1,488 matches
-
După aprobarea acestora, comisia va redacta textul integral al fiecărui capitol, care va fi supus spre dezbatere și aprobare Adunării Constituante. Articolul 10 Pentru asigurarea corelării textelor proiectului de Constituție, după închiderea fazei de discutare și aprobare a acestuia, Adunarea Constituanta va relua în dezbatere acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul 11 Adunarea Constituanta se întrunește pentru a dezbate și adoptă proiectul Constituției României la data și orele pe care le
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
Pentru asigurarea corelării textelor proiectului de Constituție, după închiderea fazei de discutare și aprobare a acestuia, Adunarea Constituanta va relua în dezbatere acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul 11 Adunarea Constituanta se întrunește pentru a dezbate și adoptă proiectul Constituției României la data și orele pe care le va stabili Comitetului Adunării Constituante. În funcție de necesități, acesta va putea fixă că dezbaterile să aibă loc de mai multe ori pe săptămînă. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
acele dispoziții sau necorelari impuse de modificările ce s-au adus proiectului pe parcursul discutării acestuia. Articolul 11 Adunarea Constituanta se întrunește pentru a dezbate și adoptă proiectul Constituției României la data și orele pe care le va stabili Comitetului Adunării Constituante. În funcție de necesități, acesta va putea fixă că dezbaterile să aibă loc de mai multe ori pe săptămînă. Articolul 12 Cu exceptia votării finale a proiectului de Constituție, prin vot nominal, pentru care este necesară o majoritate calificată de două treimi din
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
aibă loc de mai multe ori pe săptămînă. Articolul 12 Cu exceptia votării finale a proiectului de Constituție, prin vot nominal, pentru care este necesară o majoritate calificată de două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor ce compun Adunarea Constituanta, toate celelalte hotărîri ale acesteia se iau cu majoritatea de voturi din totalul membrilor ei, afară de cazul în care prezentul regulament nu prevede altfel. Dezbaterea în Adunarea Constituanta a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constituție a României se face pe
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
două treimi din numărul total al deputaților și senatorilor ce compun Adunarea Constituanta, toate celelalte hotărîri ale acesteia se iau cu majoritatea de voturi din totalul membrilor ei, afară de cazul în care prezentul regulament nu prevede altfel. Dezbaterea în Adunarea Constituanta a Tezelor pentru elaborarea proiectului de Constituție a României se face pe titluri și capitole. Prin Teza, în sensul prezentului regulament, se înțelege textul fiecărui punct din anteproiectul Comisiei de redactare a proiectului de Constituție a României. Pot prezenta propuneri
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
regulament, se înțelege textul fiecărui punct din anteproiectul Comisiei de redactare a proiectului de Constituție a României. Pot prezenta propuneri și observații asupra tezelor grupurile parlamentare din Senat și Adunarea Deputaților prin 1-3 reprezentanți. În mod excepțional, cu acordul Adunării Constituante, presedintele adunării poate acorda cuvântul la incate 1-2 reprezentanți ai grupurilor parlamentare, atunci cînd se ivesc probleme deosebite ce implică clarificări sau dezbateri suplimentare. Președintele Adunării Constituante va acorda cuvântul și la câte un deputat sau senator din formațiunile sau
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
Senat și Adunarea Deputaților prin 1-3 reprezentanți. În mod excepțional, cu acordul Adunării Constituante, presedintele adunării poate acorda cuvântul la incate 1-2 reprezentanți ai grupurilor parlamentare, atunci cînd se ivesc probleme deosebite ce implică clarificări sau dezbateri suplimentare. Președintele Adunării Constituante va acorda cuvântul și la câte un deputat sau senator din formațiunile sau partidele politice care nu au aderat la un grup parlamentar. Înaintea prezentării poziției grupurilor parlamentare, membrii ai Comisiei de redactare a proiectului de Constituție vor da explicații
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
comisia. Grupurile parlamentare își exprima opinia în ordinea rezultată din tragerea la sorți pentru fiecare titlu în parte, asigurându-se alternanta câte unui reprezentant din cei prevăzuți la alin. 3 din prezenta hotărîre. După prezentarea poziției grupurilor parlamentare, presedintele Adunării Constituante poate consulta Comisia de redactare a proiectului de Constituție asupra propunerilor formate în cadrul dezbaterilor. Propunerile și observațiile vor fi supuse aprobării în următoarea ordine: a) propunerile și observațiile care implică modificările conținutului tezei; ... b) propunerile și observațiile de eliminare totală
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
