241,935 matches
-
Eugenia Tudor-Anton Autorul cărții Paznic la ușa nopților este inginer, autor al unor brevete de invenții, cum s-ar zice un amic al tehnicii în construcția de nave. A călătorit mult pe mare. Dar în 1985 a obținut un premiu pentru poezie al revistei Flacăra, iar în anul următor (1986) a debutat editorial în volumul colectiv Debut 86. Paznic la ușa nopților ne dezvăluie un talent
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
pe președintele Bush, a făcut demersuri laborioase pentru a deschide o mare expoziție în SUA și, în vreme ce profesa o drastică filosofie antimodernă, trudea, în spiritul modernității, la afirmarea ideii în forma artistică și la promovarea limbajului ca element esențial în construcția simbolică. Certat, așadar, cu Estul și cu Vestul, dușman al comunismului și al capitalismului deopotrivă, artist român, patriot sîrb și revoltat fără frontiere, el s-a întors, în această toamnă, din nou pe meleagurile natale, chiar dacă nu la Timișoara, și
Bata Marianov se întoarce by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13388_a_14713]
-
cultura română se găsește încă în plin exercițiu al exemplarității. Ea produce mai mult miracole decît profesioniști și se simte mult mai în largul ei pe tărîmul aventuros al spontaneității decît pe acela, infinit mai posac, al deliberărilor și al construcțiilor tenace. Din această pricină mustim de proiecte, visăm eroic și gesticulăm monumental, dar cînd vine vorba să trecem la fapte sîntem mai curînd victima, pardon de expresie, a unei juvenile ejaculări precoce decît actorii unui ceremonial așezat, condus matur și
Uitarea la români by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13424_a_14749]
-
domeniul public, șandramaua are legătură cu terenurile de care răspunde Primăria Capitalei. Traian Băsescu a spus că el n-a dat nici o autorizație și că va băga buldozerul în obiectiv. Ziarele centrale nu văd nici ele cu ochi buni această construcție. ADEV|RUL e de părere că astfel s-a mai găsit un pretext pentru a se toca bani publici. ROMÂNIA LIBER| ia peste picior explicația executivului: „Tunelul lui Năstase - secret de stat”. l Grevele studenților au fost reflectate de cam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13407_a_14732]
-
manifestă teamă, ci o atracție contemplativă față de acest fenomen meteorologic. El alătură măreția frigului (ca să citez titlul unei culegeri de poeme a lui Nichita Stănescu, editată în 1972) de o altă grandoare - cea a catedralelor! Pe de-o parte, durata construcției tulbură imaginația generațiilor omenești; pe de alta, excită imaginația starea șantierului ale cărui ziduri nu înceteză să se înalțe către un acoperiș previzibil în viitor. Este un schelet ideal al frigului, din al cărui străfund poetul își răstoarnă încet capul
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
reguli și de rezultate relativ previzibile. Dar tot atît de bine, dacă e un joc lingvistic, se poate vorbi de poezie (exemplul lui Arghezi) sau de teatru (Ionesco), de calambur (Șerban Cioculescu sau Gr. C. Moisil) sau de figuri de construcție și de scriitura automată a suprarealiștilor. “Jocul nu se asociază facilului și neseriosului, ci creației și sensibilității.” (p. 20). Deși este performat în limite atent trasate, jocul se individualizează în cele din urmă în memoria noastră culturală. Totuși, libertatea despre
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
și altfel: în definitiv, nu este chiar o surpriză așa de mare pentru că Șerban Foarță, chiar dacă nu s-a manifestat ca artist plastic, avea, în esență, o importantă componentă vizuală. Poezia lui este una puternic cromatizată, accentul cade întotdeuna pe construcție, adică pe compoziție, punerea în pagină este de multe ori grafică, ritmurile sînt modulare, iar sursa geometrică, fie ea și a proporției de aur, este mereu în proximitaea vizibilă a textului. Ergo, Șerban Foarță era deja un pictor încă dinainte de
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
în mînă. La prima vedere chiar așa pare să fie. Numai că dincolo de această observație cuminte și previzibilă, faptele sînt puțin mai altfel. Șerban Foarță nu s-a lăsat sedus de pictură, de materia cromatică și de visul demiurgic al construcției tangibile din nimic, numai datorită faptului că prin cuvinte vibrau de multe ori tonuri și că literele se organizau subtil în coloane, contraforți și arhitrave, ci pentru că ordinea lui mentală și natura sensibilității sale sînt disponibile în aceeași măsură pentru
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
