398 matches
-
constituțiune 2 2 constituțiunea constituțiune 5 2 Constituțiunei Constituțiunei 2 2 constituțiunei constituțiune 7 2 Constituțiuni constituțiune 2 2 constituțiuni constituțiune 1 2 Constituțiunii constituțiune 22 2 constituțiunii constituțiune 2 2 Constituțiunii Constituțiunii 1 2 Constituțiunile constituțiune 1 2 constituțiunile constituțiune 1 2 consular consular 2 2 consulară consular 7 2 consulare consular 8 2 consulari consular 3 2 Consulat consulat 1 2 consulat consulat 2 2 consulate consulat 3 2 Consulatele consulat 2 2 Consulatele consulat 3 2 Consulatelor consulat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
destul de reduse în discursul public actual. Cu toate acestea, putem semnala un caz-limită de compunere, și anume pastișa, care poate fi ilustrată prin următorul exemplu: "Bravos, bibicule, halal să-ți fie, pen'că aicea în Piața Endependenți, unde mâncăm sfânta constituțiune cu Peledeu' și Băselu' ca să desființăm noțiunea de cenzură prin dop și tirbișon ca să iasă de'un pupat totzi, zicem ca tine, că e corect, și Marean și almanahe cum le știi tu ca un om mare, da' cel mai
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
corect e Tolstoievski" (userul "VAL MANGA", 17.10. 2007, http://nastase.wordpress.com/2007/10/16/exista-limite-pentru- interesul-public). În fragmentul citat observăm două mostre de compunere: "Bravos, bibicule, halal să-ți fie"... și "aicea în Piața Endependenți, unde mâncăm sfânta constituțiune [...] ca să iasă de'un pupat totzi". Primul segment indică o compunere între "Bravos, națiune, halal să-ți fie!"... (Conu' Leonida față cu reacțiunea) și apelativul topicalizat bibicule (D'ale carnavalului...), în timp ce al doilea segment a rezultat din compunerea textemului "a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un pupat totzi". Primul segment indică o compunere între "Bravos, națiune, halal să-ți fie!"... (Conu' Leonida față cu reacțiunea) și apelativul topicalizat bibicule (D'ale carnavalului...), în timp ce al doilea segment a rezultat din compunerea textemului "a mânca [de la...] sfânta constituțiune" (O noapte furtunoasă) cu textemul dislocat "Piata Endependenți, [...] ca să iasă de'un pupat totzi" (Telegrame). Desigur, în afara acestora, fragmentul mai cuprinde și un textem reîncadrat în manieră "slabă" ("cum le știi tu ca un om mare"), precum și numeroase segmente coreferențiale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
speciali spre a le conduce întreprinderea industrială. Art. 3. Așezămintele industriale ce ar răspunde de îndatoririle arătate la articolele de mai sus vor putea dobândi gratis și în deplină proprietate (întru cât proprietarii acelor așezăminte vor întruni condițiunile cerute de Constituțiune pentru a dobândi proprietăți rurale) sau în posesiune până la 90 ani, unul până la 5 hectare de pământ, exceptând căderile de apă, pe orice proprietate a Statului, a comunelor sau a Domenielor Coroanei. Este bine înțeles că pământuri [de] pe proprietățile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lei la 3,70. Jumătatea, de la 2 lei la 1,85. Sfertul, de la 1 leu la 92 bani. Aceasta este ultima scădere, după care a urmat demonetizarea. Senatul și Camera declară că este loc a se revizui Art. 7 din Constituțiune. La Senat raportorul declarațiunii este P.P. Carp, iar la Cameră este Dimitrie (Tache) Giani. Este de observat că numai bătrânii conservatori nu iau parte activă la această lucrare. Pe când conservatorii din centru (D. Ghica - B. Boerescu) stau bine cu partidul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zilele era un lucru cu neputință pentru dânsul. (Id. ibid., foiletonul LI. AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1023, pp. 1-2.) II. documentar constituția româniei din 1866 (cu modificările adoptate în 1879 și 1884) Miercuri 29 iunie Camera a votat Constituțiunea țării. Entuziasmul a fost mare. Ieri la 12 ore [joi 30 iunie/12 iulie 1866] Măria-Sa Domnul a asistat la Te-Deum în sf. biserică a Mitropoliei. Un batalion din garda orășenească, un batalion din oștirea de linie și toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Consiliului de Stat, ai Curții de Conturi, Curțile și Tribunalele. După săvârșirea Te-Deumului, Măria-Sa a intrat în Cameră, la ușa căreia a fost priimit de întregul biurou al Adunării. Suindu-se pe tron, M.S. a depus jurământul pe noua Constituțiune a țării în fața reprezentanților națiunii și în cele mai entuziaste aclamațiuni. Președintele Adunării Naționale a ținut un cuvânt la care M. S. Domnul a răspuns, întrerupt fiind la mai multe pasage prin aclamări și strigăte de bucurie, Veselia ce se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