tezei; ... b) propunerile și observațiile de eliminare totală a tezei; ... c) propunerile și observațiile care implică modificarea formulărilor, cum sînt adăugiri, eliminări de termeni sau alte asemenea, rămîn în atenția comisiei, în vederea redactării proiectului de Constituție. ... Se supune aprobării Adunării Constituante fiecare teza în parte. Fiecare grup parlamentar poate propune Comitetului Adunării Constituante că pentru aprobarea anumitelor teze să se adopte procedura votului secret. Comitetul va examina propunerea și o va supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
și observațiile care implică modificarea formulărilor, cum sînt adăugiri, eliminări de termeni sau alte asemenea, rămîn în atenția comisiei, în vederea redactării proiectului de Constituție. ... Se supune aprobării Adunării Constituante fiecare teza în parte. Fiecare grup parlamentar poate propune Comitetului Adunării Constituante că pentru aprobarea anumitelor teze să se adopte procedura votului secret. Comitetul va examina propunerea și o va supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care prevederile prezentului regulament nu sînt îndestulătoare, ele se completează cu dispozițiile corespunzătoare
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
supune aprobării Adunării Constituante fiecare teza în parte. Fiecare grup parlamentar poate propune Comitetului Adunării Constituante că pentru aprobarea anumitelor teze să se adopte procedura votului secret. Comitetul va examina propunerea și o va supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care prevederile prezentului regulament nu sînt îndestulătoare, ele se completează cu dispozițiile corespunzătoare cuprinse în regulamentele Adunării Deputaților și Senatului. Articolul 14 Prezentul regulament se aprobă cu votul majorității membrilor Adunării Constituante. ------------
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
supune, cu recomandarea să, dezbaterii Adunării Constituante. Articolul 13 În măsura în care prevederile prezentului regulament nu sînt îndestulătoare, ele se completează cu dispozițiile corespunzătoare cuprinse în regulamentele Adunării Deputaților și Senatului. Articolul 14 Prezentul regulament se aprobă cu votul majorității membrilor Adunării Constituante. ------------
HOTĂRÂRE nr. 1 din 11 iulie 1990 (*republicată*) privind Regulamentul Adunării Constituante. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106764_a_108093]
-
de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel M. Rugină 46, a evidențiat, ca obligații morale ale oricărui membru al corpului legiuitor: conștiința calității de român, atașamentul față de interesele naționale și respectul față de adevărul științific
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
inițiatoare din Proiectul Legii de revizuire a Constituției. Alături de aceste sentințe de neconstituționalitate, Curtea a formulat și o serie de alte observații, unele legate de probleme de constituționalitate, altele de tehnică legislativă, care implicau însă probleme de același gen. Adunarea Constituantă Derivată a ținut seama, în mare măsură, de aceste observații ale Curții Constituționale, care nu aveau decât valoarea unui aviz.7 Ulterior adoptării Legii de revizuire a Constituției, din anul 2003, Curtea Constituțională a observat că propriul control, exercitat din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu toate prevederile Deciziei Curții Constituționale privitoare la constituționalitatea proiectului de lege privitor la revizuirea Constituției au fost integrate în formă finală a legii. Pe de altă parte, există, cel puțin teoretic, posibilitatea ca Parlamentul, în calitatea lui de Adunare Constituantă Derivată, să nu se supună regulilor constituționale privitoare la adoptarea unei legi de revizuire a Constituției. Mai mult, în faza derulării procedurii parlamentare de adoptare a unei legi constituționale, este posibil ca, prin amendamentele acceptate, să fie încălcate diferite dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a Zilelor juridice franco-române, Paris Lille, 2005. 45 François Terré, Introduction générale au droit, Ed. A 6, Dalloz, Paris, 2003, p.39-40, 243, 345. 46 Anghel M. Rugină, Decalogul obligațiilor morale ale legiuitorilor din toate timpurile, Cuvântul rostit în Adunarea Constituantă a României; Academia de Studii Economice, Cabinetul Catedrei de Economie politică. 47 Victor Dan Zlătescu, Introducere în legistica formală, p.20, 22, 35, 65 48În acest sens, Romul Petru Vonica, Introducere generală în drept, Lumina Lex, 2000, p.346 49
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care detectăm orice percepție. În Ideen I, Husserl dădea exemplul percepției culorii unui obiect oarecare, divizată în două momente discrete: cel al apariției culorii vizibile și cel al apariției culorii invizibile, echivalentă cu o impresie originară, străină de orice intenționalitate constituantă. Transformarea impresiilor originare în calități ale obiectelor sensibile este operația conștiinței; această transformare imediată este însă o tentație căreia orice poet sau pictor adevărat îi rezistă. Regimul de activitate al intenționalității e secondat, dacă nu cumva precedat, de regimul pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
