1,368 matches
-
de la momentul publicării. 4.3. Consecințe juridice ale nerespectării de către Guvern a dispozițiilor art. 115 alin. (4) din Constituție prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2017 Având în vedere că delegarea legislativă a fost reglementată de legiuitorul constituant ca o excepție în materie de legiferare, respectiv ca o "modalitate de conlucrare dintre Parlament și Guvern, în temeiul căreia Guvernul este învestit cu exercitarea unei părți din funcția legislativă în anumite condiții"*11), încălcarea oricăreia dintre aceste condiții, stabilită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
a se adresa direct instanțelor judecătorești sau, mai întâi, jurisdicției administrative speciale, și, ulterior, dacă este nemulțumită de soluție, instanțelor judecătorești. Procedurile administrativ-jurisdicționale constituie, așadar, o măsură de protecție a persoanei. Curtea a constatat că, în condițiile în care legiuitorul constituant derivat din anul 2003 a introdus caracterul facultativ al acestor jurisdicții, implicit, a dat posibilitatea oricărei persoane de a se adresa direct instanței judecătorești (a se vedea în acest sens, Decizia nr. 80 din 16 februarie 2014 , publicată în Monitorul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268633_a_269962]
-
prezent) și se programează imediat la un debit de la 4-8°C pe minut până la temperatura optimă. În anumite cazuri, cele două procedee pot fi combinate. După perioada de programare a temperaturii, se continuă eluarea la temperatură izotermă până la eluarea tuturor constituanților. Dacă aparatul nu poate funcționa la temperatura programată, se operează la cele două temperaturi stabilite între 100 și 195°C. Dacă este necesar, se recomandă o analiză a celor două faze fixe de polarități diferite pentru a se verifica absența
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
acest sens, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 9 ianuarie 2013, pronunțată în cauza Oleksandr Volkov împotriva Ucrainei, paragraful 123). 65. Distinct de dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că, în condițiile în care legiuitorul constituant derivat din anul 2003 a introdus caracterul facultativ al acestor jurisdicții și, astfel, a dat posibilitatea cetățeanului de a se adresa direct instanței judecătorești - expresie a dreptului la acces liber la justiție - nu este admis a se condiționa ulterior, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
accesul liber la justiție. Obligativitatea jurisdicțiilor administrative reprezintă o condiționare a acestui acces și, odată eliminată în urma revizuirii Constituției operate în anul 2003, nu mai poate fi reintrodusă în actualul regim constituțional, întrucât ar echivala cu posibilitatea neîngrădită a legiuitorului constituant derivat de a varia, în mod ascendent și, ulterior, descendent, gradul de protecție a cetățeanului sub aspectul drepturilor și libertăților sale. Or, protecția acestuia, în accepțiunea art. 152 alin. (2) din Constituție, poate cunoaște doar o orientare ascendentă. 66. Astfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
revizuire. 73. De asemenea, norma propusă a fi introdusă pare a da de înțeles că la nivelul instanței judecătorești, pe lângă judecători, ar exista și alte persoane învestite cu competența de a spune dreptul (jurisdictio). De altfel, Curtea constată că legiuitorul constituant este constant în a folosi sintagma "instanță judecătorească" atunci când se referă la instanțele prevăzute la art. 126 alin. (1) din Constitu��ie; astfel, dacă s-ar accepta introducerea și a sintagmei "instanță de judecată", ar rezulta o terminologie neunitară chiar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare", ceea ce înseamnă că definiția conceptului de autonomie universitară cuprinsă în propunerea de revizuire este circumscrisă numai anumitor elemente componente ale acesteia. Curtea nu neagă posibilitatea legiuitorului constituant derivat de a reglementa sau defini de principiu o anumită instituție, fiind, desigur, exclusă detalierea în amănunt. Însă, elementele reținute în definiția propusă unui concept constituțional - autonomia universitară - reflectă o abordare selectivă și imprecisă, care vizează mai degrabă conceperea unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
în ultimele 6 luni înainte de data alegerilor. În consecință, condiția impusă prin textul supus analizei Curții este contrar egalității în drepturi. 136. Acceptarea unei asemenea condiții temporale referitoare la domiciliul candidatului ar echivala și cu acceptarea implicită a posibilității legiuitorului constituant derivat de a impune condiții temporale și în privința celeilalte condiții necesare pentru a candida - cetățenia - sau de a alătura condițiilor deja existente altele noi. Or, impunerea unor condiții temporale, în speță, condiția ca cetățeanul român să fi avut domiciliul în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
