657 matches
-
faci decât să răspunzi sau să replici așteptărilor și conștiinței lui, să i te propui ca imagine, nu ca adevăr. Cititorul unei cărți mai poate fi o prezență amorfă, nedistinctă, abstractă chiar Ă și, prin urmare, o prezență mai puțin constrângătoare. Or, odată cunoscut, celălalt te cenzurează și te construiește. Pe de altă parte, cum Cioran este într-un permanent efort de construire de sine, este de înțeles să vorbească despre suveranitatea scrisorilor. Ele instituie o libertate care te obligă să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
a realiza o operă comună, existau două posibilități: fie anumite persoane, foarte implicate în reușita proiectului comun, își sacrificau o bună parte din timp organizării, instalării, corespondenței, telefoanelor, fie aceste sarcini, care te pun puțin în valoare și care sînt constrîngătoare, se împart în mod corect. În cazul Grupului celor Zece, prima soluție era adoptată implicit, ceea ce explică sfîrșitul grupului atunci cînd Jacques Robin n-a mai putut întruni condițiile necesare pentru a se consacra acestei întreprinderi cum o făcea în
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
istoriei" către "problema unităților din istorie".) Mircea Flonta consideră că "marile construcții metafizice sunt niște universuri închise și sieși suficiente. Ele stau unele alături de celelalte ca și marile opere de artă". Spre deosebire de "impersonalitatea creațiilor științifice, care se impun în mod constrângător tuturor celor competenți, prin orice sistem metafizic demn de atenție ne vorbește o epocă culturală, spiritul unei anumite comunități și se afirmă individualitatea unei gândiri și sensibilități omenești în ceea ce ele au unic și irepetabil"189. O asemenea apreciere ce
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în fața scenei, spectatorul "intim" (al textului, ca să parafrazăm formula lui Jean Rousset, a "cititorului intim") completează triunghiul teatral. Vasile Popovici a edificat, în Eu, personajul, o întreagă teorie a "celui de-al treilea", personaj în același timp tăcut și... persuasiv, constrîngător pentru protagoniștii "teatrali" de pe scena constituită ad hoc. Știindu-se văzuți și auziți, incomodați definitiv în intimitatea dialogului lor făcut public, deveniți actorii momentului cu sau fără voia lor, personajele dau curs unor reacții mai mult sau mai puțin previzibile
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
bucuria colectivă, împărtășită, de o gregaritate veselă și lipsită de conștiința diurnă, socotitoare. "Cheful" face să tacă, în oameni, neliniștea diferenței, interogația gravă, orice alt discurs... Sărbătoarea devine o pasageră pierdere a conturului social, ca să vorbim doar de cea mai constrîngătoare formă de raportare la colectivitate, o răsturnare a ordinii mundane și implicit o celebrare a acestei libertăți: saturnaliile implică modelul. Dincolo de toate, probabil că există populații mai dispuse la dinamica identificatorie, mai aplecate către comunicarea gălăgioasă, exuberantă, cu Ceilalți, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
depună mărturie, nu vor să pri mească blestemul, ei nu vor să-și încarce sufletul cu blestemul și cu afurisenia lansată de ierarhul bisericii; alții mărturisesc strâmb fără să se teamă de ce va veni după moarte. Acest tip de document constrângător surprinde modul de funcționare al unei societăți. Prin cartea de blestem, sătenii și mahalagiii sunt obligați să spună ceea ce au văzut, ceea ce au auzit, ceea ce au aflat din bârfa cotidiană, cu alte cuvinte, ea îi invită pe enoriași să se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
spaniolei standard, el castellano, limba vorbită la început numai în regiunea Castilla, sugerând că protagonistul este prins în limitele limbajului sau. Castel dorește să o domine pe María psihic și în mod absolut, comportându-se că un cenzor; gândirea să constrângătoare îl face incapabil să accepte adevărurile emoționale, complexe și inexplicabile și-l conduce la concluzia că María nu este mai bună pentru el decât o prostituată, în baza "logicii" sale că aceasta s-ar comportă la fel în situații similare
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Realitatea mondializării" nu e oare creată de un non-imposibil care se extinde pe întreaga planetă? Nu-i așa că, pentru că ne spunem că este imposibil să nu aibă loc, să nu se extindă, mondializarea devine o realitate din ce în ce mai reală, adică din ce în ce mai constrîngătoare? Nu suntem convinși oare că există o realitate o constrîngere, o logică economică și tehnologică care determină întreprinderile să nu poată să nu fie într-o competiție din ce în ce mai acerbă la scară planetară? Toată lumea trebuie să participe, nimeni nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
stimei de sine care a suferit din diverse motive. A te simți devalorizat din cauza unui corp insuficient de musculos ar putea conduce la o creștere a stimei de sine prin cumpărături diverse. Concluzie Mediul publicitar este vectorul unor norme extrem de constrângătoare. Una dintre acestea este silueta. Iar sora sa geamănă - plăcerea de a mânca. Departe de a se concura, acestea se consolidează reciproc, prima provocând frustrarea, iar a doua aducând consolarea la această frustrare. Cuplul acesta are atâtea în comun, încât