constituțional a devenit pentru România nu numai o condițiune de existență și de prosperitate, dară, totdeodată și garanția cea mai solidă a consolidării tronului Măriei-Tale, s-a grăbit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop. Constituțiunea ce am onoare a prezenta Măriei-Tale în numele Adunării, dă o legitimă satisfacțiune acestor aspirațiuni ale țării, consacrând pentru România principiele admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civilizațiunii. Plin de speranță că noile instituțiuni vor pune capăt suferințelor
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
astăzi România constituțională vă răspunde, prin organul reprezentanților ei, că Măria-Ta ai devenit pentru ea simbolul naționalității sale. Să trăiești, Măria-Ta! Să trăiască România! Președintele Adunării, M. Costache jurământul săvârșit de măria-sa domnitorul Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, de a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. carol Ministru de Interne și președintele Consiliului Miniștrilor, L. Catargiu Ministrul Finanțelor, I. Brătianu. Ministrul Justiției, I. Cantacuzin Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, C.A. Rosetti Ministrul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de Rezbel, I. Ghica. Ministrul Lucrărilor Publice și ad-interim la Externe, D. Sturdza răspunsul măriei sale domnitorului la discursul președintelui adunării D-le președinte, d-lor deputați, Actul ce s-a îndeplinit este cel mai însemnat în viața unui popor. Prin Constituțiunea ce dăm astăzi Statului Român realizăm aspirațiunile legitime ale națiunii, garantând interesele tuturor stărilor precum și toate drepturile ce cetățeanul trebuie să găsească într-o societate civilizată. Acest act, pentru mine în parte, este cel mai solemn al vieții mele, căci
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare și prosperitate. Astăzi, când această dorință este îndeplinită prin abnegarea, persistența și prudința românilor, precum și prin solicitudinea Curții Suzerane și a înaltelor Puteri garante - astăzi, în sfârșit, când prin Constituțiune bazele legilor noastre sunt fixate și statornicite, trebuie să ne dăm mâna cu toții, și, strâns uniți, să menținem, să dezvoltăm și să întărim aceea ce am dobândit. Urmând cu liniște și demnitate pe această cale, vom fi respectați din afară
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
singurile mijloace pentru a da o impulsiune comerțului, iată problemele ce trebuie să rezolvăm. Țara a intrat într-o stare normală. Un guvern monarhic constituțional este așezat. Să stăruim dară cu toții ca prin leala și sincera aplicare a principiilor acestei Constituțiuni ea să poată produce binefăcătoarele ei roade. Domni deputați! Strein la orice lupte, trecutul pentru mine nu consistă decât în faptele cele frumoase ale acestei națiuni. Cu această sacră avere, toți întruniți vom putea merge cu înlesnire și siguranță pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
C.A. Rosetti, I. Ghica, Dim. Sturdza adresa d-lui președinte al adunării elective, sub no. 777 din 3o iuniu, anul 1866, către d. președinte al consiliului miniștrilor Domnule președinte, Subscrisul are onoare a vă comunica, domnule președinte, pe lângă aceasta, Constituțiunea votată de Adunarea Electivă a României în ședința din 29 ale curentei și adoptată cu unanimitate de nouăzecișiunu voturi. Binevoiți, d-le președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
președinte, a primi încredințarea înaltei mele considerațiuni, Președinte, M. Costache Secretari, Gr. Cantacuzin, dr. P. Iatropol, A. Lupașcu, Gr. Lahovari aportul consiliului de miniștri „Se sancționează, Carol“ Prea înălțate Doamne, Adunarea Națională în ședința sa de ieri, 29 iuniu, votând Constituțiunea țării și adoptând-o cu unanimitate de nouăzecișiunu de voturi, Consiliul miniștrilor vine a o prezenta la înalta Măriei Voastre sancțiune și promulgare. Suntem cu cel mai profund respect, Prea înălțate Doamne, al Măriei-Voastre Prea plecați și prea supuși servitori
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Dim. Sturdza No. 1 393, iuniu 30 Carol I Din grația lui Dumnezeu și prin voința națională Domn al românilor; La toți de față și viitori sănătate: Adunarea generală a României a adoptat în unanimitate și Noi sancționăm ce urmează: constituțiune titlul i Despre teritoriul român Art. 1. Principatele-Unite-Române constituie un singur Stat indivizibil sub denumire de România. Art. 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Art. 3. Teritoriul României nu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în comune. Aceste diviziuni și subdiviziuni nu pot fi schimbate sau rectificate decât prin o lege. titlul ii Despre drepturile românilor Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. Art. 6. Constituțiunea de față și celealte legi relative la drepturile politice, determin cari sunt, osebit de calitatea de român, condițiunile necesarii pentru exercitarea acestor drepturi. Art. 7. Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor sta tornicite prin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în toate comunele României. Învățătura în școalele Statului se dă fără plată. Învățătura primară va fi obligătoare pentru tinerii români, pretutindeni unde se vor afla instituite școli primare. O lege specială va regula tot ce privește învățământul public. Art. 24. Constituțiunea garantează tutulor libertatea de a comunica și publica ideile și opiniunile lor prin grai, prin scris și prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăți în cazurile determinate prin Codicile penal, care în această privință se va revizui și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
prin aceasta să-și piarză naționalitatea. Extrădarea refugiaților politici este oprită. titlul iii Despre puterile Statului Art. 31. Toate puterile Statului emană de la Națiune, care nu le poate exercita decât numai prin delegațiune și după principiile și regulile așezate în Constituțiunea de față. Art. 32. Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn și reprezentațiunea națională. Reprezentațiunea națională se împarte în două Adunări: Senatul și Adunarea Deputaților. Orice lege cere învoirea a câtor trele ramuri ale puterii legiuitoare. Nici o lege nu poate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la contingentul armatei trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea Deputaților. Art. 34. Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare. Art. 35. Puterea executivă este încredințată Domnului care o exercită în mod regulat prin Constituțiune. Art. 36. Puterea judecătoarească se exercită de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Domnului. Art. 37. Interesele exclusive județene sau comunale se regulează de către Consiliurile județene sau comunale după principiile așezate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
36. Puterea judecătoarească se exercită de Curți și Tribunale. Hotărârile și sentințele lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele Domnului. Art. 37. Interesele exclusive județene sau comunale se regulează de către Consiliurile județene sau comunale după principiile așezate prin Constituțiune și prin legi speciale. capitul I Despre reprezentarea națională Art. 38. Membrii amândurora Adunărilor reprezintă Națiunea, iară nu numai județul sau localitatea care i-a numit. Art. 39. Ședințele Adunărilor sunt publice. Cu toate acestea fiecare Adunare se formează în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
suspendată în tot timpul sesiunii, dacă Adunarea o cere. Art. 53. Fiecare Adunare determină prin regulamentul său modul după care ea își exercită atribuțiunile. Art. 54. Fiecare din Adunări deliberază și iau rezoluțiunile lor separate, afară de cazurile anume specificate în Constituțiunea de față. Art. 55. Fiecare din ambele Adunări are dreptul exclusiv de a exercita propria sa poliție prin președintele ei, care singur, după încuviințarea Adunării, poate da ordin guardei de serviciu. Art. 56. Nici o putere armată nu se poate pune
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
întruniți în Consiliu și sub a lor responsabilitate. Art. 87. Domnul este major la vârsta de 18 ani împliniți. La suirea sa pe Tron, el va depune mai întâi, în sânul Adunărilor întrunite, urmă torul jurământ: „Jur de a păzi Constituțiunea și legile poporului român, d-a manține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului“. Art. 88. Domnul în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul minoritătii succesorului Tronului. Această
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în viață fiind, poate numi o regență compusă de trei persoane care, după moartea Domnului, să exercite puterile domnești în timpul minoritătii succesorului Tronului. Această numire, se va face cu primirea reprezentațiunii naționale, dată în forma prescrisă la Art. 84 din Constituțiunea de față. Regența va executa totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia. Dacă la moartea Domnului regența nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o regență, procedând după formele prescrise
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
executa totdeodată și tutela succesorului Tronului în timpul minorității acestuia. Dacă la moartea Domnului regența nu s-ar găsi numită și succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunări întrunite vor numi o regență, procedând după formele prescrise la Art. 84 din Constituțiunea de față. Membrii regenței nu intră în funcțiune decât după ce vor fi depus solemn, înaintea ambelor Adunări întrunite, jurământul prescris prin Art. 87 din Constituțiunea de față. Art. 89. Dacă Domnul se află în imposibilitate de a domni, miniștrii, după ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]