proprietății limbajului și al autenticității mesajului. Pictura lui Șerban Foarță, discretă prin dimensiuni și pregnantă prin proporții, se înscrie în mod legitim, fără ostentație, dar și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
și pregnantă prin proporții, se înscrie în mod legitim, fără ostentație, dar și fără complexe, în mecanica legitimă a istoriei artei. Din punct de vedere formal, al construcției propriu-zise, ea intră mai curînd în categoria creației de tip rațional, a construcțiilor deliberate în care ansamblul se constituie prin adiționare, prin serialism, prin discurs modular, după cum, din punct de vedere stilistic, ea oscilează între impresionismul mediteranean, expresionismul nordic și un anume simbolism fără geografie. În ansamblu, oricît de mult l-ar irita
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
dezbatere rimul număr al revistei Seine et Danube este unul tematic, dedicat lui Cioran. Deocamdată modelul revistei pare a fi cel al caietelor L’Herne, desigur, reduse la scară. Editorialul, nesemnat (greu de înțeles de ce) nu limpezește intențiile concrete, “de construcție” ale viitoarei reviste, ci numai pe cele foarte generale care ar fi că, acum, cînd “Europa se unește”, merită demonstrat că “Sena și Dunărea nu sînt atît de departe una de alta cum sîntem îndemnați să credem” (trad. Al.I.
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
de registrul stilistic și de unghiul de lectură, sînt efectul inepuizabilei capacități de combinare a formei cilindrice, adică a tubului. În substratul acestui proiect pot fi identificate două atitudini diferite care trimit direct la spațiul limbajului și la modalitățile de construcție a imaginii; mai întîi, una polemică, de ordin moral, vizînd recuperarea în expresie a unor moduli principial inerți și, în al doilea rînd, una afirmativă, a cărei finalitate este tocmai acreditarea ideii generatoare. Performanța lui Andrei Mănescu, pornind de la aceste
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
lui din pictura Claudiei Todor. Dar spre deosebire de Claudia Todor, care se reverberează direct și se multiplică halucinant în propriile sale reprezentări, cu o gamă largă de mijloace și de atitudini, Mirela Trăistaru se așază oarecum în fundal, sub camuflajul unor construcții generice, însă cu un angajament moral mai explicit și mai puternic. Iar dacă această pictură s-ar opri aici, doar la nivelul mărturiei abrupte și al experienței existențiale nude, totul ar fi poate de o incontestabilă autenticitate la nivel psihologic
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
fără prepoziția pe, frecventa apariție a lui decît (în loc de doar, numai) în structuri non-negative; sînt amintite unele „curiozități lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe impersonale, substantive defective de plural). Interesantă e reacția subiectivă la unele abateri: „urăsc construcția asta. Parcă zgârie” (reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele forme prin care dinamica personalității ei își echilibrează tentațiile contradictorii. Ambiguitatea formă/ limbaj, soliditate/transparență, construcție/disoluție, deși, pînă la un punct, ține în mod evident de strategiile unei gîndiri plastice sigure pe sine, de aici acolo ea este, cu certitudine, o fatalitate a unui temperament artistic marcat de polarități. Și tocmai în consecința acestui partaj
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
Adriana Ichim Stoichițoiu, Cristina Călărașu și alții. Tot în acest volum, subliniem articolul doamnei Rodica Zafiu, activa observatoare a „păcatelor limbii” noastre (oralitatea în limbajul jurnalistic), precum și unele cercetări asupra numelor proprii de persoană. Acordul gramatical și „abaterile” de la corectitudinea construcției, „adaptarea” gramaticală a unor termeni noi (operator, functor, ambreiori etc.), unele „formații verbale” noi (a erotiza, a pirata, a se dopa) fac de asemenea obiectul unor articole din această a doua culegere de studii dezvoltate de catedra de limba română
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
lucru s-a putut realiza. În plină convulsie economică, într-un climat deloc încurajator față de astfel de acțiuni, într-un moment al amatorismului arogant și suficient, a fost posibilă, într-un mod discret și de un firesc aproape suspect, această construcție comunitară care, pe alte coordonate și pornind de la alte premise, seamănă oarecum cu fenomenul inițiat la Baia Mare de către Victor Florean. Proiect conceput exclusiv de către instituții publice, Primărie, Consiliu local, Centru cultural, spre deosebire de cel de la Baia Mare care este integral privat, Simpozionul
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