pentru a se putea obține integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap/dizabilități. 161. De esența actualului text constituțional este reglementarea unui regim special de protecție a persoanelor cu handicap/dizabilități, aspect omis de noua soluție normativă preconizată. Legiuitorul constituant derivat nu se poate îndepărta de la această soluție pentru că, în caz contrar, ar realiza o restrângere/afectare a acestui regim special de protecție. Așadar, modificarea art. 50 din Constituție poate avea în vedere doar o îmbunătățire a acestui regim, nicidecum
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a teritoriului, regimul general privind autonomia locală, a celor privind ratificarea actelor internaționale, inclusiv cele referitoare la acordarea de împrumuturi externe, precum și cele care au ca obiect de reglementare măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora. Această opțiune a legiuitorului constituant nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională în condițiile în care cele două Camere au poziții egale și aceeași legitimitate. Cu toate acestea, Curtea remarcă faptul că păstrarea partajării competențelor de examinare a proiectelor de lege între cele două Camere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 53 din Constituție. Or, controlul de constituționalitate se desfășoară exclusiv în condițiile prevăzute de art. 142-147 din Constituție, de către Curtea Constituțională, la sesizare, și numai după adoptarea legii de către Parlament. 251. Așa fiind, dacă legiuitorul constituant apreciază necesară introducerea unor condiții suplimentare pe care legiuitorul ordinar să le respecte la adoptarea legilor prin care este restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți, soluția nu este crearea unei categorii distincte de legi, pe lângă cele enumerate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
iar în temeiul art. 28 alin. (1), "Partidele politice se pot asocia pe baza unui protocol de asociere, constituind o alianță politică". Legea nu cuprinde în conținutul său nicio referire cu privire la noțiunea de "formațiuni politice". Prin urmare, Curtea recomandă legiuitorului constituant ca, prin normele pe care le edictează, să nu opereze cu termeni și noțiuni care nu au corespondent în realitatea juridică, să folosească un limbaj precis, concis și să stabilească norme cu valoare de principiu. Articolul 90 - Referendumul 278. Prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de cetățeni cu drept de vot, Curtea Constituțională va trebui să verifice îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei referendare de către cetățeni: întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei și caracterul constituțional al obiectului inițiativei referendare - respectarea limitei impuse de legiuitorul constituant. 283. În acest context, Curtea precizează că referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ -, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale, întemeiate pe art. 2 din Constituție, care consacră voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
inițiativei referendare - respectarea limitei impuse de legiuitorul constituant. 283. În acest context, Curtea precizează că referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ -, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale, întemeiate pe art. 2 din Constituție, care consacră voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative, prin exprimarea voinței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
impune reglementarea unei norme de rang constituțional cu un atare obiect. 292. Prin urmare, Curtea recomandă, cu unanimitate de voturi, eliminarea dispozițiilor art. 90 alin. (3), propus a fi introduse prin legea de revizuire. 293. În cazul în care legiuitorul constituant nu își însușește recomandarea formulată de Curte, este necesară introducerea în Constituție a unor norme tranzitorii cu privire la momentul intrării în vigoare a dispozițiilor care stabilesc cvorumul de participare la referendum, moment care nu poate fi anterior celui stabilit de Curtea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
2 la 4, cu menținerea neschimbată a numărului magistraților (judecători și procurori) care intră în componența Consiliului, precum și a numărului membrilor de drept. 365. Examinând dispozițiile constituționale incidente în această materie, sub aspectul evoluției în timp, Curtea constată că legiuitorul constituant originar a conceput Consiliul Superior al Magistraturii ca având în componență numai magistrați. 366. Cu prilejul revizuirii din anul 2003, s-a reglementat o nouă concepție în ceea ce privește structura Consiliului Superior al Magistraturii, fiind introdusă în componența sa categoria formată din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, Curtea Constituțională a procedat la o interpretare teleologică și sistematică a textelor constituționale, pentru a determina voința legiuitorului constituant în edictarea acestor norme, reținând în acest sens că, "deși dispozițiile constituționale ale art. 133 alin. (4) nu prevăd expressis verbis interdicția reînvestirii membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii - singura interpretare conformă cu principiile și dispozițiile constituționale și care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