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
există posibilitatea de a imagina reguli de decizie publică democratică respectînd libertatea de expresie, care să evite alegerile evident ineficace (principiul unanimității) și care să asigure coerența și stabilitatea alegerilor publice (alegeri nonciclice). Forța acestei teoreme ține de natura puțin constrîngătoare și dificil contestabilă a majorității normelor inițiale reținute de Arrow. A majorității, cert, dar nu a tuturor acestor norme. Într-adevăr, ultimul postulat este discutabil și a fost, de altfel, intens criticat în literatura de specialitate. Este adevărat că pare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
trebuie considerată un stadiu intermediar între state și economia mondială. De facto, ea rezultă din creșterea comerțului, a investițiilor, a cooperării economice intraregionale; de jure, ea capătă forme multiple de cooperare instituțională, acorduri și convenții mai mult sau mai puțin constrîngătoare. Ca și mondializarea, ea propune un alt mod de gestiune economică, ce modifică reguli consacrate ale jocului în materie de concurență pe piețele lumii. S-ar putea spune chiar că mondializarea incită la regionalizare, atît actorii publici, cît și cei
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mai bine utilizarea sistematică a interși intratextualității. Circularitate, punere în abis identitar, confuzie și suprapu nere temporală, distanțare tot mai mare de sinele turbulent de la început și totuși cu obsesia definitivă a lui eu, purtate de un idiom riguros și constrîngător. Întreaga operă a lui Cioran reprezintă lucrul unei aceleiași subiectivități ("Eu, iată obstacolul. Nu reușesc să-l depășesc. Sunt înțepenit acolo, fără scăpare.") (C) care abordează un unghi de atac diferit sau mai multe unghiuri deodată căci, pasionat de paradox
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
diferență, de opoziție ca deghizare pe care o îmbracă pudoarea unui zeu. Am mai pomenit și cu alte ocazii de rolul important al portăresei, personaj cheie pentru Cioran, un fel de model al alterității triumfătoare, de Big Brother familiar și constrîngător, totodată cerber și gardă de corp, un concentrat de empatie, supraveghere, protecție, sentiment de proprietate. O portăreasă tradițională nu are doar conștiința fermă a propriei identități, dar se mai și identifică (chiar de o manieră conflictuală) cu cele ale locatarilor
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și David Lyon, "pentru un nihilism deplin ce poate deveni activ, consumarea ființei în valoare de schimb (adică valoare supusă istoricității) face ca lumea adevărată să devină povestea, și aceasta pentru că refuză să atribuie aparențelor care o compun o forță constrângătoare de ordinul esenței. Procesul comportă o slăbire a realității, astfel că totul este dat ca mesaj, ca narațiune, ca poveste"171. Interpretările oferite de o serie de gânditori prefixului "post-" ne-au adus multe indicii în ceea ce privește posibilitățile de poziționare în interiorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
alternative viabile vocabularului dat. Alternativa este dată de discursul retoric, care accentuează ideea de contingență, o destabilizează pe aceea conform căreia ar exista căi unice de punere a problemelor și nu presupune fundamente care să implice în mod esențial și constrângător un set de teme și argumente anterioare, care se articulează sub forma unei "ordini naturale". Din perspectiva construirii unui tip de societate bazat pe idei liberale și pe principiul solidarității, discursul retoric i se pare a fi mult mai profitabil
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o astfel de structurare a evoluției textelor și orientărilor baudrillardiene, și chiar critică faptul că filosoful francez a teoretizat insuficient despărțirea absolută și asumată dintre modern și postmodern, Mike Gane consideră o asemenea grilă de lectură mult prea artificială și constrângătoare, deoarece tinde să introducă majoritatea conceptelor și textelor sale sub aceeași etichetă. Roy Boyne 340 își afirmă dezacordul față de anumite luări de poziție ale lui Mike Gane, care îl așezau pe Baudrillard în categoria "anti-postmodernilor" și în același timp decriptează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în sine, descrie lumea modernă subsumată sistemului de consum în masă, ce a condus la o largă proliferare a bunurilor și serviciilor. Așa cum majoritatea filosofilor postmoderni și-au legat propriile teorii de critica societății și discursivității moderne, evidențiindu-le structurile constrângătoare, la fel și în cazul lui Baudrillard putem regăsi descrierea acestora, completată ulterior de respingerea lor și de prezentarea propriilor perspective postmoderne. O caracteristică generală a acestei opere timpurii a lui Baudrillard rămâne însă preocuparea sa de adâncire a distincției
