811 matches
-
România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și a plecat precum Prâslea cel voinic pe mările lumii, și dă-i și caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu, tocmai pe la Anvers. Regele Mihai, rămas fără un dram de regat, conștient că lumea îl
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vechiul său interlocutor nu frecvență cursurile, că-și petrecea mai toată ziua dormind, incepand să fie "dinamic" mai spre seară, când își primea amicii (tot atunci îl vizită și amantă), ca pleca din localurile ce le frecvență fără să achite consumația, că îi maltrata pe cei care îi solicitau lui sau prietenilor săi să-și plătească datoriile etc.: Ministère de la Justice Direction Générale des Prisons et de la Sûreté Publique Cabinet du Directeur Général No 274, 6/19 Juillet 904 Note confidentielle
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
stai un pic... Se scotoci în buzunarul larg al pantalonilor și scoase un ceas de buzunar care sclipi galben stins în lumina săracă, îndoielnică din odaie. - Ia-l pe acesta, nu de tot ci numai până îți dau banii pe consumație. E de aur curat! Văzând că Murgoci tot nu se mișcă și întorcea ceasul pe toate părțile, privind din când în când scrutător și la posesorul lui, acesta zâmbi amar, „Nu este de furat! N-aș fi în stare, ehei
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
România, pradă mai întâi comuniștilor, apoi mogulilor și acum emisiunii țigănosului cela de Turcărescu de la B1TV. După ce a golit cum se cuvine, tot vinul din butoi, cu tot cu drojdia aferentă, Băsescu a hotărât că trebuie, hâc, să-i plătească hâc, regelui consumația. Și a plecat precum Prâslea cel voinic pe mările lumii, și dăi și caută, însă a fost un timp priponit de chestii de serviciu tocmai pe la Anvers. Regele Mihai rămas fără țară, conștient că lumea îl va blestema pentru că așa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cădere și înseamnă falimentul veșnicei reîntoarceri" (Babel sau nedesăvârșirea). I Câteva jaloane estetice succinte, strecurate printre zâmbete în Poemul esențelor (când poetul trecuse de cincizeci de ani), proclamau imperativul: "De a da cuvântului o semnificație / Alta decât cea oferită spre consumație". Deși cunoștea de mult: "Că narațiunea, ironia, imaginile glumețe / N-au ce căuta în cadențe: / Că poezia ține de esențe" râsul face parte din recuzita sa cotidiană. Fapt e că Dimov nu renunță la umor (un umor sec) chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
echilibru, prețurile bunurilor sunt egale cu costurile lor. Un rol important este atribuit, ca și la Say, întreprinzătorului în sistemul economic. El este înțeles ca principalul element de legătură dintre factorii de producție pe care-i asociază și bunurile de consumație. Curioasă este aprecierea că în situație de echilibru nu există profit, cum nu există nici pierdere. Deci profitul, căruia alți economiști îi vor acorda atîta importanță, ar fi un venit rezultat al unei situații de dezechilibru, de perturbații, de monopol
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
un telefon dat la banca centrală, pentru a-și actualiza informațiile privind economia. Învățați să și ascultați, d-le președinte. Dumneavoastră nu sunteți trimis la Cotroceni pentru a vă certa cu toată lumea, cu sau fără bilețele roz, ci dimpotrivă. Iar consumația o achităm noi. Dumneavoastră păstrați restul, d-le președinte. 4.11. ROMÂNIA MURIBUNDĂ ? Criza noastră este, în primul rînd, una politică. Singur, discursul politic, oricît de elocvent ar fi, nu este suficient. Singură, politica nu poate să facă nimic. O
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
resurse financiare necesare statului, îndeosebi pentru susținerea financiară a deficitului bugetar; - nu este recomandată din cauza efectelor negative pe termen mediu și lung generate de inflație; - un nivel ridicat al inflației generează creșterea încasărilor fiscale din impozite pe venit și pe consumație, conducând totodată la micșorarea relativă a obligațiilor de plată ale statului, în special în ceea ce privește datoria publică (în situația în care rata dobânzii la împrumuturile de stat este sub nivelul creșterii anuale procentuale a prețurilor); - aceste avantaje sunt anihilate de gravele
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