caz nu încalcă limitele revizuirii stabilite în art. 152 alin. (2) din Constituție. De remarcat, în primul rând, faptul că, la articolul unic pct. 43 din propunerea de revizuire a Constituției, inițiatorii vin să complinească o evidentă omisiune a Adunării Constituante, neobservată nici cu prilejul revizuirii Constituției din anul 2003, anume nedefinirea instituției Avocatul Poporului. În acest sens, textul propus pentru art. 58 alin. (1) a fost enunțat astfel: "(1) Avocatul Poporului este instituția autonomă care are drept scop promovarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
de comunicare este inviolabil." Prin urmare, ceea ce se urmărește a fi modificat este doar introducerea în cuprinsul textului actual al art. 28 din Constituție a: "comunicărilor efectuate prin mijloace electronice, al datelor de trafic și al datelor de localizare", legiuitorul constituant simțind nevoia de a adapta textul actual al art. 28 la realitățile și evoluția societății ca urmare a dezvoltării tehnologiei informației și comunicării. Totodată, legiuitorul constituant a dorit să dea și eficiență, și garanție textului constituțional prin obligarea autorităților competente
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
efectuate prin mijloace electronice, al datelor de trafic și al datelor de localizare", legiuitorul constituant simțind nevoia de a adapta textul actual al art. 28 la realitățile și evoluția societății ca urmare a dezvoltării tehnologiei informației și comunicării. Totodată, legiuitorul constituant a dorit să dea și eficiență, și garanție textului constituțional prin obligarea autorităților competente ca, ori de câte ori apare necesitatea utilizării unor astfel de date, accesul la acestea să se dispună de judecătorul instanței competente să judece fondul cauzei și numai în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
prin obligarea autorităților competente ca, ori de câte ori apare necesitatea utilizării unor astfel de date, accesul la acestea să se dispună de judecătorul instanței competente să judece fondul cauzei și numai în cursul procesului penal. Ca atare, de la bun început, intenția legiuitorului constituant se circumstanțiază pe cauzele penale și nu are în vedere situațiile extraordinare care pot interveni (dezastre naturale, pericole iminente sau altele asemenea). Soluția pronunțată de Curtea Constituțională pleacă tocmai de la ideea că statul trebuie să se manifeste activ atunci când apare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
este nepotrivită, este și nemotivată. II. În ceea ce privește modificarea adusă art. 32 din Constituție, în mod special alin. (8) care definește autonomia universitară, și pe care Curtea o declară neconstituțională pentru motivul că încalcă limitele revizuirii Constituției, apreciez că, dimpotrivă, legiuitorul constituant a dorit să dea eficiență deciziilor Curții Constituționale nr. 2 din 4 ianuarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 136 din 23 februarie 2011, și nr. 681 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
căruia "Autonomia universitară este garantată." Se poate lesne observa că motivarea Curții se bazează, în cea mai mare parte, pe faptul că la nivel constituțional nu a fost explicitat conceptul de autonomie universitară. Or, în acest context, Curtea reproșează legiuitorului constituant tocmai faptul că se dorește definirea exactă a conceptului de autonomie universitară prin "capacitatea instituțiilor de învățământ superior de a-și gestiona direct și nemijlocit patrimoniul, de a-și alege ori, după caz, desemna în mod independent structurile și funcțiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
detaliere, iar, pe de altă parte, că nu acoperă toate aspectele care țin de conceptul de autonomie universitară. Mai observ că, potrivit propunerii de revizuire, misiunea educațională și de cercetare se stabilește potrivit prevederilor legale și standardelor de calitate, legiuitorul constituant lăsând reglementarea detaliată a acestui aspect la îndemâna legiuitorului ordinar, respectiv la nivel infraconstituțional, motiv pentru care nu pot înțelege temerea și îngrijorarea Curții cu privire la acest aspect. Legat de acea independență absolută a instituțiilor de învățământ superior atât în gestionarea patrimoniului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
Curții Constituționale" sunt stabilite efectele deciziilor pronunțate de instanța de contencios constituțional. Or, dacă la revizuirea Constituției nu se ține cont strict de prevederile art. 152, considerându-se că jurisprudența Curții Constituționale produce efecte dincolo de cele stabilite prin voința legiuitorului constituant originar sau derivat, se ajunge la concluzia că o revizuire nu ar mai putea avea niciodată loc, întrucât, în mod concret, efectul de "constituționalizare" cuprinde orice normă infraconstituțională și orice decizie a instanței de contencios constituțional. Judecător, Petre Lăzăroiu * OPINIE
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]