: N-ai idee! (scoate un pistol și i-l pune în gură lui Leonida) Pînă să clipești din ochi. Odată pac! LEONIDA (strigă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prisos or rău exprimat să coregeți în deplină libertate. Studiile asupra maghiarilor sânt sfârșite în brouillon, trebuiesc însă purisate. Ele cuprind, afară de introducere (punct de purcedere), 6 articole, și anume: 1) Schiță istorică 2) Individualitatea maghiară 3) Cultura maghiară 4) Constituțiunea 5) Guvernul 6) Noi și maghiarii. Din acest întreg vă trimit introducerea și primul articol: Schiță istorică. Scrierea aceasta va fi cred așa de lungă încît, tipărită separat, ar forma un volum destul de considerabil. Tocmai de asta însă îmi vine
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de ascuns, un corp în care natura umană ni s-ar fi format (cum am zice) așa să zic cu desăvârșire ni se pare o piedică neînvinsă la o arte care are de-a formula de material acestei de arte constituțiunea omului însăși, această lature naturală (Naturseite) a spiritului. Un eminent talent reprezintativ poate în unele cazuri să învingă până la oarecare grad o astfel de lipsă, presupunând însă că talentul își îndreaptă dota sa spirituală spre un teren în care abnormitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dispozițiune sufletească așa de artistică ca un organ cu puțin cuprins, fără timbru metalic chiar, pe care însă individul ar avea-o în deplina sa putere și din care el poate trage toate tonurile de care ar fi capabil în conformitate cu constituțiunea sa. Căci aicea vedem cum spiritul poartă stăpânirea asupra naturei, dincolo din contra vedem într-adevăr o natură escelentă, care însă se opune încă spiritului (spiritualizărei). Pentru că și darurile cele mai estraordinare ale tonului, îndată ce vor fi întrebuințate la esprimarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra unui teren de știință foarte depărtat, spre a avea în cultura sa ceva deosebit și căutat, dacă o femeie, în loc de a citi asupra celor mai bune principii de educațiune pentru copii, s-ar ocupa cu deosebirea ce există între constituțiunea ateniensă și cea lacedemoniană sau asupra istoriei tuturor aeroliților cari-au căzut pîn' acuma pe pământ, atuncea asta ar fi tot atâta ca și când cineva n-ar mai vrea să respire aerul ordinar de pe fața acestui pământ, ci s-ar pune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este ultima scădere, după care a urmat demonetizarea. Senatul și Camera declară că este loc a se revizui Art. 7 din Constituțiune. La Senat raportorul declarațiunii este P.P. Carp, iar la Cameră este Dimitrie (Tache) Giani. Este de observat că numai bătrânii conservatori nu iau parte activă la această lucrare. Pe când conservatorii din centru (D. Ghica - B. Boerescu) stau bine cu partidul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
zilele era un lucru cu neputință pentru dânsul. (Id. ibid., foiletonul LI. AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1023, pp. 1-2.) II. documentar constituția româniei din 1866 (cu modificările adoptate în 1879 și 1884) Miercuri 29 iunie Camera a votat Constituțiunea țării. Entuziasmul a fost mare. Ieri la 12 ore [joi 30 iunie/12 iulie 1866] Măria-Sa Domnul a asistat la Te-Deum în sf. biserică a Mitropoliei. Un batalion din garda orășenească, un batalion din oștirea de linie și toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Consiliului de Stat, ai Curții de Conturi, Curțile și Tribunalele. După săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în Cameră, la ușa căreia a fost priimit de întregul biurou al Adunării. Suindu-se pe tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe pasage prin aclamări și strigăte de bucurie, Veselia ce se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
constituțional a devenit pentru România nu numai o condițiune de existență și de prosperitate, dară, totdeodată și garanția cea mai solidă a consolidării tronului Măriei-Tale, s-a grăbit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop. Constituțiunea ce am onoare a prezenta Măriei-Tale în numele Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. carol Ministru de Interne și președintele Consiliului Miniștrilor, L. Catargiu Ministrul Finanțelor, I. Brătianu. Ministrul Justiției, I. Cantacuzin Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, C.A. Rosetti Ministrul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
de Rezbel, I. Ghica. Ministrul Lucrărilor Publice și ad-interim la Externe, D. Sturdza răspunsul măriei sale domnitorului la discursul președintelui adunării D-le președinte, d-lor deputați, Actul ce s-a îndeplinit este cel mai însemnat în viața unui popor. Prin Constituțiunea ce dăm astăzi Statului Român realizăm aspirațiunile legitime ale națiunii, garantând interesele tuturor stărilor precum și toate drepturile ce cetățeanul trebuie să găsească într-o societate civilizată. Acest act, pentru mine în parte, este cel mai solemn al vieții mele, căci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare și prosperitate. Astăzi, când această dorință este îndeplinită prin abnegarea, persistența și prudința românilor, precum și prin solicitudinea Curții Suzerane și a înaltelor Puteri garante - astăzi, în sfârșit, când prin Constituțiune bazele legilor noastre sunt fixate și statornicite, trebuie să ne dăm mâna cu toții, și, strâns uniți, să menținem, să dezvoltăm și să întărim aceea ce am dobândit. Urmând cu liniște și demnitate pe această cale, vom fi respectați din afară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]