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ambiant nu pentru a fi trăit, ci pentru a se opera în interiorul său diverse mutări în funcție de gust sau personalitate. Astfel, se poate vorbi și de un "sistem obiecte/publicitate", care este în sine un sistem de semnificații sau un cod constrângător, din moment ce clasifică indivizii într-un repertoriu al statusurilor sociale. În exprimarea lui Baudrillard, din perspectiva publicității, obiectul capătă rolul unui criteriu imperativ: "veți fi judecat după...". Același "sfârșit al ordinii naturii" este resimțit și în ceea ce privește structurile de ambianță moderne, în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sistemul moștenirii și al conturării unui cadru relativ fix în care câteva generații succesive își duceau existența). În societatea modernă, consumul precede producția și, după cum susține Baudrillard, obiectele se constituie într-un sistem care impune un ritm de cele mai multe ori constrângător asupra vieții cotidiene a omului modern. "Exaltarea noutății" va deveni un element de presiune pentru consumator, care, în pofida idealului de "comunitate" și de comunicare care i se vinde o dată cu marfa, devine din ce în ce mai izolat și atomizat. Consumatorii sunt prezentați mai degrabă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursului academic, angajându-se într-un tip diferit de practici textuale și joc"436. Așa cum conceptul de carnaval era la Bahtin fundamentul eliberărilor de constrângeri, la fel și discursul lui Baudrillard prezintă eliberarea de principiile, fundamentele și presupozițiile dominante și constrângătoare ale modernității, care conduce la destabilizarea ierarhiilor și la amestecul contrariilor sau al genurilor. La fel cum carnavalul desemnează o sărbătoare care nu se desfășoară sub auspiciile patetismului sau ale încrâncenării, ci cu voioșie, dar o voioșie conștientă și într-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
instituind un fel de potlatch al semnelor. În această decentrare a sensului, scriitura radicală, rod al gândirii radicale, este eliberată de obsesia pentru conținut, sens și finalitate, Baudrillard privilegiind scriitura ironică, poetică, aluzivă și ludică în detrimentul oricărei tratări sistemice și constrângătoare a vreunui subiect. Ca și ceilalți scriitori postmoderni, Baudrillard caută tipuri de scriitură și procedee discursive radicale, diferite de ale scriitorilor moderni, atât pentru a se plia vitezei schimbărilor din contemporaneitate, cât și pentru a deconstrui "platformele" de sens fixate
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
logică și ierarhică, specifice discursului tradițional, la un lanț al suplementelor (ca în perspectiva derridariană) care să asigure "suprimarea ce menține" semnele și termenii. Logica clasică nu surprinde toate relațiile din interiorul unei scrieri, ea îi apare filosofului opresivă și constrângătoare. Înlocuirea sa cu o logică a ambivalenței i se pare a fi o acțiune cel puțin terapeutică, dacă nu chiar extrem de productivă la nivelul limbajului. Această "destabilizare" a structurilor și cadrelor vechi de raționare este realizată de către noțiunea de seducție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu privire la mediul global înconjurător - biodiversitate, stratul de ozon, aruncarea deșeurilor periculoase, deșertificare, schimbarea climatică; * Acorduri multilaterale în comerț care abordează noi programe, cum ar fi condițiile de mediu și condițiile sociale; : * Noi acorduri multilaterale - pentru servicii, proprietatea intelectuală, comunicații - mai constrângătoare pentru guvernele naționale decât orice alte acor duri precedente; * (Propunerea) Acord Multilateral cu privire la Investiții. Noi reguli și norme rea, datorită unei serii de progrese tehnologice și decizii care le dau libertatea să o facă. Datele din tabelul de mai jos
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
măsurile aparent unilaterale pot conduce la constituirea unui acord dacă se integreauă într-un ansamblu de relații contractuale 123. Acordul poate să fi fost verbal sub rezerva de a putea fi stabilit ulterior. Nu este necesar ca acordul să fie constrângător din punct de vedere juridic, în baza regulilor de drept aplicabile fiind considerate ca acorduri între întreprinderi și simple angajamente morale cu condiția ca părțile să le fi conferit un caracter obligatoriu 124. Decizii ale asociațiilor de întreprinderi Art. 5
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
întreprinderi care este un act rezultând dintr-un concurs de voințe individuale, decizia asociației de întreprinderi este un act de voință colectivă care emană de la organul competent al unui grup profesional 126. Trebuie apreciat de fiecare dată dacă decizia este constrângătoare sau are caracter de recomandare, aceasta chiar dacă în aparență recomandarea ar avea un caracter neobligatoriu. Cele trei elemente proprii pentru a caracteriza o decizie: interesul comun al membrilor pentru comportamente coordonate, termenii imperativi ai coordonării și faptul că recomandarea intră
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]