tehnica fiscală, cel mai des este utilizată unitatea monetară; se mai folosesc la stabilirea unor categorii de impozite: metrul pătrat de suprafață utilă la impozitul pe clădiri; hectarul de teren la impozitul funciar; kilogramul, litrul, bucata la unele taxe de consumație; d) sursa impozitului: arată din ce anume se achită impozitul (din venit ori din avere); în cazul impozitelor pe venit, sursa coincide în toate cazurile cu obiectul impunerii; în cazul impozitelor pe avere, nu întotdeauna există o asemenea coincidență, pentru că
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de plătitori, sunt mai echitabile, deci de preferat impozitelor indirecte, întrucât la acestea din urmă consumatorii de mărfuri și servicii, de obicei, nu știu dinainte în ce moment și mai cu seamă cât vor achita statului, sub forma taxelor de consumație și a altor impozite indirecte. După cum am văzut în capitolul 6, impozitele directe se clasifică în funcție de criteriile care stau la baza așezării lor în: impozite reale; În continuare, vom prezenta fiecare categorie de impozit direct și conținutul acestora. 49 I.
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
scăzută comparativ cu aceea a țărilor dezvoltate și aportul și randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, și al celor pe avere sunt mai scăzute, iar dacă la acestea adăugăm și comoditatea și costul relativ redus al perceperii taxelor de consumație și al altor impozite indirecte, găsim explicația opțiunii pentru impozitele indirecte 64. Principalele motive pentru care se optează de regulă pentru impozitele indirecte, potrivit academicianului Iulian Văcărel, sunt următoarele: impozitele indirecte necesită o perioadă scurtă de timp, din momentul în
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
se înregistrează valoarea adăugată; au o ritmicitate de colectare relativ bună, ceea nu nu creează probleme Trezoreriei Statului, așa cum se întâmplă cu impozitele directe, care generează goluri temporare de casă. Impozitele indirecte pot îmbrăca următoarele forme de manifestare: taxele de consumație; taxele vamale; 8.2. Taxele de consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
de colectare relativ bună, ceea nu nu creează probleme Trezoreriei Statului, așa cum se întâmplă cu impozitele directe, care generează goluri temporare de casă. Impozitele indirecte pot îmbrăca următoarele forme de manifestare: taxele de consumație; taxele vamale; 8.2. Taxele de consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
bună, ceea nu nu creează probleme Trezoreriei Statului, așa cum se întâmplă cu impozitele directe, care generează goluri temporare de casă. Impozitele indirecte pot îmbrăca următoarele forme de manifestare: taxele de consumație; taxele vamale; 8.2. Taxele de consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
consumație Taxele de consumație reprezintă categoria cea mai importantă din cadrul impozitelor indirecte, ele fiind cuprinse în prețurile de vânzare ale produselor, mărfurilor și serviciilor realizate în interiorul țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
țării, precum și a celor importate, mărind prețul acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs); taxe generale pe vânzări (se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă este vorba despre bunuri de consum sau mijloace de producție); Capitolul 8 97 97
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
acestora. În general, se percep taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs); taxe generale pe vânzări (se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă este vorba despre bunuri de consum sau mijloace de producție); Capitolul 8 97 97 A. Accizele Criteriile de alegere a bunurilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
taxe de consumație asupra mărfurilor de larg consum, printre care se regăsesc: zahărul, pastele făinoase, uleiul, cafeaua, cacaoa, orezul, sarea, ceaiul, vinul, berea, textilele, încălțămintea etc. Taxele de consumație se clasifică în: taxe speciale de consumație sau accize (taxele de consumație pe produs); taxe generale pe vânzări (se percep la vânzarea tuturor mărfurilor, indiferent dacă este vorba despre bunuri de consum sau mijloace de producție); Capitolul 8 97 97 A. Accizele Criteriile de alegere a bunurilor care cad sub incidența accizelor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