gratuită renasc în trupul nostru nemijlocit 3. Afect și întruparetc "Afect și întrupare" Cheia înțelegerii trupului nu se putea contura în afara experienței „autoafectării”. Inserția corpului în lume devine proba inconsistenței majore a tuturor filozofiilor reprezentării polarizate în jurul unui eu ideal, constituant și edificator. Accesul la adevărata corporalitate - ocultată în lectura fizicalistă - înseamnă pentru Henry atașarea invizibilă la Sursa însăși a vieții. Resimțirea de sine este privilegiul strict al umanității întrupate și proba unei altfel de subiectivități decât cea garantată de, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
acel „corp care nu mai este obiect al experienței, ci principiu al ei”3. Acest corp transcendental, sau carne fenomenologică acționează și pătimește la fel în orice trup individual și garantează sinteza tuturor percepțiilor. La descoperirea acestui corp subiectiv sau constituant, Merleau-Ponty a contribuit într-o bună parte (mai cu seamă în Phénoménologie de la perception). Între corpul transcendental și ființările lumii Michel Henry nu găsește loc pentru nici o analogie, datorită caracterului „nonsensibil” al celui dintâi 1. Acest fapt indică înrădăcinarea „cărnii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
martie 1952 un Comitet de studiu pentru Constituția europeană care să elaboreze un raport de tendință federalistă. Uniunea Europeană a Federaliștilor (U.E.F.) și delegatul său general Altiero Spinelli sugera să se dea viitoarei Adunări a C.E.A. un mandat cu caracter constituant. Totodată, șeful Guvernului italian, Alcide De Gasperi, a inserat în tratat (la 27 mai 1952) articolul 38 care prevedea o organizare politică cu "caracter definitiv"21 și vedea constituirea unei armate europene, chiar dacă țara sa avea o participare limitată în raport cu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
sistemului militar românesc. Astfel, la 1 iulie 1866 a fost "adoptată prima Constituție propriu-zisă a României, conținutul ei fiind inspirat de Constituția belgiană din 1831 (...). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și garantarea lor. În capitolul IV, este reglementată instituția Avocatul Poporului, o instituție cu caracter special, având drept scop apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor. Titlul III, denumit Autoritățile publice, cuprinde șase capitole, și este astfel structurat încât să reflecte concepția constituantei cu privire la distribuirea competențelor între principalele categorii de instituții care dețin exercițiul puterilor în stat și raporturile dintre ele. Astfel, primul capitol cuprinde normele referitoare la parlament, organizarea, funcționarea și sarcinile acestuia. Capitolul II cuprinde norme ce reglementează instituția Președintelui României
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de potestas, adică dreptul de a administra, magistratura fiind concepută ca o instituție ce trebuia să fie o replică la regalitate. Constituția României republicată cuprinde în titlul III autoritățile publice. Astfel, sunt cuprinse în acest titlu următoarele organisme, calificate de constituant drept autorități publice: - Parlamentul (capitolul I); - Președintele României (capitolul II); - Guvernul (capitolul III); - Administrația publică centrală de specialitate (capitolul V, secțiunea 1) - ministere, alte organe de specialitate din subordinea Guvernului, autorități administrative autonome; - Autoritățile administrației publice locale (capitolul V, secțiunea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora.” footnote> (art. 92 și art. 93). Între sesiunile ordinare și cele extraordinare nu există nicio deosebire din punctul de vedere al competenței materiale conferite Camerelor de constituant. Convocarea parlamentului în sesiune extraordinară înseamnă, practic, întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante, excepționale. 2.4. Actele Parlamentului României Parlamentul României adoptă două mari categorii de acte: acte juridice și acte politice. Primele sunt expres
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și stabilirea atribuțiilor acestuia (H.G. nr. 1.100/1990 privind înființarea Secretariatului de Stat pentru Handicapați și H.G. nr. 1.161/1990 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea Secretariatului de Stat pentru Handicapațiă. Ulterior, o dată cu adoptarea Constituției în anul 1991, legiuitorul constituant a considerat necesar să reglementeze protecția persoanelor cu handicap prin instituirea conceptului de „protecție specială” (art. 46Ă. În acest sens potrivit art. 46 din Constituție „Statul asigură realizarea unei politici naționale de prevenire, de tratament, de readaptare, de învățământ, de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]