dintr-o civilizație marină, a valului, și din convenția drapajului amplu atît de familiar picturii bizantine, în vreme ce Caciorgna, lipsit de orice complex în fața tridimensionalului, a realizat o formă epică, a cărei discursivitate suplinește absența figurativului propriu-zis. Tot în spațiul unei construcții decorative, dar cu o mai pregnantă componentă arhitecturală, se înscrie și Doru Drăgușin, în vreme ce Adrian Radu și Ionel Iștoc aduc un mai sever spirit geometric și o mai mare economie în ceea ce privește desfășurarea pe suprafețe. Cristina Iliescu, deși vine dinspre artele
Pitești, 2003 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13516_a_14841]
-
secolelor, au fost salutate și citite drept romane (p. 44). Paradoxal și surprinzător continuă să fie autorul mai ales atunci cînd își formulează metoda de analiză. Ne-am fi așteptat, din partea strălucitului stilistician, să opteze pentru examinarea romanului sub specia construcției sale verbale și să privească istoria romanului european drept o suită diacronică de mutații ale formelor romanești. Nici pe departe! Nu există critic mai lucid și mai sever al „proiectului Bahtin” de analiză romanescă (și, prin extensie, al proiectului Formaliștilor
Meditații asupra romanului by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/13517_a_14842]
-
60 și susținute argumentat și consecvent pînă astăzi. Ideile arhitecturale și scenografice ale lui Paul Bortnovschi au anvergură, stil, inovație, neliniște intelectuală, poezia creației. Totul se plimbă elegant între rigoare și poezie, între precizia liniilor, traseelor care constituie fundamentul unei construcții și stările unui decor sau altul. Peste toate și în numele lor, o boerie a unui spirit mare. Asta am simțit la sfîrșitul cărții Paul Bortnovschi. Și încă multe altele. Această apariție nu trebuie ocolită. Trebuie procurată. Cititorii-spectatori vor fi seduși
Un decor de stări și stări în decor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13534_a_14859]
-
original care reușește să pună în evidență specificitatea lipsită de pitoresc a unei localități prin folosirea inteligentă a unor tehnici narative (post)moderne. Dacă Dubliners este o culegere de povestiri scurte, scrise în stil tradiționalist, fără vreo preocupare deosebită pentru construcție (citind acest volum este greu de crezut că autorul lui, James Joyce, va publica, peste doar opt ani, una dintre cărțile de referință ale literaturii moderne, Ulysses), Evelyn este o carte concepută ca un roman. Ea se deschide cu Blitz
Oameni din Slobozia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13544_a_14869]
-
o comportare nepoliticoasă, vorbitorul recurge la adverbul apoi sau la interjecția hai (hai, la revedere; hai, pa), care constituie elemente de legătură, de trecere spre formula de despărțire” (p. 191). Descrierea e interesantă, dar se potrivește în mai mare măsură construcțiilor cu apoi și doar în parte celor cu hai, al căror uz actual nu pare tocmai unul de menajare politicoasă a interlocutorului; dimpotrivă, sugerează o anume brutalitate - deloc ceremonioasă - a închiderii dialogului. De fapt, semnalele de tipul păi sau hai
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
în momentul de față e salutul O zi bună: apărut (proces confirmat de alte limbi), ca transpunere, ca adaptare a formulei „Have a nice day”, cu care e de multe ori echivalat și de care este chiar mai aproape în construcții de tipul Să ai/ să aveți o zi bună (dată fiind mulțimea exemplelor orale și scrise și tipicitatea contextelor în care ele apar, am renunțat de această dată la indicarea exactă a surselor). Imitarea expresiei străine nu reprezintă un calc
Saluturi noi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13550_a_14875]
-
aborda o epocă; stilul emfatic, prețios, retoric, patetic, care a caracterizat romanul „istoric” de după Mihail Sadoveanu, este astăzi depășit, romanul Prințul Ghica constituind unul dintre textele prin care această specie își depășește tradiția, sincronizîndu-se cu evoluția prozei noastre contemporane; prin construcție și scriitură, ca și prin știința topirii informației istorice în aliajul ficțiunii romanești, Prințul Ghica este placa turnantă a scrisului Danei Dumitriu care, cu acest roman, își înnoia substanțial formula epică, configurînd un ansamblu narativ dintre cele mai interesante: este
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
să recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare -, pe Bogdan Vodă, pe Mihai Eminescu etc., iar lista poate fi consultată, pentru amănunte, în cartea de istorie
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]