conduce la apropierea nivelului prețului mărfii importate de nivelul prețului mărfii similare indigene (în unele cazuri, poate conduce la scumpirea mărfii importate în raport cu marfa indigenă, ceea ce înseamnă că ea acționează restrictiv pentru importator)77. Taxele vamale acționează ca taxe de consumație, fiind incluse în prețul mărfurilor importate, măsură prin care bunurile din exterior sunt fie aduse la nivelul prețurilor bunurilor similare indigene, fie sunt scumpite peste nivelul prețurilor autohtone, pentru a le face pe acestea mai puțin competitive 78. Taxele vamale
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
o cât mai eficace protecție a consumatorilor, atât în faza precontractuală, cât și în ceea ce privește conținutul contractului. În faza precontractuală se impune o bună informare a consumatorilor iar în unele situații chiar și un timp de reflexie în formarea contractelor de consumație 104. Aceste legi conferă judecătorului posibilitatea de a controla conținutul contractului permițându-i să cenzureze clauzele abuzive la solicitarea persoanelor în cauză ori a autorităților publice abilitate prin lege, clauze pe care le va considera ca nescrise. După intrarea în
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acestei obligații legale atrage sancționarea celui care nu s-a conformat. De obicei sancțiunea este administrativă (amendă, suspendarea permisului de conducere) dar poate fi și civilă (amenzi cominatorii, daune cominatorii). În privința contractelor forțate este necesară o observație. În contextual dreptului consumației se instituie și pentru profesioniști obligația de a nu refuza încheierea unui contract cu potențialii consumatori. Deci obligativitatea privește nu numai pe nonprofesioniști ci, în anumite situații, profesioniștii sunt forțați să încheie. Încălcarea de către profesionist a obligație de a contracta
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
protecție legislația protecției consumatorului. Este o legislație esențialmente imperativă și de ordine publică. Legislația din domeniul protecției consumatorilor are în vedere doar raporturile dintre profesioniști și consumator iar legislația concurenței are în vedere relația dintre profesioniști. Legislația protecției consumatorului (dreptul consumației) Cadrul legal. Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, Legea nr. 130/2000 privind regimul juridic al contractelor la distanță, Legea nr. 449/2003 privind vânzarea și garanțiile asociate acestora, Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic etc. sunt acte
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Obligații comerciale. Probele. Contractul de vânzare-cumpărare comercială, Ed. Lumina Lex, București, 1994. Graziani, A., Minervini, G., Belviso, U., Manuale di diritto commerciale, Cedam, Padova, 2004. Gréau, F., Recherche sur les intérêts moratoires, these, Defrénois, Paris, 2006. Goicovici, J., Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Golub, S., Culpa creditorului, Ed. Lumina Lex, București, 2002. Grosser, P., Les remedes a l'inexecution du contrat. Essai de classification, These, Universitatea Paris I, 2000. Kocsis, J., Sancțiunea neexecutării obligațiilor contractuale, teză de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
nr. 8/1986. Giurcă, Gr. (I), Beleiu, Gh., (II), "Teoria impreviziunii rebus sic stantibus în dreptul civil", în Dreptul, nr. 10-11/1993. Goicovici, J., "Acordul de principiu", în Dreptul, nr. 4/2002. Goicovici, J., "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006. Goicovici, J., "Consumatorul: cine este el?", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
103 O parte a doctrinei îl califică drept contract forțat sau contract de dependență. În acest sens, a se vedea Gh. Piperea, op. cit., p. 71. 104 A se vedea, J. Goicovici, "Moralizarea contemporană a raporturilor contractuale privire specială asupra dreptului consumației", în Consumerismul contractual. Repere pentru o nouă teorie a actului de drept privat, P. Vasilescu (coord.), Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, pp. 159-179; J. Goicovici, Dreptul consumației, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2006, p. 7. 105 În legătură cu reprimarea clauzelor abuzive a
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]